&

fl

il3r
q!
*L
de spiritualitate, trafiii cdldtorii

ilrrlti7 firir'11

TT$N*C *EEA

uil$ *r*o,

lr I
II
U
LI r f I
H r
*
$E
f;E
t"
j.

...,

I
 Revista apare cu binecuvdntarea Cuprins
IPS Pdrinte IOACHIM, il-r-- Numirul 17

Arhiepiscopul Romanului gi Bacdului i..-l J f,*l::'f;1.,,",.,

Redacfia , i Binecuvantare
Palingenezi
'. ',-. l l IPS Ioachinr
Director, redactor-9ef
Maria Chirculescu
Comentariu biblic
Consultant, editor: Pace lbuil
Protosinghel lsaia Adragdi
,.-!-"!, Pr. Dr. Dumitrescu Horia

-l r Sinaxar^
Echipa redacfionali Sfintii impirali Constantin ri Elena
Pr. dr. Dumitrescu Horia Pr Dr. l)umitrc:cu Horia
Doina Jalea
Ecaterina Suciu Impirtese Erena
Flavia llinca !0 ;l*t*:::*rtei
Laurenliu lon Bozga
r Horaliu Sansu '. -rl
r .l,l
'
Sinur
Acasfl la sfffntul Pahomie cel Mare
Protosinghel Isaia Adrag6i

DTP& Graphic design Sinaxar

Vasile Lupu SfAntul Ioan Valahul, noul mucenic
Horaliu Sasu

ISSN:2734-8385 _.: . .,- Sfatul duhomicului

Editor: Miriam MiTourism SRL Icoana Maicii Domnului,,a Pitimirilor"
. I.-- -, Protosinghel Isaia Adrag6i
Tipar: Magic Print Onegti
F , r Sfatul duhovnicului
De ce cinslim sfintele moafte?
Contact revisti Protosinuhcl l.aia Adragiri
Mobil, WhatsaPP: 0723-645-1 B0
Telefon: 0234-337-990
Email : contact@viataortodoxa. ro Romania. iara in care tn.rila:a lraierti
viataortodoxa@Yahoo.com Doua sunete cu talc. ni!te sfinli 5i-un inlelept
AA DoinaJalea
Site : www.viataortodoxa.ro
A,,a sacra 16n13ng3.cir
L mbra de dinaintea lui .{dam
Adresa de corespondenli: I I Pr. Dr. Calancea Ciprian Casian
Poiana Sdratd Nr 244,
Com. Oituz, Jud. Bacdu,
Cod pogtal: 607371 I?
-i I, l1J
Jumal de pelerin
lsrael- Samaria; Fintina lui lacor
F , I ,l Maria chirculescu
Foto cope(i
Coperta 1: lnterior din aeroPortul -
-^l
Interuiu
Despre locurile sfi nte, mil 2022
Ben Gurion, Tel-Aviv (lsrael) U lnteruiu cu Melmia Moldovemu
Coperta 4: Sfatul Duhovnicului-
1 fi Relete de sezon
Schitul Sf llie, Berzun!. Ii h-r Salatadeprpidie
-j :t Maria Chirculescu

.&
 inainte de plecare cu dor-rd zile, turistul trebuie
Hristos a inviat" clragi cititorule! si completeze un formular pLF, care se trimite
online cdtre Ministerul de Exteme din Israel.
Sunt solicitate date personale, inclusiv despre
'l- ;,',i:: ,:-, i i '-5 r- 1-;ri]5,,g1;1 ':.it T ,i?. ?1j:. i ; I i.- :, i,,
faptul ca cel care completeazd formularul eite
Pdna la panden.ria Cor.id19. turismul relisios
vaccinat antiCovidlg sau nu desi acum nu
cdtre Tara Sfbntl der enise aproape turisi de -
mai esle nimic conditionar de acest aspect.
masd in Rom6nia, Cu preturi accesibile. chiar
care tine de dreptul personal al fiecdruia de a_
si pensionarii. ajutati de copii, isi permiteau sd
gi gestiona starea de sdnatate. in urma
meargi micar o datd in r,iatd sd vad[ Locurile
trimiterii acestui formular on-1ine. Ministr-ul
Sfinte in care a trdit Si a pltimit. apoi a inviat
de E\temc enrite un document de accept (in
Mdntuitorul nostrul Una este si citesti din
limba ebraica). Accesul in Israel este permis
Noul Tesrarnent si si iri imaginezi locuri si
doar in baza acestui document emis de
oalleni si alta e:te si r ezi realitatea de la lata
oflcialul israelian. Singura restriclie pusd
locului. chiar dacA itr i000 de ani mullc s-au
acum de statul Israel. care incearci i6_si
schirnbat, iar in Israel necrestinii (evrei si
rer italizeze turisnrtrl iuternational. este
arabit lac doar comen cu ceea cc lace sA
reprezentatd de testarea PCR. Se cere o testare
vibreze suflctele noastrie. insd trdiri1e perso-
PCR flcuta cu maxirn 72 de ore inainte de
nale nrr ni le poatc iua nilneni.
plecarea din Romania si o a doua testare. care
In ultin-ra parte a revistei avem un interviu
se efectueazd pe aeroportui din TelAviv, dupa
rrnplu cu Velania I\loldor eanu. organizatoare
finalizarea tuturor celorlalte formalitdli legale
de pelerinaje din Tirrriqoar.a. care de l7 ani
de acces. Pe aeroporlul din Tel
Aviv culoarele
cdlduzeste grupuri de rornAni in Tara Sf6nta.
sunt deja unidirectionate sr toatd lumea va
La inceput de mai, Melania sc afld a treia oard
ajunge in zona de recoltare a acertor probe
in Israel de la momentul deschiderii (ave{i informatii si ima_eini despre cAt de
I rnarlie 2022). ConsiderAnd
turismului (din
performant a organizat Nlinisterul Sin6tdtii
cA este cea mai bunE sursi din care putem afla
din Israel acest sen,iciu medrcal). Dacd testul
infbnlatii fblositoare pelerinilot romdni, am din aeroporl este pozittr- persoana intri in
si ne r.orbeasci pe larg despre cum se
r-,1_i.1t-r)
caranlina 5 zile. Probabrl cA acesre siruatiisunr
r.i.: lccesul ca furist in Israel qi despre
.1!-:]rit
rare. dar nu imposibile.
c,-i:: ; --..: in perioada pascai6. cAnd ea a avut
Locuitorii din Israel si palestina vorbesc acum
un FrLrs:.i::., .1rlp1rL. de la Florii la invierea
despre f'aptul cd statul Israei doregte si ridice
Domnul',.-
de la I iLrnie 2022 masura resrArii oblisarorii
Dincolo de i...re d:tallile pe care 1e veti citi in din aeropoft. care probabil r,a fi reintrojusd in
interr \1,...'... -.-: --.t.lllutt tr realitate: cd
iLr.
toamnd, pe considerentul cd... virusul nu
desi Tara Siint: csl: plrna de turisti care
ytztteazi Locurrir. Sinte t americani. dispare, ci se modiflca. Si restricliile, 1a fe1.
Doar cA perioada de rari esre in intreg
mexicant. gt'rrp-lr't rt'.rr J-. .r.trLr,i. dlt. :i r est
Orientul Mr.11ociu perioada de extrasezoi
europeni). lipsesc lsau sulr ir.t numAr. lbarte
turistic, din cauza temperaturilor excesive
mic) ... crestirlii o1-rodLrcsj. \u doar clin (uneori "aerul llerbe"). greu de suportat
Romdnia, ci din toate tdnle onoclore. Ea este
pentrunoi.
SocalA de laprul ca si^iri perroad.r Sipramanii
Agadar, in functie de datele concrete (conditii,
Patimilor si a Sfinrer inr ieri. ortodoc'sii rru au
restricriir la fiecare rnotnent si de principiilepe
venit. desi cu sigurantl rnulri dintre ei si_ar fi
care 1e ave{i. dvs sunteti cei care rdspundeli la
dorit sa fi e prezenri acolo.
intrebarea: "CAnd mai plecim in Tara
Haideli sI vorbim un pic despre conditiile de
SfAnral". Agentiile de nrrism si vieluitorii
acces in Jara S11nta. in prezent. SI reprezinte
Locurilor Sfinre vd asteapt6!
acestea o barierd greu de trecut?
Maria Chirculescu
!iitl:i ( )i,t,rl,i\;-1, \r. I '. l,l;i, ,lalj: ,,,i r, lr. I iirii.t.,rt.;|ll.r:, r,,
I
 lingenezil
L. .; ,.,, D*irnezeu creeazd" lumea gi apoi o guverneazd.
:;,. ,: ,t:,,,
Tot prin El se innoiegte qi tot o it ,J"r"iia,
Iar c6nd r6ul o loveqte in rdzboiul nevai,t,
Tot El o restaureazd, prin harul Duhului
Sf6nt.
q.@.
Iisus veni in lume, S-a produs palingenezd.
3:,111,.lC6nd
idi@--''
, 3l n-aJEcut alte gesturi decaicele ain Ceireza.
,A murit ca sI invie omul pe care_l
iubea,
Llneori s6 completeze un o.gar, dac6_i lipsea.

