Unitatea de învățământ: Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava

Data: 31.01.2024
Profesor: Petriuc Irina Niculina
Clasa: a XI-a D
Disciplina: Matematică
Titlul lecției: Semnul unei funcții continue pe un interval de numere reale. Aplicații
Tipul lecţiei: Lecţie de aprofundare
COMPETENȚE GENERALE:
 Identificarea unor relaţii între noțiunile matematice studiate.
 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în
enunţuri matematice.

COMPETENȚE SPECIFICE:
 Utilizarea regulilor de calcul cu limite și derivate în contexte variate
 Exprimarea în limbajul analizei matematice a unor proprietăți cantitative și calitative
ale unei funcșii.
 Utilizarea lecturii grafice în aprecierea continuității și derivabilității unei funcții.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:

 Să definească noținea de funcție continuă.
 Să utilizeze proprietăţile funcţiei în compararea numerelor.
 Să scrie lizibil pe caiete şi la tablă.
 Să manifeste interes pentru lecţie și concentrarea afectivă la lecţie.
 Stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic.
 Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a concentrării în rezolvarea problemelor.

Strategia didactică: activ-participativă

Resurse: - investigaţia ştiinţifică, problematizarea, observarea sistematică a elevului,
rezolvarea de probleme/situaţii problemă.
Metode didactice: - conversaţia euristică, explicaţia, exercitiul , descoperirea, munca
independentă.
Material didactic utilizat: manual clasa a X-a, culegere de exerciţii şi probleme, fişe
de lucru, tabla, marker.
Forma de organizare: frontală şi individuală.

1
 Procedee de evaluare: analiza răspunsurilor, observarea sistematică a atenţiei,
verificarea cantitativă şi calitativă a temei.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- programa şcolară, planificarea;
- Manual pentru clasa a XI-a, Matematică, Marius Burtea, Georgeta Burtea, editura
Carminis, Pitesti.
- Manual pentru clasa a XI-a, Matematică - Algebră, C. Năstăsescu, C. Niță, S. Popa,
Editura didactică și pedagogică.

2
 Desfășurarea lecției
EȘALONARE CONȚINUTURI STRATEGII DIDACTICE
MOMENTELE Activitatea Medode și Modalităţi
Activitatea profesorului
LECȚIEI elevilor procedee de evaluare
1. Moment Pregatirea mijloacelor de învățământ. Notarea absenţelor. Elevii isi
organizatoric Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea lecţiei. pregatesc caietele,
(2 min ) manualele,
instrumentele de
scris.
2. Captarea Verificarea frontală a temei, calitativ şi cantitativ prin sondaj folosind Elevii răspund la Conversația
atenţiei dialogul profesor-elev, elev-elev, prin confruntarea rezultatelor (în cazul în întrebari. examinatoare.
(4 min) care apar diferențe se rezolvă exerciţiile la tablă).
3. Anunţarea Informarea elevilor asupra obiectivelor lectiei: Se anunță și se scrie pe tablă Elevii sunt atenți. Conversaţie Aprecieri
temei şi a titlul lecției: Semnul unei funcții continue pe un interval de numere reale. frontală. verbale.
obiectivelor Aplicații. În această oră vom aprofunda cunoștințele acumulate la lecția
(2 min) funcții continue și vom rezolva exerciții.

4. Prezentarea  Proprietatea valorilor intermediare Elevii sunt atenți. Conversaţie Aprecieri

conținutului și Fie f : I⟶ R, o funcție continuă pe intervalul I ⊂ R. frontală. verbale.
Elevii iese la tablă
dirijarea
- Funcția f are proprietatea lui Darboux pe intervalul I dacă oricare a, b ∈ I, și rezolvă
învățării
a ¿ b și oricare ar fi α cuprins între f(a) și f(b), există c ∈ (a, b) cu exercițiile
(15 min)
proprietatea f(c) = α . propuse.
- Orice funcție continuă pe intervalul I are proprietatea lui Darboux pe
intervalul I.
Elevii notează pe
- Orice funcție f: I⟶ R cu proprietatea lui Darboux nu are discontinuități caiete.

3
 de prima speță.
 Consecințe
- Fie f:[a, b] ⟶R o funcție continuă pe intervalul [a, b]. Dacă f(a) ‧ f(b) ¿
0, atunci există c ∈ (a, b) cu f(c) = 0.
- Fie f: I⟶R o funcție continuă pe I. Dacă f nu se anulează pe intervalul I,
atunci f are același semn pe întreg intervalul I.
5. Consolidarea Elevii primesc fișa de lucru pe care o rezolvă, pe rând, la tablă sub Elevii ies la tablă Problematizarea Evaluare
cunoștințelor şi îndrumarea profesorului. și rezolvă frontală
Brainstorming.
asigurarea exercițiile Se notează
Ex. 1. Să se stabilească dacă funcția următoare are proprietatea lui Darboux
feed-back-ului propuse. Conversaţie. elevii care
(25 min) pe intervalul dat:
s-au
a) f: R⟶R, f(x) =1 – 2x, I = [0, 2] Expunere.
evidenţiat în
f(0) = 1 – 2 ‧0 = 1 și f(2) = 1 – 2‧2 = – 3 ⇒ f(0) ‧ f(2) = 1 ‧ ( –3) = – timpul orei.
3 ¿0.
Funcția este continuă pe R, deci funcția are proprietatea lui Darboux pe
orice interval I ⊂ R.
b) f: R⟶R, f(x) = {x−1 , x ≤1
, I = [–1, 0], I2 = [–1, 2].
1−x , x> 1 1

Funcția este continuă pe R, deci funcția are proprietatea lui Darboux pe

orice interval I ⊂ R.

