PROIECT DIDACTIC

Clasa: a 10-a A
Profesor: Rusu Maria
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Funcții și ecuații
Subiectul: Ecuații iraționale, ecuații exponențiale și ecuații logaritmice
Tipul lecţiei: Lecție de verificare și apreciere a rezultatelor
Locul de desfăşurare: Sala de clasă

Competenţe generale:

1. Identificarea unor date si relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite.
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete.
4. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă în scopul găsirii de strategii pentru optimizarea
soluţiilor.
5. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.
Competenţe specifice:

1. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii.

2. Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului.
3. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice.
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

O1 : Să recunoască ecuaţii iraţionale, ecuații exponențiale și ecuații logaritmice.

O2: Să stabilileasca condiţii de existenţă a radicalilor și a logaritmilor ce apar într-o ecuaţie iraţională, respectiv logaritmică.

O3: Să stabililească echivalența a doua ecuații irationale.

O 4 : Să utilizeze strategii diferite de rezolvare în vederea optimizării soluţiilor.

O5 : Să recunoască şi să utilizeze proprietăţile funcţiilor la rezolvarea ecuaţiilor

Strategii didactice

1. Mijloace de învățământ: tabla OpenBoard, tableta grafică, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice, markere,
softuri matematice;
2. Metode și procedee: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstrația;
3. Forme de evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică, analiza răspunsurilor, evaluare scrisă;
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală;

Bibliografie:
1. Programa școlară pentru clasa a X-a.
2. Burtea M., Burtea G., Manual pentruclasa a X-a, Editura Carminis, Pitești, 2005.
3. Iurea Gh., Zanoschi A. etc.,Matematică, Culegere de Bacalaureat, 2018, Editura Paralela 45.
4. Nicolescu P., Nicolescu M., Matematică, clasa a X-a, Editura și Tipografia Icar, București.
5. www.didactic.ro
Etapele lecţiei:

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
 3. Reactualizarea, verificarea și aprecierea cunoștințelor
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
5. Evaluarea propriu-zisă
6. Analiza rezultatelor și elaborarea concluziilor
7. Încheierea lecției

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecției OB. Activitatea de instruire Strategii didactice Evaluare

(timp) Activitatea profesorului Activitatea elevului Forme Metode și Resurse

de procedee
organi-
zare
Moment Salutarea elevilor;
organizatoric Verificarea prezenței elevilor;
Frontală Conversaţia
Elevul de serviciu raportează absenții;
(2 min)
Elevii îşi pregătesc materialele;
Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei.

Captarea Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea

atenției rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
Frontală Fișa de Aprecieri
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul).
 (2 min) lucru verbale

Indivi-
duală

Reactualizarea, Se propun spre rezolvare elevilor următoarele exerciții:

verificarea și Să se rezolve ecuațiile:
Frontală Conversația Fișa de Obsevarea
aprecierea
a) ( x − 2 x ) ( e
2 x−2
−1 ) =0. lucru
cunoștințelor sistematică
O1 Soluție:
anterior însușite
Indivi-
( x 2 − 2 x ) ( e x − 2 −1 ) =0 ⇒ x 2 − 2 x=0 cu soluțiile x 1=0 ,
(10 min) duală
O2 x 2=2 sau e −1=0 , adică e
x−2 x−2
=e , cu soluția x 3=2 , deci x 1=0 și
0

x 2=x 3=2 soluție dublă. Fișa de

lucru
b) √ x −1=− x 2 − 1
O3 Soluție:
Explicația Aprecieri
CE: x − 1≥ 0 ⇒ x ∈ [ 1, ∞ ) , D=[ 1 , ∞ ) .
verbale

O4
{ √ x −1 ≥ 0 , ⩝ x ∈ D
− x − 1=− ( x +1 ) <0 , ⩝ x ∈ D
2 2
⇒ S=∅

{
2 Frontală
CE: x −3 x +2>0 ⇒ x ∈ ( 2, ∞ ) , D=( 2 , ∞ ) .
x −1

Eliminând logaritmii se obține x 2 − 3 x +2= x −1, cu soluția x=3 ∈ D .