,..+ De aceea aw mild de bolnavi, copii,

bitr6ni,
A hrinit gloate fldm6nde, a addpostit strdini,
'rY A izqgonit duhuri rele, a oprit fril;it ;;..,
i Mu{ilor le-a dat vorbire, iar surzilor ur.uliu.".
*" 1..
' A.umblat pe luciul.m[rii, a mutat mun]ii
din loc,
El a inviat qi morfii, a preschimbat apa'_n
ioc,
Dar, fiind Lumina lumii, a ar.ut o grij_aparte
Pentru cei ce-qi duc viafa intr_o peipltui
::.j ,oup,..
€ Orbului ce-i lipseau ochii, deci qi actul vizual,
Iisus ii recreeazd,cu un gest fireic, real.

tr fi.n gura lui preacuratd, de unde iese cuvdntul,

A lSsat "roua,, sd curg6, unind Duhul cu p6m0ntul.
E
Din aceastl ,'c1is6,,find, fbcu organul vederii
gi, ungdnd orbul, ii zice:
,,yezi.L lumina invleriit,,
Iar dac-a vdzutltmita. orbul nostru.."..ut
A vestit latoatl lumea c6...

"Hristos a inviot!',

t IOACHIM
Arhiepiscopul Romanului gi Baciului
E

Viaf a Ododoxi, N r. 1 1, lllai 2.022 I wunu yiataortodoxa.ro

3&
 ,a

!.

-:.
1

i
. -dd

t'r

1+=+"='
Comcntariu biblic
Pace Vou[!
Pr. Dr. Dumirrescu Horia

Sinarar
Sflntii impnrati Constantin ;i
Elena. intocmai cu apostolii
Pr. Dr. Dumitrescu Horia