2. Fie funcția f:[0, 1] ⟶R, f(x) = 6x3 + 4x – 9. Să se arate că există

α ∈ (0, 1) cu proprietatea că f(α ¿ = 0.
Funcția f este funcție elementară, deci este continuă pe [0, 1]. Avem:
f(0) = 0+0 – 9 = –9 ¿0 și f(1) = 6 + 4 – 9 = 1 ¿0, deci f(0) ‧ f(1) = –9 ¿0.
Așadar există α ∈ (0, 1) cu proprietatea că f(α ¿ = 0.

4
3. Să se arate că ecuația x3 – 5x + 8 = 0, are cel puțin o soluție pe intervalul
[–3, 0].
Considerăm funcția . Fie funcția f:[–3, 0] ⟶R, f(x) = x3 – 5x + 8. Funcția
este continuă pe [–3, 0] și f(–3) = (–3)3 + 5‧3 + 8 = –27 + 23 = –4 ¿0,
f(0) = 8 ⇒ f(–3) ‧ f(0) = –4 ‧ 8 = –32¿0, deci există α ∈ (–3, 0) cu
proprietatea că f(α ¿ = 0.
Din f(α ¿ = 0 ⇒ α 3 – 5 α + 8 = 0 și astfel, ecuația are soluția α .

4. Să se stabilească semnul funcțiilor f : D⟶R:

2
x −1
a) f (x) = x3 – 4x b) f (x) = x
2 −4
a) Domeniul de definiție este D = R. Rezolvăm escuația f(x) = 0. Se obține
x3 – 4x = 0 ⟹ x (x2 – 4) = 0 ⟹ x1 = 0, x2 =– 2 și x3 = 2.
Alcătuim tabelul de semne:
x –∞ –2 0 2 +∞
f(x) - - - - 0 + + + 0 - - - 0 + + +

Alegem câte o valoare x din intervalele (– ∞ , – 2), (– 2, 0), (0, 2), (2, + ∞ )
și determinăm semnul valorii funcției.
Avem:
f(–3) = –27 + 12 = –15¿0
f(–1) = –1 + 4 = 3¿0
f(1) = 1 – 4 = – 3¿0
f(3) = 27 – 12 = 15¿0. Funcția este continuă pe R și nu se mai anulează pe
intervalele (– ∞ , – 2), (– 2, 0), (0, 2), (2, + ∞ ). Rezultă că pe aceste
intervale are semnul valorilor calculate anterior.
b) Funcția este continuă pe domeniul de definiție. Din 2x – 4 = 0 se obține
că x = 2, deci domeniul de definiție este D = (– ∞ , – 2) ∪ (2, + ∞ ).

5
 Ecuația f(x) = 0 este x2 – 1 = 0 cu soluțiile x1 = –1 și x2 = 1.
Alcătuim tabelul de semn:
x –∞ –1 1 2 +∞
f(x) - - - - 0 + + + 0 - - - + + +

5. Să se rezolve inecuația: (x3 – 4x)(x – 1) ≥0.

Considerăm funcția f : R⟶R, f(x) = (x3 – 4x)(x – 1), funcție continuă pe R.
Din f(x) = 0 ⇒ (x3 – 4x)(x – 1) = 0 ⇒ x(x2 – 4x)(x – 1) = 0 cu soluțiile
x1 = 0, x2 = 1, x3 = 2, x4 = –2.
Alcătuim tabelul de semn:
x –∞ –2 0 1 2 +∞
f(x) + + + 0 - - 0 + + 0 - - - 0 + + +
Rezultă că f(x) ≥0 dacă x ∈ (– ∞ , – 2] ∪ [0, 1] ∪ [2, +∞ ¿.
6. Tema pentru Se anunţă elevilor tema pentru acasă: subpunctele rămase nelucrate din Elevii îşi notează Conversaţie
acasă. exercițiile de pe fișa de lucru. pe maculatoare frontală.
tema pentru ora
(2 min)
următoare.

