Sunteți pe pagina 1din 9

MODULUL: SĂNĂTATE MINTALĂ,

PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC


Lectia 1 -Culegerea datelor în tulburările psihice
Culegerea datelor în tulburările psihice datorate
folosirii substanțelor psihoactive

Diagnosticarea îngrijirii

Formularea obiectivelor pe termen mediu și lung

Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și


delegate

Evaluarea rezultatelor
Tulburări de percepţie
Hiperestezia - exagerarea perceperii excitaţiilor din afară a
zgomotelor obişnuite, precum scârţâitul unei uşi, sau muzica,
ce devin neplăcute.
Hipoestezia - scăderea excitabilităţii, care determină o
neclaritate în perceperea lumii exterioare (de exemplu în
obnubilare).
Iluziile - percepţii deformate ale obiectelor, vizuale (false
recunoaşteri), auditive, olfactive (un tufiş poate fi perceput ca
un animal fioros).
Halucinaţiile sunt percepţii fără obiect, întâlnite în
schizofrenie sau în diverse psihoze.
Tulburări de memorie
Memoria este un proces de întipărire, păstrare, recunoaştere
şi reproducere a ceea ce omul a perceput, a trăit, a făcut sau
a gândit în trecut.
Hipermezia = tulburare a memoriei, ce constă într-o
exagerare patologică a proceselor de fixare şi conservare,
întâlnită în episoadele maniacale sau în delir.
Hipomnezia = scădere a memoriei, întâlnită în stările de
surmenaj, neuroastenie, depresie.
Amnezia = abolirea proceselor de fixare, conservare,
recunoaştere şi reproducere a memoriei, fie separat, fie în
totalitatea lor.
Alte tipuri de tulburari(1)
Tulburările de vorbire în bolile psihice apar modificări importante în
felul de a vorbi al bolnavilor:
- logoreea desemnează un flux de cuvinte rapid şi incoerent (se observă în
stările maniacale).
- strigătele, vociferările sunt semne ale agitaţiei (mânie, confuzie,
schizofrenie, demenţă).
- mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicării verbale, este
întâlnit în stările de stupoare melancolică, schizofrenie etc.
Tulburările de scris se întâlnesc în schizofrenie sau la deliranţii cronici,
exprimate prin alterări ale grafismului, manierism sau stereotipii.
Tulburările de conştienţă variază de la îngustarea câmpului conştienței
până la pierderea acesteia (comă).
Stupoarea este o stare mai accentuată de tulburare a conştienţei, în care
bolnavul
reacţionează numai la stimuli puternici.
Starea comatoasă corespunde suspendării totale a stării de conştienţă.
Alte tipuri de tulburari(2)
Afectivitatea cuprinde totalitatea trăirilor noastre, plăcute sau
neplăcute, mai intense sau mai puţin intense, fugitive sau durabile.
Formele afective sunt: dispoziţia, emoţiile, senti-mentele şi pasiunile.
Tulburările de dispoziţie pot fi negative - depresia psihică întâlnită în
melancolie, unde are intensitatea unei dureri morale; dispoziţia poate fi
exagerat crescută – euforia, o stare de dispoziţie pozitivă, care apare în
excitaţia maniacală. Emoţiile puternice se reflectă patologic prin
panică, extaz. Labilitate emoţională, cu treceri repezi de la râs la plâns,
ca în demenţa aterosclerotică: râsul său plânsul nemotivate se întâlnesc
în schizofrenie.
Anxietatea este o stare de aşteptare dureroasă.
Sentimentele se pot modifica în bolile psihice, mai ales în
schizofrenie, unde se întâlnesc inversiunea sentimentelor (ură pentru
părinţi, copii, fraţi, surori), dragoste pentru persoane necunoscute sau
fictive.
Hiperbulia este o activitate multiplă, neconcordantă, nedusă la bun
sfârşit, fără randament. Se întâlneşte în excitaţia maniacală.
Alte tipuri de tulburari(3)

Abulia este lipsa oricărei activităţi, ca în melancolia stuporoasă,


demenţă, oligofrenii.
Catatonia constă în păstrarea îndelungată a unei poziţii incomode
(într-un picior cu o mână ridicată în sus), ca în schizofrenia
catatonică, sau repetarea unor gesturi, cuvinte, reprezentând
stereotipii şi stupoare mintală.
Catalepsia sau flexibilitatea ceroasă constă în posibilitatea de a
păstra o atitudine a corpului, a membrelor, impusă, întâlnita tot în
schizofrenia catatonică.
Negativismul este refuzul de a îndeplini solicitări impuse.
Sugestibilitatea este o slăbire a proceselor voliţionale, sub
influenţa altor persoane,întâlnita în schizofrenie, oligofrenie,
demenţă.
EVALUAREA FUNCTIILOR PSIHICE(1)

Nivelul de conștiență: un pacient constient răspunde prompt la


întrebări și percepe ceea ce se întâmplă în jurul său, iar pe măsură
ce conștiența lui se diminuează, este mai puțin capabil de a se
concentra și mai puţin cooperant;
Comportament și înfățișare: se vor observa atitudinile și reacțiile
pacientului în timpul examenului fizic, aspectul său reflectă modul
in care se percepe (se va observa dacă veșmintele sunt potrivite
locului și sezonului);
Vorbire, limbaj: se va cere pacientului să numească obiecte care-i
sunt arătate și să citească cu voce tare fraze simple.
Capacitatea de a înțelege și rezolva probleme se evaluează prin
teste si convorbiri
Orientare: pacientul este rugat să redea corect locul unde se află,
de când si data prezentă
Învățare: pacientul să demonstreze modul de efectuare a igienei
cavității bucale
EVALUAREA FUNCTIILOR PSIHICE(2)
Memorie (imediată, recentă, trecută): se va cere pacientului să repete o serie de numere,
crescând progresiv numărul cifrelor; să-și amintească evenimentele produse în ziua
respectivă; să numească antecedente medicale sau familiale; să-şi spună data nașterii
Gândire: se va cere pacientului să interpreteze, să explice fraze simple
Judecată: pacientul va fi pus să explice ce va face în anumite situații (de exemplu ce va
face dacă s-ar îmbolnăvi și este singur acasă)
Funcția senzorială și de percepție: se vor folosi diverși stimuli (luminoși, auditivi,
olfactivi, tactili) și se va observa modul de reacție al pacientului
Afectivitatea se evaluează prin observarea pacientului (trist, anxios, agresiv)
După aprecierea funcțiilor psihice, se vor culege informații referitoare la:
habitat: aspectul locuinței și starea de igienă, aranjament interior, decorațiuni interioare
familie: rolul pacientului în familie, calitatea relațiilor, existența unor conflicte trenante
(având în vedere subiectivismul familiei, se pot cere relații și de la prietenii apropiați,
vecini)
loc de muncă: încadrare afectivă în colectiv, randament profesional, stări conflictuale și
motivele acestora, aspecte antisociale
starea de igienă a tegumentelor, aspectul vestimentației
comportament în trecut
modul de dezvoltare a personalității
starea morfo-funcțională a diferitelor organe și aparate.

S-ar putea să vă placă și