Sinaxar
Acasi la sfentul Pahomie cel
]{are
Protosinghel Isaia Adragii

Sinaxar
Sfinfi romAni, SfAntul Ioan
Valahul
Horaf;u Sasu
 piiar {:ryiseii *t"*r*rii
{bga trul a{i c€rur p;;;l;
ffi;,
::y:::i:T5:fy*** e.a ?i:.
$
molms$t ca nu eu,o,va apr*piafii {.ui s[ n,,' vina pr uu**o,
ua t; ti,i;i#;L*..
stateau f Nl sigrlra$$* gi vorl:eau despre eene ce * *ta*gr*rl
?n ultimele zi*ie,
an:lintindu-qi cB Dcrnnutr ie spusese de vemirse eeests;ziie:
{ertlsalim 6i Fiut Olmllui va &dat p€ nxilna ar}riereii*r ,,{atx sle suine la
6i a earturariior, gi-L v*r
*,sa1di la naoar{e ; gi il v*r da pe.m6na pbg6nil*r, e,}
sa'-Lbat"}oeorca$oa gi sd*L
rxstigneasc*,deratreiazivainvia.,,{&dat;ixx, 1g-rg}xi;ti-aposred*nxzile
BVU* {r"'
va fi Faqtitre 6i Fiutr snaurui va fi dar s*fre
r6stig*t.,, 6a*r*;tX+{ e.v
Biserica ne invalA cd, la duhovniceascd, diferi-td de
timp corporalitatea, rdnile
invierea cea de obqte, sufle- vechiul trup cu care
omui u erid..ri.; mai t drzru
tele ar plstra numai forma pe vie(uit in lume.
care au a\,ut-o in via{d, nu insd Mdntuitorului
Trupul ar6t6ndu-se ucenicilor la
dupd inri..e Marea Tiberiadei a cerut ceva
qi materia, camea care um- era duhovnicesc,
spiritua- demdncarenupentrucdiiera
plea aceastd formd. lizat, dar in,.acelagi timp foame
sau trupul avea nevoie
Astfel, aceastd formi tru- pentru.a incre9inla pe ucenici sa
fie hrdnit, amAncat ca sI ie
peascd, adoptatd de suflet de realltatea lnvierii
Sale cu adevereascd invierea
pentru a trdi in lumea spiri- trupul, a cerut ca Ei cE nu
Toma s6 este o ndlucire a incLipuirii
tuald, pare sd fie cu totul noui. atingl qi si simtd
in acelagi 1or.
4 1'Itit ()r.ij.rit. \r. 1 7- \,t3; :1;2. \v11.\r..\ ia!,i{}t-it)drr\i rr l
 Comentariu biblic
Prin uqileincuiate
in atmosfera aceea Plind de
tensiune, de incerlitudine, de
team6, a venit Iisus in
mijlocul 1or trecAnd Prin uqile
incuiate cu truPul, sfidAnd
legile firii gi 1e-a zis ,,Pace
t vouil".
E
Domnul Prin cuvintul Sdu ne
liniqteqte atunci cdnd corabia
vietii noastre este izbit[ de
valurile vielii, oferind Pacea
nou6.
Sa,
Pentru a nu se sPeria mai tare
crezAnd cd este vreo n6lucire'
vreo plSsmuire a minlii 1or,
Domnul ii incredin{eazd cd
este El ar[t6ndu-le rdnile Pro-
vocate de cuie Ei rana din
coasta Sa,
intdreEte cuvintul Sdu qi 1e
spune: ,,Pace vou6l Precum
M-a trimis Pe Mine Tat6l,vd
trimit gi Eu pe voi.l'
De acum incePe greul,
acum incePe misi-unea loq
acum se imPlinegte chemarea
la apostolat Si suflind asupra
1or a conthuat zicAnd: ,,Lua!i
Duh Sfdnt: Cdrora ve{i ierla
pacatele. le ror fi iertate qi
i6.oru 1e veli !ine. vor fi
linute."
Ce putere! Ce resPonsa-
bilitatel Ce mandatl Puterea
lui Dumnezeu de a ierta
pacatele Pe umerii unor
pescari si Prin succesiune
apostolicd PAnd in zi1ele
noastre qi Pdnd la sfdrqitul
veacurilor Pe umerii Preo-
lilor duhovnici, cate m[rfuri-
liata Ortodox6. Nr. 1 7, N{ai 2022
se$te in rug[ciunea dinaintea
Spovedanie:,,Iat6, fiule,
Hristos std nevdzut, Primind
m[rturisirea ta cea cu umilin-
rusina. nici nu
!a. Deci nu Le
te teme ca sd ascunzi de mine
vreun pdcat, ci fbrd sfia16
spune toate cAte ai ficut, ca sd
iei iertare de ia Domnul
nostru Iisus Hristos' Iat6, qi
sfdnta Lui icoand este inain-
tea noaslra. Iar eu sunt numai
un manor, ca s5 mdrfurisesc
inaintea Lui toate cite-mi vei
spune mie; iar de vei ascunde
de mine ceva, s[ gtii c[ toate
p[catele indoite le vei avea;
t.rru, dar. de vreme ce ai
iu
venit ia doctor, sb nu te
intorci nevindecat'"
invierea Domnului are loc in
orima zi a saPtdmanii'
duminica, indrePtAnd astfel
timpul Bisericii gi al istoriei
c6tre Dumnezeu, Mintuito-
ru1 iumii acesteia, cdtre
vegnic[.
de irtrparalia Sa cea
Toma vrea s[ se
incredinteze singur
in aceste momente Pline de
emolie Ei de bucurie, APosto-
lul Toma, zis Geam[nul (in
limba greac[ - DidYmos) nu
era impreund cu cel1al1i
ucenici qi nu i-a crezut c6nd i-
au spus c6 Domnul a venit in
mijlocul lor qi i-a incredinfat
de Sldvita Sa Inviere.
Un amestec de sentimente
(indoiald, necredin{[, regre-
tu1 c[ nu a fost qi e1 acolo
cAnd S-a ardtat Domnul)
face pe Toma sd exclame:
,,Dacd nu voi vedea, in
i wlvw viat*c$odoxa ro
miinile Lui, semnul cuielor"
gi daca nu voi Pune degetul
rncu in scmnttl ctrielor.5i
daci nu voi Pune mAna mea
in coasta Lui. nu voi crede."
(loanXX" 25).
Asemenea lui Ghedeon
odinioard: ,,De am aflat eu
trce erc in ochii Tai. aratir-mi
un semn, ca s6-mi dovedeqti
cele ce-rli vorbeqti: Sd ntl Te
dtrci de aicr. Pana nu ttth voi
intoarce 1a Tine ;i-rr,i l'oi
aducc dar-r-rl meu Ei 1i-1 voi
da" (Judecitori VI, 17-18).
Aceastd dorint[ a lui Toma de
a r.edea un semn PalPabil nu
il lrce rrerpir'.rt rtecredirtcios.
pcntru ca nu acesta era
caractetrtl lui. nu dovcdise qi
in alte in-rPrejurdri acest
luctu. ScriPtura i1 descrie a fi
f,rsr lt.,ilti. ttl.t1.r.: ..dce i I zis
e
Totla. ca1'e se nume;te
Cclrrttintrl. cclorlalli Ltcenici :
Sa rrterg.ertr;i rr.ri 5i .d tnurttn
cr-r E1." (Ioan Xl. L6). domic
sA cttnoascd. sit ittvete:
..Toua i-a zis: Doamne, nu
;tlltt Lrtlde T.' .lttci. 'l cttm
putcnr ;ti cale'l ilsus i-a zis:
Ert srtnt Calea. Adevirul 9i
\-ia1a. Nirreni nu vine la
Tatal \'leu decAt Prin Mine'"
t loan XI\i 1 5-16).
NLi pentm a fi incredintati de
clumnezeirea Lui. ci Pentnt a-
L ispiti qi tariseii
au cerut
selrne: ..$i aProPiindu-se
il tirriseii gi saducheii qi ispitin-
du-L. I-au cetut si le arate
scmn din cer.
 Iar El, rdspun-zilnd, le-a zis:
Cdnd se face seard,, zice\i:
Mdine va fi timp frumos,
pentru cd e cerul roqu. Iar
dimineala zice[i: Astlrzi va fi
fr furfunA, pentru cd cerul este
roqu-posomor6t.
Fdlarnicilor, fala cerului qtili
s-o judeca{i, dar semnele
vremilor nu pute{i! Neam
viclean qi adulter cere selnn
gi semn nu se va da lui, dec6t
numai semnul lui Iona. Si
lisdndu-i, a plecat.', (Matei
I xvl,1-4).
marturlsegte
tea Invierii
Sfdntul Apostol Toma dupd
6 Viala Ofodoxa, Nr. 17,14aj 2022 ww1\,.viataofiodoxa.ro
t
opt zile este impreun5 cu
ceilal{i ucenici, c6nd vine
Domnul qi primeqte binecu-
vdntarea pdcii qi Domnul il
cheamd sd se incredin\eze de
Invierea Sa:,,Adu f,egetul tdu
incoace qi vezi m6inile Mele
gi adu m6na ta qi o pune i4
coasta Mea gi nu fl necredin-
cios ci credincios." (Ioan
xx,27).
Probabil Toma atinge rdnile
trupului Fiului lui Dumnezeu
5i exclamd: .,DomnuI meu gi
Dumnezeul meu!" (Ioan XX,
28).
Prin aceasta Toma m5rtu-
riseqte invierea qi dumne-
zeirea lui Iisus, fericirea
aceasta a Apostolului Toma,
Mdntuitorul o extinde
intregii umanitdli care va
crede in invierea Sa chiar
dacd nu auvdzstpe Domnul
inyiat qi nici nu au atins r[nile
cuielor qi a suli{ei.
Acest moment al ardtdrii
Domnului, al neincrederii lui
Toma ne ajutd pe noi sd
inlelegem astdzi cum s-a
rispdndit vestea invierii
Domnului printre printre
Sfinlii Apostoli, ucenici si
ceilal! oameni care il urma-u
peDomnul.
Pr. dr. DUMITRESCU Horia
I
 Sinaxar

Sfinfii implrafi
Constantin cel Mare qi Elena,
intocmai cu APostolii
din tetrarhia lui
Fiu a1 lui C*nstantius Chlorus {Here*lil;s} ee a fbeut pafie
micel*1ia*, gi ai Elenci, c*restantin s*a &bsaut ili anii 2E*1285
la tdaissus ?n
tn"rB*le sal* la
ilacia &{e elitcranea {az; i{ls * Serhia), proe lamat i*tph,rat de c}.tre
25 iitiie 30S.
ist*rieii erestini Eusehiil si Laetantira, dcseriu ?n luer&rile 1or e * ?n aju*nl
trupt1i

eu Maxeartiu, de ia Fo*s &{i}vius {F*d1ntr Vmltr.ruluii de

ia 2E *etcrabrie 3}'2'
Cc*stantin a v6zut pf; eer ziua, ?n erniaza xnatre) * Cruee
tumin*as& <icasupra
soereleli eri insaripii* {n hoe sig*c vir:ccs - Frin aeest senan vei ?nvinge