O1
c) √ x − 2+ √3 − x =1 Exercițiul
Indivi-
Soluție:
duală Fișa de
O2
CE: { x −2 ≥ 0 ⇔ x ≥2 ⇒ x ∈ [ 2, ∞ ) ⇒ D= [ 2,3 ] .
3 − x ≥0 ⇔ x ≤ 3⇒ x ∈
lucru Obsevarea

Explicația sistematică
√ x − 2+ √3 − x =1⇔
2 2
O3 ⇔ ( √ x −2 ) +2 √ x −2 ∙ √3 − x + ( √ 3 − x ) =1 ⇔

x − 2+2 √ x − 2∙ √ 3 − x +3 − x=1 ⇔2 √ x −2 ∙ √3 − x =0

⇔ ( x −2 ) ( 3 − x )=0 ⇒ x −2=0⇔ x=2 sau 3 − x=0⇒ x =3∈ D . Frontală

O4 d) log 3 x=4 − x

Soluție: Exercițiul Fișa de

CE: x >0, Este o egalitate între o funcţie strict crescătoare şi una lucru
O2 strict descrescătoare, 3 este soluţia unică.

e) log 7 ( 2 x+1 ) =3 Indivi-

duală
Soluție:
O3
CE :2 x +1>0 ⇔ x >
−1
2
, D=
−1
2 (,∞ ) Aprecieri
verbale
log 7 ( 2 x+1 ) =2⇔ 2 x +1=29⇔ x=14 ∈ D.

O4 f) √ 3 x+ 4=4 Învățarea
prin
Soluție:
descoperire
4
CE: 3 x+ 4 ≥ 0 ⇔ x ≥−
3
Analiza
√ 3 x+ 4=4 ⇔ 3 x+ 4=16 ⇔ x =4 răspunsurilor
O2
 g) log 7 ( x +2 ) − log 7 ( x+ 6 )=1 − log 7 ( 2 x+ 1 ) Exercițiul

Soluție:
O3

{
x +2>0
CE : x+ 6>0 ⇒ x ∈
2 x+ 1> 0
−1
2 (
, ∞ , D=
−1
2
,∞ .) ( ) Conversația Fișa de
lucru
Obsevarea

sistematică
x+ 2 7
O4 Din injectivitatea funcției logaritmice se obține ecuația =
x+6 2 x +1 Frontală
cu soluțiile x 1=5 ∈ D , x2 ∉ D .

Soluție:

2. Să se rezolve ecuația: √ x+ 2+ √ x −2= √3 x − 2.

Admitere în învățământul superior 1984

Soluție: Indivi- Explicația Aprecieri

duală verbale

{
x +2≥ 0
CE: x −2 ≥ 0 ⇔ x ∈ [ 2 , ∞ ) , D=[ 2, ∞ )
3 x −2 ≥ 0 Fișa de
lucru
Oservând că ambii membri ai ecuației respective sunt pozitivi și
ridicând la pătrat, se obține: 2 √ x 2 −4=x −2.
Aprecieri
Efectuând din nou o ridicare la pătrat în relația anterioară a cărui verbale
membri sunt pozitivi se obține ( x − 2 )( 3 x +10 )=0 ,de unde x=2 ∈ D
Exercițiul
−10
sau 3 x+ 10=0 , x= ∉D.
3

3. Să se rezolve ecuația: 4 x +2 x+1 ∙ 3 x =3 ∙ 9x

Împărțind ambii membri ai ecuației cu 9 x ≠ 0 avem:

() () ()
2 2x
2 x 2 x Analiza
+2 − 3=0. Notând =t , t> 0 , se obține: t 2+ 2t − 3=0 și
3 3 3 răspunsurilor

()
x
2
se obține y 1=1 , y 2=−3. Se obține =1 ,de unde
3
Frontală
x=0 , ()
2 x
3
=− 3 ,− 3<0 , x ∈ ∅ .
Conversația Fișa de
4. Rezolvați ecuația: √ x −1 − √ x +2=− 1 lucru

Soluție:

CE: {x −1x +2≥ 0≥ ⇔0⇔x ≥x 1≥ ⇒−2x⇒∈ [x1∈, ∞ ) ⇒ D=[ 1 , ∞ ) . Indivi-

Aprecieri
verbale
√ x −1 − √ x +2=− 1⇔ √ x −1+1= √ x +2 ⇔ duală
2 2
⇔ ( √ x −1+1 ) =( √ x +2 ) ⇔ 2 √ x −1=2 ⇔ √ x −1=1 ⇔ x −1=1⇔ x=2∈ D .