6
 Fișa de lucru
1. Să se stabilească dacă funcția următoare are proprietatea lui Darboux pe intervalul dat:
a) f: R⟶R, f(x) =1 – 2x, I = [0, 2]
b) f: R⟶R, f(x) = { x−1 , x ≤1
, I = [–1, 0], I2 = [–1, 2].
1−x , x> 1 1
2. Fie funcția f:[0, 1] ⟶R, f(x) = 6x3 + 4x – 9. Să se arate că există α ∈ (0, 1) cu proprietatea
că f(α ¿ = 0.
3. Să se arate că ecuația x3 – 5x + 8 = 0, are cel puțin o soluție pe intervalul
[–3, 0].
2
x −1
4. Să se stabilească semnul funcțiilor f : D⟶R: a) f (x) = x3 – 4x b) f (x) = x
2 −4
5. Să se rezolve inecuația: (x3 – 4x)(x – 1) ≥0.

7
1. Să se stabilească dacă funcția următoare are proprietatea lui Darboux pe intervalul dat:
a) f: R⟶R, f(x) =1 – 2x, I = [0, 2]
f(0) = 1 – 2 ‧0 = 1 și f(2) = 1 – 2‧2 = – 3 ⇒ f(0) ‧ f(2) = 1 ‧ ( –3) = – 3 ¿0.
Funcția este continuă pe R, deci funcția are proprietatea lui Darboux pe orice interval I ⊂ R.

b) f: R⟶R, f(x) = {1−x

x−1 , x ≤1
, x> 1
, I = [–1, 0], I = [–1, 2].
1 2

Funcția este continuă pe R, deci funcția are proprietatea lui Darboux pe orice interval I ⊂ R.

2. Fie funcția f:[0, 1] ⟶R, f(x) = 6x3 + 4x – 9. Să se arate că există

α ∈ (0, 1) cu proprietatea că f(α ¿ = 0.
Funcția f este funcție elementară, deci este continuă pe [0, 1]. Avem:
f(0) = 0+0 – 9 = –9 ¿0 și f(1) = 6 + 4 – 9 = 1 ¿0, deci f(0) ‧ f(1) = –9 ¿0.

Așadar există α ∈ (0, 1) cu proprietatea că f(α ¿ = 0.

3. Să se arate că ecuația x3 – 5x + 8 = 0, are cel puțin o soluție pe intervalul
[–3, 0].
Considerăm funcția . Fie funcția f:[–3, 0] ⟶R, f(x) = x3 – 5x + 8. Funcția este continuă pe [–
3, 0] și f(–3) = (–3)3 + 5‧3 + 8 = –27 + 23 = –4 ¿0,
f(0) = 8 ⇒ f(–3) ‧ f(0) = –4 ‧ 8 = –32¿0, deci există α ∈ (–3, 0) cu proprietatea că f(α ¿ = 0.
Din f(α ¿ = 0 ⇒ α 3 – 5 α + 8 = 0 și astfel, ecuația are soluția α .
4. Să se stabilească semnul funcțiilor f : D⟶R:
2
3 x −1
a) f (x) = x – 4x b) f (x) = x
2 −4
a) Domeniul de definiție este D = R. Rezolvăm escuația f(x) = 0. Se obține x3 – 4x = 0 ⟹ x
(x2 – 4) = 0 ⟹ x1 = 0, x2 =– 2 și x3 = 2.
Alcătuim tabelul de semne:
x –∞ –2 0 2 +∞
f(x) - - - - 0 + + + 0 - - - 0 + + +
Alegem câte o valoare x din intervalele (– ∞ , – 2), (– 2, 0), (0, 2), (2, + ∞ ) și determinăm
semnul valorii funcției.
Avem:
f(–3) = –27 + 12 = –15¿0
f(–1) = –1 + 4 = 3¿0
f(1) = 1 – 4 = – 3¿0

8
f(3) = 27 – 12 = 15¿0. Funcția este continuă pe R și nu se mai anulează pe intervalele
(– ∞ , – 2), (– 2, 0), (0, 2), (2, + ∞ ). Rezultă că pe aceste intervale are semnul valorilor
calculate anterior.
b) Funcția este continuă pe domeniul de definiție. Din 2x – 4 = 0 se obține că x = 2, deci
domeniul de definiție este D = (– ∞ , – 2) ∪ (2, + ∞ ).
Ecuația f(x) = 0 este x2 – 1 = 0 cu soluțiile x1 = –1 și x2 = 1.
Alcătuim tabelul de semn:
x –∞ –1 1 2 +∞
f(x) - - - - 0 + + + 0 - - - + + +

5. Să se rezolve inecuația: (x3 – 4x)(x – 1) ≥0.

Considerăm funcția f : R⟶R, f(x) = (x3 – 4x)(x – 1), funcție continuă pe R. Din f(x) = 0 ⇒
(x3 – 4x)(x – 1) = 0 ⇒ x(x2 – 4x)(x – 1) = 0 cu soluțiile
x1 = 0, x2 = 1, x3 = 2, x4 = –2.
Alcătuim tabelul de semn
x –∞ –2 0 1 2 +∞
f(x) + + + 0 - - 0 + + 0 - - - 0 + + +
Rezultă că f(x) ≥0 dacă x ∈ (– ∞ , – 2] ∪ [0, 1] ∪ [2, +∞ ¿.