{Laetantiu, *e rnortihus perseeutcnrq,"43, 5}" Nr:aptca, ?;i tinaputr sornnt;l*i, i

ziua pe eer, eer6trd$-i
s*a ar6tat {is$s Hristc, o* ,****X Cruaii pe ear*-l v&euse
semn proteet*r ?n iupte'
s6-1 p$rai pe steagurile s*trdatilcr, spre a-i scl"r'i
elr*pt
i-apus pe un steag
Aee sta este n:*r:*grarna nui Hristos - Hp - pe oar€ C*nstantin
nunait labarur:r.
eelci a
Viet*ria nairaeulcas* a al:natci saie cis &uffilai 2*{}*0 cie soldali ?mpotriva
ea ajut*r dc ia
lxi Maxenliu de 1500S{} de s*lda{i, C*;:st*t"liin e e*nsiderat*o
S****ru*, dovada st* qi ast&zi pe areun lui Ccnstantin din Roma irescripgia
insti{xetu divkitatis * prin inspra}ie enivin*'
Litrertate Eisericii p[g6ne, fapt care a Produs fusese greqit interPretatd de
stupoare in rdndurile Senatu- cXtre preotul Arie
din
iuiHristos
Convertirea lui la Creqtinism lui. incepand din anul 3l7,in Alexandria.
a insel- aat o mare cotifura in funcliile inalte sunt admiqi qi La sfhrgitul lucrdrilor sino-
ar fi excla-
ist.rria acestuia. caci. Prin creqtinii. Curdnd duPd aceea, dului, Constantin
mat: Da, acesta este adevdrul.
publrcarea edictului de chipurile zeilor cu excePtia
Nu sunt teolog, dar simt cb
tolerantd religioasd de la zeului Soare, sunt inlocuite
Mediolanum l\lilano) din pe monede cu inscriPlii dar qi aici este adev[rul, sunt
convins cd nu voi l-ati frcut,
ianuarie I1i. Constantin a cu semne creqtine.
ci Dumnezeu care a lucrat cu
asigurat Bisencir dePlina
libertate in tot ln-rPeriul in anul 325, Constantin a voi. (Eusebit de Cezareea,
convocat, organizat condus
qi De vita Constantini)
Roman. Biserica intra. de
acum inainte, intr-o Perioada primul sinod in Palatul de la
Niceea din BithYnia (Asia Intuind mai bine decdt inain-
de inflorire qi ProPa5ire. in
Mica) la care au ParticiPat tagii sdi cursul evenimen-
,,secolul ei de aur", devenind
religio licita. peste 318 de ePiscoPi veniti telor, Constantin a adoPtat
dinEgipt siAsiaMica, Pentru fald de religia creqtind o
in vara anului 3 I 5 Constantin a restabili invdlItura desPre atitudine toleranld, care s-a
renunld la obiqnuiteie rituri Fiul lui Dumnezeu, care transformat inh-o Politicd de

viafa ortodoxa. Nr. 17, lvrai 2022 | utlw'viataortodoxa'ro 7

l'.
 Sinaxar
{
protejare si sr-rstinere
creqtinismului, in care r.edea
l
conditia necesar6 mentinerii
integritlri i imperiului.
j
j p6nd cu anul 321
Impdratul Constantin a pus
I bazele Imperiului Roman de
l Rasdrit (Imperiului Bizantin)
caruia I-a ales drept capitala
sr resedinrd ilnperiall orasul
Byzantion. loit oras rrac.
care dupd inaugurarea ofi_
ciala din I I rnai .]l0
1er eni_
ment ce a durat 40 de zile) va
purta numelc nouiui
sdu
clilor. Consranrinopolis.
Asemeni Romei, Constan_
tinopolul a fost ridicat pe
sapte colinc si irnndrtit
I adlnin islrarir e in I zl disrricie.
cu Senat, dar senatorii de aici
erau clari (rernarcabili) si nu
clarissimi (deosebit
de
remarcabili)ca cei ai Rolnei.
in ,roua capitald Constantin
: lncepe constructia a doua
mari biserici: Hagia Sophia
& lui Maximian. Elena
(Slanra Inrelepciune) si
E Ha_eia Eirene (Shnta pace).
Episcopii noii capitale erau
ridicari la rang de cinsre.
egali cu cei ai Romei.
Politica sa imperiald are Lln
lmpact pozitiv asupra Bise_
rlcil: preotlt sunt scutiti de
I obliga{iile municipale, pri_
mesc subventii, sunt elimi_
nate pedepsele care amintesc
F..: de pAtimirile Mdntuitorului
(crucificarea. zdrobirea pi_
: Nobilissima Femina - Doam_
li
cioareior. etc.). sunr imbund_
.: l
.. .:
td{ite conditiile din inchisori.
8 Via{a L)rtodoxi,
.!€
a inlesneqte eliberarea sclavi_
impdrar a1 intregului pamdnt
lor prin hotdrdrea episcopului prime$rc titlul cel mai inalt de
in^biserica. protejeaza pe Augusta.
ortanr. \iduve si pe siraci.
pedepse5te adulterul, ince_ in tot ceea ce face irnpdratul
gene_ Constantin, istoricii vid am_
ralizeazd duminica drept zi
prenta matrei sale, care isi
de odihnd in Imperiu. lace o darorie de:utler prin c
initia in Palestina sdplturi
implriteasl qi mami, pcntru de:coperirea lcnrnului
Sf6nta Elena
Sfintei Cruci si a monnAn_
Sinaxareie vorbesc loarte tului Domnului noshu Iisus
pufin de Sfdnta impdrdteasd
Hristos. a pc5tcrii din
Elena (Flavia Iulia Helena)
ndscutd in orasul Drepanorr Fethleem.
In toate aceste locr-rri inaiti
(azi Karamiirsel. Byrhirria,
in biserici crestine.
Asia Mical, izvoarele Urmind invdtdtr-rrilor 1ui
mdrturisesc originea modesti
Hristos rcnunla la srrila
a Elenei, dar sco!6nd in personalS, elibereazE
evidenta lrurnusetea si care o serveau. sclavii
inteligen(a ei. ceea ." t-u sdraciior
determinat pe tribunul de mare drag,
impartea
tot ceea ce a\,ea cli
drept pentrr-r care
atunci, Constantius Chlous
impardteasa Elena se br_rcura
sd se cdsdtoreasc6 cu ea.
cirrste. drasostc si respecl in
rDtrcg Inrlterirr.
Devenind August. este silir sd
o repudieze pe Elena pentm a
La vdrsta de 80 de ani si_a clat
se cisdtori cu Teodora. fiica duhul de fatii cu minunatul
vitregh
a sau fiu care
nu )i-a picrdut pacea inre-
o
e-sltea si_i
r
pulra de grija:i ii
rilrea
noari. dedic6ndu_se fir_rh-Li mAinile in ale sale. (Eusebir-r
sdtr pcrrtnr care sc ruga sn
nLr de Cezareea. De r,.ita Con_
lie corupr de slara desarrd :i stantini)
probabil apropiirrclu-se de
creEtinism care of-erea cu Pentru tot ceea ce au lhcut
totul o alta per.pecrir
a penlru Biserica lui Hristos.
asupra lumii si a existentei Fiul lui Dumnezeu. sr_rnt
umane.
lrccuri in rirrdrrl sfintilor.si
n.trmiri inrocrrrai crr Aposrolii
Dupd de a devenit Augusr
tiul sdr-r, Constantin o che-ama
siprdznuiti laII urai.
al5turi de el d6ndu-i titlut cle
na Preanobila. iar. dupd cc pr. dr.
der ine iulis ortris irnperrrtor
DUMITRESCU Horia
Nr t 7. Mai 2022 I lvlvw.viataortodoxa.ro
Viala Ortorloxi, Nr. 1"/, l"Aar 2$2.2 i wwrar'.viataortodcxa"ro
 { srentrt Mormflnt
Biserica Sfintei invieri - intrare curte interioara

Sf6ntul Mormdnt

' -
,{ Hebron Stejarut Mamvri

a ''==€

Betleem - Biserica Nagterii Domnului !