5. Se consideră funcția f : D → R , f ( x )= √ x +3 − x − 1.
Explicația
a) Determinați domeniul D maxim de definiție.

b) Rezolvați ecuația f ( x )=0. Analiza

Soluție: răspunsurilor

a) x +3 ≥0 ⇔ x ∈.
b) Avem de rezolvat ecuația √ x+ 3=x +1. Punând condiția

x ≥ −1 putem ridica ambii membri la pătrat, se obține

Fișa de
x +3=x 2 +2 x+1 ⇔ x 2 + x − 2=0 cu soluțiile x 1=−2 , x 1=1 , doar Exercițiul
, x 1=1 verifică condiția de existență. lucru
 Anunţarea
subiectului Scriu titlul pe tablă:
Anunţ obiectivele lecţiei Frontală Conversația Tabla Observația
lecţiei şi a
Se explică elevilor modul de desfășurare a orei. sistemastică
obiectivelor
operaţionale
Marker
(2 min)

Evaluarea Elevii vor primi spre rezolvare un test de evaluare.

propriu-zisă O1 Exercițiul Caiete Observarea
(30 min) O3 sistematică
Conversația
O4 Evaluare scrisă

Analiza
rezultatelor și Se analizează rezultatele obținute și se elaborează concluziile,
Indivi- Conversaţia Fișa de Observarea
elaborarea eventual se prezintă situația rezultatelor obținute.
O2 duală lucru sistematică
concluziilor
(2 min) O3 Tabla
Exercițiul
Frontală
Incheierea Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au
lecției participat cât mai activ (se notează elevii care au o activitate
Frontală Conversaţia Caiete Aprecieri
mai deosebită).
(2 min) verbale
Se propune ca temă exercițiile rămase nerezolvate din fișă.
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare.
 Recapitulare

Test. Ecuații iraționale. Ecuații exponențiale. Ecuații logaritmice

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 punct din oficiu.

Timp efectiv de lucru: 30 min

Subiectul I Pe foaia de examen se trec numai rezultatele (45 p)

1. Rezolvați următoarele ecuații:

5p a) √ x 2 − 4=¿3
5p b) 32 x+1=2

5p c) √3 3 x −7=√3 3+ x
5p d) 3 x +3 x+1 +3 x+2=39

5p e) √3 √ x −9=−2
5p f) √ 2 x +3=− 4 x − 3
5p g) log 2 ( 2− x+1 +1 )=x

5p x +1
h) lg +lgx=1
9

Subiectul al II-lea Pe foaia de examen se trec rezolvările corecte (45 p)

10 p 2. Aflați numărul real x , știind că numerele 3 x −1 , 3 x+1 și 5 ∙3 x +1 sunt termeni

consecutivi ai unei progresii aritmetice.

15 p 3. Se consideră funcția f : D → R definită prin: f ( x )= √ x +1− √ 1− x −1.

prin.

a) Să se determine domeniul D maxim de definiție.

b) Să se rezolve ecuația f ( x )=0.

20 p 4. Să se rezolve ecuațiile log x+1 ( x 2+ mx+4 )=2 și 22 x +3 −5 ∙ 2x +2+ 8=0 știind că au o

soluție comună.
 Barem de corectare si notare

Se acordă10 puncte din oficiu

Nota finală se calculează prin  împărțire la 10.
Pentru orice rezolvare corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se accordă  punctajul
corespunzător.
Nu se acordă fracțiuni de puncte, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale.
Subiectul I

1. a) √ x 2 − 4=¿3 5p

CE: x 2 − 4 ≥ 0 ⇔ x ∈ ( − ∞ , −2 ] ∪ [ 2,+ ∞ ) , D=( − ∞ ,− 2 ] ∪ [ 2 ,+ ∞ )

√ x 2 − 4=¿3⇔ x2 − 4=9 ⇔ x 2=13 ⇒ x 1,2=∓ √ 13 ∈ D

b) 2 x+1
log 3 2− 1 5p
3 =2 ⇔2 x+1=¿ log 3 2 ⇔ x= .
2

c) √3 3 x −7=√3 3+ x ⇔ 3 x − 7=3+ x ⇔ x=5 5p

d) 3 x +3 x+1 +3 x+2=39 ⇔ 3 x ( 1+3+32 ) =39⇔ 3 x ∙ 13=39 ⇔ 3x =3 ⇔ x=15 p

e) √3 √ x −9=−2 ⇔ √ x −9=−8 ⇔ √ x =1 5p

CE : x ≥ 0 , √ x=1 ⇔ x=1≥ 0.