i{ |. Locut innlgrii Domnului

t€
 Ctitorii ale Sfintei Impirtese Elena
in Tara Sffintl (sec iV)
3n ortodoxie, bazele .r1t*tri Locurilor S&nte ie-a
Etrena, mama lmparatului Constantin eel lv{are,
Ierusalimul, construind, la porunea ?rraparatultli, primele
-\lorn.iantuL D ornnului
nLrstru Irsus Hristos -
B i senca StAntului,'vlormAnt
- \lr.rntele \4as1ini1or - Magi de la R6sdrit, imbrdcali
Biserica de Pe locul In6116rii
1a Cer ( acun.r ruine)
- Bethleem - Biserical
\asterii Domnului nostru
irsr,rs Hristos
- Hebron - lAngd Stejarul din
\lamvri, locul in care
Avraam gi Sara au vdzut
Sfdnta Treime sub forma
celor Trei ingeri ( Facerea,
18,1-14)
Toate cele Patru locuri de
pc-lerinaj au IIcut, din Punct
le vedere dogmatic, legdtura
,:lrre Vechiul Ei Noul
Te.tament qi simbolizeazd
:.-.r irsirea lucrdrii mesia-
:-:.': a DivinitAfli, incepand
in fala
- '. ::11114 Sa aParilie
--. .\',raam $i PAnd 1a
\...',-=... Patimile, Invierea
., -:-.:..,:-rea Fiului 1ui
D',-::'-:.:li:.
D.rr r:'- T.:'l SlAnti (9i in
E grpl , >'-:l: llumeroase
locasurr ce c'llt. ridicare
peste bise:t.-l1e ctitorite in
secolul al I\--lea de Sfanta
impdrdteasi E1ena.
in urmdtorii -100 de ani cdt
durat cArmuirea bizantind
(326 630) Palestina s-a
Viala Ortodoxa, Nr. 17,Mai2072 i w*nv'viataortodoxa'ro
pus Sf&nta impdrbteas&
in amrtr 326, e&nd a vizitat
thcaquri s{inte de
umplut de locuri de Pelerinaj,
de biserici qi mdndstiri cons-
truite pe Locurile Sfinte,
astfel incdt nu a mai r[mas
nici un eveniment biblic care
si nu fi fost rePrezentat
topografic.
Li invazia pergilor (sec VII)
qi dup6 cucerirea de cdtre
musulmani a Tdrii Sfinte,
marea majoritaie a locaqu-
rilor de cult (mdndstiri qi
biserici) au fost rase de Pe
fala pdmdntului qi majori-
tateacdltgdtllor au fost uciqi,
martiriz$i.
Dupd plecarea bizantinilor qi
in secolul 19 inclusiv s-
pAnd
i desfagurat o indelungd
lupta intre comunit[file gi
bisericile creqtine Pentru
st[pAnirea Locurilor Sfinte
(deja erau cunoscute qr
destinalii de Peleriaj)
Singura ctitorie a Sflntei
impdrdtese Elena care
rezistat intreagd Pindin ziua
de astdzi (16 secole) qi care
ne d[ o imagine desPre
modul grandios in care
Sflnlii imPdrali Constantin qi
Elena au gindit aceste ctitorii
prin care Mdntuitorul nostru
a fost venerat, duPd Patru
a secole de Prigoan[ asupra
cregtinilor, este Biserica
Nagterii Domnului din
B ethleem. C auza? La inv azia
perqilor, intrdnd inBiserica
din Bethleem, aceqtia au
v[zut un moza\c cu Cei Trei
in straie cunoscute lor, aqa
incdt. .. au crulat biserica.
Alte ctitorii cunoscute ale
Sfintei imPdrdtese Elena:
'Biserica Mormdntul Maicii
Domnului (32 5-337)
'Mdn[stirea Lemnul Sfintei
Cruci din Ierusalim, ridicat[
pe locul in care a crescut
iopacul din care a Provenit
lemnul SfinteiCruci.
'Biserica de Pe Muntele
XIX-
Tabor , ctitoritd in sec al
lea de cdtre Arhimandritul
romdn lrinarh Rosetti se afl6
pe locul vechii mdndstiri
idicatd aici de c[tre Sfdnta
impbrdteasdElena
'Biierica din Samaria, de la
Fdnt6na lui tacob. Biserica a
fost distmsd Peste veacuri.
a
dar a inceput a fi reconstruitl
parlial incePand cu anul 1 908
de cltre Pdrinlii greci din
obqtea Sfdntului Mormdnt.
'Biserica Mdn[stirii Sfin]ilor
Apostoli, de Pe malul M[rii
Tiberiadei.
$i probabil cd sunt qi altele,
pe care nu le-am aflat inc6. ..
Maria Chirculescu
 Biserica Sfintului Morm dnt,
ctitorie a Sfintei Implrlrtese Elena
PentRt rnom*rnentel* sa lucrere r1e afrare a Sfintei Cruci a&{6nti*itorunui gi de irier:*flcare. dupi
Xratrtl l*eurilor legate de prezo*la qi lr;erarca &.{Sretuitcrului i1*stru pe paininl. S l-iir ia
see <;1c, a
imnEi';teasa []ena esl* n,rmiii. alatlrri iie Si'rinrril Cr:iictantin r:*l \,1rrc. llul siu - cr-'! ai'e a thc,".rt
:5 irrcctczc prigoana as"lpra cr'e5tinih;r 1i unoi a dcclaranl crcstinisn'lul rcligie rlt slut in Inlieg
inrpe r-iul Rcrniin.
",J*i lntocrn;li crrAprsralii "

Biserica Sfdntului Morm6nt rie, Patriarh al Ierusalimului fost distrusd complet in 18

este cel mai sf6nt loc de pe le-au identificat ca fiind octombrie.
pdmdnt. Aici s-au petrecut locul de inmormdntare al Reconstruirea bisericii a fost
cele mai mari minuni ale M6ntuitorului. initriatd de cavalerii primei
cregtindt[lii gi ele continui qi Piatra inconjurdtoare a fost cruciade in 15 iulie 1099.
astdzisdimpresionezesausd tdiatd, iar Momdntul a fost Aceastd construclie a fost
converteasc6 total la cre- aqezat intr-o strucfurd numit[ sursd de inspiralie pentru
din![. Edicula (din latinescul fi
biserici din Europa, cum ar
Clbdirea inilial5 a fost aediculum, clSdire micd) in Santa Gerusalemme in
inceputd de Constantin cel centrul rotondei. Domul Bologna $i "Biserica
Mare in anul 335, dupd ce a rotondei a fost finalizat in RotundS" din Cambridge,
demolat un templu pdgAn secolulallV-lea. Anglia.
aflat acolo, probabil templul Aceast5 clddire a fost dete-
Afroditei coqstruit de Hadri- rioratl ca urmare a unui C5lug6rii franciscani o reno-
an. Constantin a trimis-o pe incediu din anul 614 cdnd veazd mai tdrziu in 1 5 55, dar
mama sa, Sfhnta Elena, sI perqii au invadat Ierusalimul biserica este neglijat6, in
gdseasci locul; in timpul qi au capturat Sfhnta Cruce. ciuda num6rului in creqtere
sdpdturilor a fost g[sit[ in anul 630, impbratul Hera- de pelerini. in 1808, un
Sfhnta Cruce. Biserica a fost clie, care recuperase Sfdnta incendiu ii afecteazd grav
construitd in jurul dealului Cruce de la pergi, a intrat structura, provoc6nd c[derea
Rdstignirii care a fost exca- triumfbtor in Ierusalim gi a domului Rotondei gi sfbr6-
vat. innapoiat SfAnta Cruce marea decora{iunilor exteri-
De fapt existau trei biserici Bisericii reconstruite a oare ale Ediculei. Rotonda qi
legate intre ele, construite Sf6ntuluiMormdnt. Edicula au fost reconstruite
peste trei locuri sfinte Sub ocupalia musulmani a in 1809. Focul nu a atins
diferite: rdmas bisericd cregtini, spreinteriorul Ediculei qi nici
-obisericimare(Marfrium- deosebire de multe alte decoraliile din marmurl ale
d vizitx de monahia Egeria biserici care au fost distruse Morm6ntului care, majori-
in anii 380), sau transformate in moschei. tatea, datau de la restaurarea
-un atrium cu coloane Primiiguvernanlimusulmani din 1555.
incorporat (Triportico) au protejat siturile creqtine Domul actual dateazd din
construit in jurul St6ncii ale oragului, interzicdnd 1870. Restaurdri ample au
tradilionale a Calvarului distrugerea lor sau folosirea inceput i\ 1959, incluz6nd gi
- o rotond[, numitdAnastasis ca apartamente de locuit, dar redecorarea Domului in
(invierea), care conline dupb o rdzmerild dit 966, perioada 1994-1997.
rdmlqilele peqterii pe care cdnd uqile qi acoperigul au
SfbntaElenaqiSfdntulMaca- fost arse, cl5direa inifial[ a Maria Chirculescu
l1a1a Ododoii, NL 11 , Mai 2022 !!,11,!.:. !: i,] l;l{ ) ria ai,l 1 3. i1 )
Acas[ la Sffl
Pahomie cel
I?!ti t!ii ;.-;,,: ili ;;:iii1 i.llr'iiqr:
q* : i+:€ ii! iiirSr!

/.r -:..1, :,,,, Ja iii:::i; ; ii'

. i..:..,:; ]r, ij-r.';t,t ,":,

:. :1 jt ,a;ir a4. iu{t}!$
\^4-.
'1..-t;i 6i:r: ;ii

rm*ni ear* si gli* r* la

.';..i1:l:IL 'l :liilJ,4 ::i'fi1'

.-:],1 \! .13i.{. t]i..t:j.!\-
1i n I -.'1.,-iii"l,lii I .1';{'11:,!.
i:.'; llllli' :ri' \ ! .':';
trll'c a ini*;;:*iat tr:i;:*l-
ii: i!i-. :i,' r'ii5:i"', 1.",'."
r i:t,{ !.r1:i::r"/ tr tri},r

re -1

l,l{li }{1- l} 1,/-.lLlC {"i1, tl3 l{X./. i,

De fapt. regulile de func1io-

nare ale mindstirilor de obqte
i-au fost date SfA.ntului
Pahomie direct de ingerul
Domnului, ceea ce explicd
perfec{iunea qi stabilitatea lor
in timp. Pdni arunci ascelii
cregtini trdiserd ca pustnici in
singuritate
titi mari.
In Egipt. Sl6ntul Pahomie
este cunoscut ca Avva
Bakhomious, sau Deir el
Shayed, iar mdndstirea sa a
avu[ pentru noi. pelerinii
romani. porlile deschise.
indilerent lo ce ora am ajuns
sd o vizitdm! Pdrintele Simon
Pahomie este mereu
gazdd, zdmbitoare, dar la
intrebarea unde este mor-
mdntul sau unde sunt moa$-
tele Sf6ntului C"uvios
Pahomie cel Mare, rdspunde
;i nu in comuni- c[ nu se qtie. In schimb, ne
duce in camera cu 100 de
sfinte moaqte ale unor mari
sfin1i (Sfingii Constantin qi
Elena, Sfdntul Ierarh Ni-
colae, SfAnta Maria Magda-
lena...) qi care addpostegte qi
o pdrticicd din Sf6nta Cruce a
Mdntuitorului!
Meriti sdvizitali, ve{i fi bine
o primi{i chiar qi la 8 seara in
drum spre aeroportul din
Luxor!
Cum a organizat Sfflntul
Cuvios Pahomie cel Mare
via{ain prima minlstire de
obqte din lume.
De numele Sfdnrul Cuvios
Pahomie cel Mare se leagd
via{a monahalS de obqte (sau
in comun), in care monahii
tr[iesc qi duc impreund efor-
tu1 de suslinere a comunitilii
at6t in plan duhovnicesc, cdt
;i in planultraiului cotidian.
Programul ascetic urmat in
tinere!e de Sfdntul Cuvios
Pahomie cel Mare la qcoala

Viala Ortodori. Nr 17, &tai 2022 w$..rv.viataottodoxa.ro 13

 au/ei Palamon (duholrricul
sdu) prevedea veghea
:
(rugdciunea) jumltate din
timpul noplii, iar pe timpul
* intregii zile spunerea a mrme-
E
roase cuvinte din Sfdnta
Scriptur5. La acestea se
adatgau lucrul mdinilor,
pentru subzistenla trupului,
surplusul de bunuri fiind
oferit sdracilor.
Regimul alimentar era de
asemenea foarte strict: nici
ulei, nici vin, nici m6ncdruri
gdtite, o mas6 pe zi sau chiar
I una la mai multe zile, 60 de
rug[ciuni ziua qi 50 noaptea.
Mai tdrziu, sporind in viala
duhovniceasc5, a adunat in
jurul sdu o mullime de
ucenici.
r&
1ffi
Sfintul Cur.ios Pahomie cel
Mare ..conducea" prin
slujirea ucenicilor: pregdtea
masa, rdspundea 1a uqd qi
ingrijea bolnavii. Se impov6-
ra cu toate aceste ,.ascuitdri"
pentnr cd dorea ca ucenicii
sdi si fie liberi de grijile
lumeqti: .,Sa ar.e1i cugetul
vostru la cele aflate in Psalmi
;i in restul Bibliei, in special
in Evanghelie. CAt despre
mine, eu aflu odihna in
slujirea luiDurnnezeu Ei a
voastrd potrivit poruncilor iui
Dumnezeu".
SfAntul Pahomie a introdus
sistemul chinovial de nevo-
in15 pe care il avem in
maj oritatea mAnistirilor pAnd
Vlala 0roriox6, lJr )
ast[zi. Conceplia cE monahul
este asemenea unui soldat
care trebuie sd lupte in
formajie pentru a nu rlmdne
izolat in fala primejdiei
gdndurilor rele este un mare
avantaj al monahismului
chinovial, in raport cu cele-
lalte forme de monahism, dar
in special in raport cu cel de
tip anahoretic.
Meritul gi noutatea viegii
cenobitice (sau de obgte)
intemeiate cu ajutorul Regu-
lii Sffintul Cuvios Pahomie
cel Mare este acela de a fi
impdcat idealul singurdtSlii
cu cel al vielii comunitare.
Sfdntul Cuvios Pahomie
cel Mare a fost strict cu
1, Ntat :0tt \ '\\lv.vlalaonoooxa.ro

comunitatea de cdlugdri care
a inceput sA creascA in jurul
Irri. A dat fiecAnria
acceasi
rrrancare si irnbrdcarninte.
Calugarii rrlnistirii isi
indeplineau ascultarile caie
le erau date pentru binele
comun al mdndstirii.
Calugdrilor nu le cra permis
sd detind bani proprii sar-r s6
accepte ceva de la nrdele lor.
SlAntul Pahon-rie considera
ci o ascultare indepliniti cu
zel este mai importantd decat
postu1 sau rugiciunea.
Acesta ccrea de asemenea de
la calusAri o respectare
exactS a pra\ ilei rndlras_
tiregti. si pedepsea aspru pe
leneqi.
11
;
rl {'itr-
;4{
Odatd a refuzat chiar sI
vorbeascd direct cu propria
lui sor6, pentru a se putea
menline detaEat de lume (a
rorbit totusi cu aceasta
printr-un mesager. gi a
binecuvdntat dorinta ei de a
deveni cSlugdrild; iar la scurl
tirnp aceastea si-a intemeiat
propria comunitate monahald
de obEte).
SfAntul Ieronim a tradus
pravila SfAntului in limba
latind in arnil 404, qi doar
aceaslA traducere a suprai ie-
tuit.
Via{a Sfdntului pahomie
celMare
Preacuviosul Pdrinte paho-
mie cel Mare (292 - 347) s-a
lirit;i:t1*dc-rr.r.o
Sinaxar
I',.'
8r*
a-, -d-
J, *'
K"ff
ndscut in linutui Teba, Egipt
in anul 292, din pdrinli
necregtini. A umat gcoala qi a
cunoscLlt fi1osofia veche
egipteand.
La vArsta de l8 ani a lost luat
ctr sila in arrnata ronrand.
Ajuns in cetatea crestini -
Oririnhos, din Tebaida de
Sus. a cunoscut inv6t6tura
Shntelor Evanghelii si
aderdrurile de credintd qi
primit -Sfbntul Botez.
a
Auzind de un pustnic cu
numele Paiamon qi de
sflnlenia vietii lui, s-a dus la
el, in pustiu. ca ucenic al
acestuia si asr[el. a ajtrns
cdlugdr. Lucrul lui era s6
toarcd lAna gi sd o feasd, iar
din cdstig, dddea saracilor.
15
 Sinaxar