f) √ 2 x +3=− 4 x − 3 5p

{ {
3
x ≥−
CE:
2 x +3 ≥ 0 ⇔
−4 x −3 ≥ 0
x≤−
2 ⇒ D= −3 ,− 3
3 2 4 [ ]
4

√ 2 x +3=− 4 x − 3⇔ 2 x +3=( − 4 x − 3 )2 ⇔ 2 x +3=( 4 x +3 )2 ⇒

8 x 2+ 11 x +3=0⇔ ( x+ 1 )( 8 x +3 )=0⇒ x+1=0 ⇒ x=−1 ∈ D sau
−3
8 x +3=0⇒ x = ∉D
8

g) log 2 ( 2− x+1 +1 )=x 5p

− x+1 2
Expresia 2 +1=x ⇔2 x =2− x+1 +1⇔ 2 x −
x
+ 1=0. Se
2
notează 2 x =t> 0 și avem t 2 − t −2=0 care are soluțiile t 1=2 și
h) x +1 5p
lg +lgx=1
9

{
x +1
> 0 ⇒ x ∈ ( 0 , ∞ ) , D=( 0 , ∞ )
CE: 9
x> 0
2 2
x +1 x +x x +x
lg +lgx=1⇔ lg =1 ⇔ =10 ⇔
9 9 9

x + x − 90=0 , cu soluțiile x 1=9 ∈ D , x 2=−10 ∉ D .

2

Subiectul al II-lea

2. Deoarece 2 ∙3 x+1=( 3||x − 1 )+ ( 5 ∙3 x + 1 ) ,⩝ x ∈ R ⇒ 10 p

S=R .

3.
a) CE: {1−
1+ x ≥ 0 ⇔ x ∈ [ −1,1 ] , D=[ − 1,1 ] .
x≥0
5p

10 p
b) Avem de rezolvat ecuația √ 1+ x − √ 1 − x=1

Pe de altă parte √ 1+ x − √ 1 − x >0 ⇔ √ 1+ x > √ 1− x ⇔ x >0.

Pentru x ∈ se ridică la pătrat ambii membri ai ecuației date și se

găsesțe 2 √ 1 − x 2=1 sau, printr-o nouă ridicare la pătrat,
2 3
4 ( 1− x 2) =1, de unde x = , de unde x 1= ∈ și
√3
4 2
x 2= √ ∉ ( 0,1 ] . Pentru x ∈ [ −1,0 ] , avem √ 1+ x − √1 − x ≤ 0 , deci
3
2
egalitatea din ecuația dată nu poate avea loc.

4. 2
2 x +3 x +2 2
−5 ∙ 2 + 8=0 ⇔( 2 x ) ∙ 8 −5 ∙2 x ∙ 22 +8=0 . Se notează 2 =t
x 10 p
și se obține 8 t 2 − 20t +8=0 ⇔

2 1
2 t −5 t+ 2=0 , ∆=9 , x1 =2 și x 2= , t 1=2 ,de unde x 1=2,
2
1
t 2= ,de unde x 2=−1.
2 10 p
Deoarece din condițiile de existență a logaritmului cum

x +1≠ 0 , soluția comună poate fi doar

1
x 1=2 ⇔ log 3 ( 8+2 m )=2 ⇔ 8+2 m=9 ⇔m= .
2
 Oficiu 10 p

Total 100 p

Competențe
de evaluat

CS1 CS2 CS3 CS4 CS5 CS6 Total

Conţinuturi

Ecuații SI SI SII SII

iraționale I1 (5 p) I3 (10p) I1(10p) I4(10p) 35 p

Ecuații SI SI SII 30 p
exponențiale I1 (10 p) I2 (10p) I2(10p)

Ecuații SI SII 25 p
logaritmice I1 (15 p) I3(10p)

Total 30 p 20 p 10 p 10p 10 p 10p 90 p+10 p=100 p

Competențe de evaluat asociate testului

1. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii.

2. Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului.
3. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în
rezolvarea unor ecuaţii algebrice.
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a
unor funcţii care descriu situaţii practice.
5. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizarea aproximărilor, a proprietăţilor sau a
regulilor de calcul.
6. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali şi logaritmi în contexte
variate.