auzit acel glas dumnezetesc fericitul Pahomie, strdlucind

si arS,tarea cea ingereasca." in facerea de minuni, ca qi
(Sinarar, 15 mai). ddnsul.
"Odat6, ducAndu-se el can.t
departe de chilia sa.r Bdtr6nul Palamon a a\ut o in aceste mdnistiri Sfantul
apropiindu-se de locul cc se descoperire qi a zis cdtre Pahomie a statornicit ran-
numea Tavenisiot. a auzit in ucenicul s5r.r Pahomie: "Sd duielile de munc5 qi de
rugdciunea sa un glas de sus, zidim aici o chilie gi tu sd rugdciune, de t[cere, de
grdind cdtre ddnsnl: petreci aici, dar sd nu ne infrdnare gi de fapte bune,
,,Pahomie. aici sa petreci qi in desp6(im, ci, sd ne cercet[m rdnduielile pe care le-a primit
locul a.esla sa faci o unul pe altul". Nu dupd mult6 de la lnger qi. el insugi le
mdnistire: pentru ca vor veni vreme, insd, Sfintul pdzea cel dint6i, alcdtuind,
la tine rrulqi din cei ce voiesc Palamon s-a mutat din via{[, astfel, cea dint6i de
-Pravil6
sd se m6ntuiascd. Pe aceia ii pe bralele iubitului sdu fiu m[nbstire, cu viald de obgte,
vei pova(ui in cilugirie la duhovnicesc. ucenicul sdu. din Iumea cregtind.
viata cea imbunata{itd. dupd Cel dintai ucenic al Sfa.ntului $i s6vdrqindu-se in Hristos, a
felul ;i rAnduiala pe carc Pahomie. cdnd acesta a rdmas fost ingropat in mlnistirea
indata o voi trimite tie". singur, a fost insusi fratele sa, intnr al 55-lea an al vielii
sdumai mare, Ioan. Dar abia sale.
Iar lericitul Pahomie, dupd moartea acestui frate,
nTinunAndu-se de acest au inceput ucenicii sd se Prdzntirea sa se face in
dumnezeiesc glas, i-a stat adune in jurul Sfintului. Biserica Ortodoxd la 15 mai,
inainte ingerul in chipul iar in Biserica Catolicd la 9
randuielii cclei mari a Chilioara SfAntului din Teba mai.
monahilor celor desSv6rEili, s-a dovedit ca sdmAnta bund,
adicd in sfAnta schimd, qi i-a care a rodit imbel;ugat. ajun- Protosinghel Isaia
dat in miini otlbli(i care gAnd o mare manastire. cu
avea scris pe dAnsa bund faimd in toata lumea,
rinduielile ;i canoanele fiind maica tutlrror minis-
viefii monahiceqti qi tirilor infiintate de SfAntul O, Preainlelepte de
pustniceqti. Pahorlie. Dttmnezeu purtatorule,
lar numirul monahilor din P a h om ie Precuviincioas e,
Deci, intorcindu-se el cu cele ;apte mdnastiri inteme- trednitia Parinlilor qi
bucurie 1a cuviosul sdu stare!, iate de el s-a urcat Ia 7000.
slava CuvioEilor, prime;te
i-a spus loate cele \Azute )i din care 1400 numai la Teba de la noi lattde pe care cu
auzite.Iar acela crez6nd frri (Luxorul de azi) Si numirui
tot.strfletul le altrcem 1ie 5i
indoial6 cd este lucrul gi lor sporea neincetat.
roagd-te lui Dumnezeu
rAnduiala lui Dumnezeu. a Aici a renit cu rremea Ei pentnt noi cei ce-ri cantiinr
preamarit bunAtatca SfAntul Teodor Sfin1itul, care
lie:Aliluia!
Domnului. care a aflat un a luat staretia luturor tndnAs- (Acatistul Slantului
chip ca acesta de mantuire tirilor. dupd Sfdnrul Pahomie. Pdrinlelui nostru
omeneascd. Apoi fericitul dar care mai int6i s-a
Pahomiecel Mare,
Pahomie a rugat pe Cuviosul ficut ucenic, urmdnd Condaail l3).
Palamon sd meargi cu indeaproape viafa ;i faptele
dAnsul. s[ vadd locu1 unde s-a cele bune ale dascdlui sdu.

:tE Viala 0fiodcra, Nt

16

Sfflntul Ioan Valahul Noul Mucenic
Din Vie{ile Sfin}ilor a toatd
Ortodoxia afl[m cE Sfbntul
Mucenic Ioan Valahul s-a
ndscut in Jara Romdneascd
in secolul XVII, intr-o
familie de creqtini nobili qi
boga{i. Dar. in urma unei
revolte impotriva turcilor din
anul 1662, pe timpul voie-
vodului Mihnea, Sffintul Ioan
a fost luat ostatec de turci.
Apoi a fost cumpirat de un
ienicer, care l-a legat de un
copac gi l-a bdtut mult,
deoarece t6ndrul Ioan a
preferat bdt[iIe qi batjocura
decdt sd se invoiascd la
cumplitul pdcat al sodomiei.
$i pe atunci Ioan avea doar I 5
ani! Se spune c[, pentru a
sc[pa, Ioan a tliat pe pdgdn in
timpulsomnului.
El a fost de indati descoperit
de alJi ieniceri gi dus la
Constantinopol, inaintea
vizirului pentru judecat.
a fi
Dar, vizirul il didu pe
fericirul Ioan femeii celui pe
care il ucisese el, ca sd
va voi cu dAnsul. Ea ins6, i-a
cerut sb-i fle sot, dacl Ioan se
va lepdda de llristos qi se va
inchina lui Mahomed. Atunci
Fericitul Ioan s-a insemnat cu
semnul Sfintei Cruci, che-
mdnd cu credin![ numele lui
Hristos. Fiind aruncat in
temnit[, mucenicul lui
Ikistos a fost cumplit b[tut
mai multe zlle, it timp ce
solia turcului tdiat il silea
mereu sI pdcdtuiasc[ cu ea,
ca sd nu mai fie chinuit.
!'iala 8ftodoxi, Nr 17
(12 Mai)
Sffintul Mucenic Ioan refu-
zAnd din nou a face plcatul
desfrdului, a fost dat spre
moarte. $i aqa s-a dus la
Hristos, scip6nd de cursele
cele ingelltoare ale acestei
vieli trecitoare, mutAndu-se
in ceata sflnlilor mucenici.
Momentul acesta, precum qi
cel al includerii sale in ceata
mucenicilor, e miqc[tor
zpgrAvit in Vie{ile Sfinlilor:
"lntru sfArsit. vdzAnd toti cd
in zadar'se ostenesc cu
chinurile qi cd asupra lui Ioan
nu au nicio izbdndd, au cerut
vizirului ingiduinld s5-1
omoare. Iar v izkul a poruncit
eparhului si slv6rqeasc[
aceasta. Deci, cdlSii, cei ce-l
chinuiserd, 1-au luat pe
binecuvdntatul tdndrloan qi 1-
au dus in Parmac-Kapi,
aproape de Bazestani, tot in
Jarigrad, ca s[-l ucidd prin
spdnzurdtoare. lar el, inseni-
nat de chinuri qi strlluminat
de harul sfinlenjei, mergea
faci ce spre locul muceniciei sale,
mu$umind lui Dumnezeu. $i
ochii duhului s6u, adincigi
undeva, dincolo de hotarele
zdrllor qi ale veacului aces-
tuia, in impirilia luminii
celei pururea fiitoare, desco-
perind rdsplata pentru lanfu-
rile robiei, pentru bicele
crivdfului, pentru nevoinlele
trupului gi caznele temnilei,
vedeau straie mai scumpe
dec6t mdtdsurile Rdsdritului,
simleau mdngdieri mai dulci
decdt adierile Jarigradului gi
*'ww.viataortodoxa.ro
Sinaxar
l[crimau de o fericire ce nu se
poate asemina cu bucuriile
pdm6ntului. $i astfel, in anul
1662,ir'a doulsprezecea zi a
lunii mai, pururea-fericitul
tdndr Ioan a primit din m6na
Domnului cununa biruinlei".
Cred c5 in perioada pe care o
traversdm ne mdngdie astfel
de gdnduri...
Viala Sfdntului, impreun[ cu
pitimirea sa, a fost scrisi de
Ioan Cariofil, un invdlat grec
din wemea lui, qi apoi tip[ritd
la Vene{ia de Sfdntul Nico-
dimAghioritul, dupd care s-a
trecut in sinaxarele grece$ti qi
apoi in cele rom6neqti.
Pildd pentru tineri pi nu
numai, Sfdntul Ioan Valahul
meritd orice altceva decAt a fi
uitat chiar de poporul s5u.
Cdci, deocamdald, a$a se
intdmpld, spre ruginea gi
paguba noastrd - nu numai cu
Sf. Ioan Valahul ci qi cu mulli
Sfinli romdni. Spre exemplu,
in luna mai sdrbdtorim qi pe
Sf. Cuvios Irodion de 1a
Lainici (3 mai), numit
"Luceaf6rul de la Lainici";
Sf. Ierarh Iacob Putneanul,
Mitropolitul Moldovei (15
Mai); Sf. Cuvioqi Sila, Paisie
qi Natan de la Sihlstria Putnei
(16 Mai); Sf. Mucenic Iuliu
Veteranul (27 }l4ai) - cu ale
cdror sfinte rug[ciuni,
Dumnezeu sd ne invredni-
ceascd qi pe noi de bundt[lile
cele frrI iryelare qi f6rd de
sfbrqit!Amin!
Horatiu Sasu
'ffi
 Sfatul Duhornicului
Protosinghel
Isaia Adragli
Aceast[ Icoani a Maicii
Domnului qi-a primit numele
,,a Pdtimirilor" deoarece de-a
dreapta gi de-a stdnga Maicii
Domnului se afld cdte un
inger lindnd in mAnI uneltele
PdtimirilorDomnului:
Crucea, suli{a qi buretele.
Se spune cd era o femeie
evlavioasd, pe nume Ecate-
rina, care a incePut sd aibi
T accese de nebunie duPd
cdsdtorie. A fugit in Padure 9i
a al,rt tentative de suicid de
mai multe ori.
intr-un moment de luciditate
Maicii Domnului
ea s-a rugat
qi i-a promis cd, dacd o va
Fragment dintr-o scrisoare a Stare{utui Iosif Isihastul
,,Copilul meu iubit qi bine-
cuvAntat, mi rog s[ fii bine.
SileEte-te si spui rugdciunea,
gi vei vedea cd tot folosul i1i
va veni in suflet. Puterea
intregului suflet std in rug6-
ciune.
Acum cE ai vreme. Pldrngi. ca
sd te umpli de bucurie, str6-
punge-te, strig6, imbrd{iqea-
zd icoana Preasfintei, ca 9i
cum ai imbrdliga-o Pe insdqi
mdmica ta, gi strig-o ca un
micul copilag Pe maica
noastr6: ,,Mdicula mea, ajut6-
md, d[-mi ceea ce-mi este de
18
Strastnaia
Icoana Maicii Domnului ,,a Pltimirilor'o
vindeca, va intra in m[nds-
tire. Dup[ recuperarea
s[ndt[!ii, femeia qi-a amintit
de promisiunea fdcut[, dar
duplmaimulttimP.
Timorat[ qi Profirnd tulbu-
ratd, a cdzutla Pat. De trei ori
Preasfdnta N6scdtoare de
Dumnezeu i s-a ardtat bol-
navei, poruncindu-i s[ mear-
gI la Nijni-Novgorod gi sd
cumpere icoana ei de la De
iconogaful Grigorie.
Dupd ce a indeplinit Porunca,
Ecaterina a primit vindecare.
Din acel moment, la aceasti
icoan[ au incePut sd se
siv6rqeascdminuni.
folos sufletului,
Precum
gtii!".
Spune-i multe alte cuvinte 9i
vei atrage harul mAngdietor
asupra ta de fiecare datd cAnd
o vei chema la rugiciune.
Vei dobAndi astfel iubirea. Ea
ili va ddrui qi rugdciunea, ea
va aprinde flacira qi iubirea
pentru Hristos. Pentru cd
mijlocegte cdtre Fiul ei, qi
toate cererile ei El 1e
implineqte, Pentru cd este
Maica Lui, gi nu ii
trece cu
vederea nicio dorinld.
tlnia Onodcli" Nr
Ziua de sdrb[torire a acestei
icoane este 13 august,
cinstindu-i-se mutarea din
satul Palitsa la Moscova, in
1641.
Pe locul in care a fost intdm-
pinatd, la porlile Tverului, a
fost construitd o bisericd, iar
in 1654 a fost construit[
Mdn[stirea Strastna.
asemenea, Icoana este
s[rbdtorftA pe 30 aPrilie, qi in
a $asea duminicd de duPd
Pagti (Duminica Orbului),
spre aducerea aminte a
minunilor care au avut loc in
aceastdzi.
Aqadar, ceea ce vrei de la ea,
sE ceri ca un copila; care cere
de la mama lui ceea ce doreg-
te ;i se agatA de fusta mamei,
iis'6rut6 poalele, o imbr[ti-
geazL o umple de lacrimi.
Fd agadar precum ili scriu qi,
in scurt timp, vei vedea cdtd
iubire vei afla de la dulcea
noastr[Mdicu{[.
Cu multi simplitate sb mergi
inaintea ei, ca sd afli cur[{ia
sufletului. Simplitatea este
reuqita mare a sufl etului. "
17, Mai lA22 ; www.viataortodoxa'ro
 %

il
:

:
:
i

Via,ta O{todoxA, N r. 17 , Mai 2A22 | ra"ww.viataortodora'ro

IJ

I
 *i q
rffi?
ffiFr . *..s
' ;ii i,{

dra
ii:r' *
5
s"€
.,"$
ffi
_d

"Dar iatd, odatd, cdnd ingro- Pe c6nd era viu a sivdrgit Agadar, triirea raportului
pau un mort, s-a intdmplat ca invierea prin sufletul sdu. Dar personal cu Iisus llristos intr-
cei ce-l ingropau sd vadd una ca sd se arate cd trebuie sd fie o formd plenard reugegte s[
din qceste cete Si, speriindu- cinstite sufletele dreplilor gi prelungeascl starea de
se, au aruncat mortul in ca sA se creadd cd existd o indumnezeire atinsS de un
mormdntul lui Elisei. Cdzdnd putere in trupurile acestora, astfel de viefuitor gi asupra
acela, s-a atins de oasele lui mortul, aruncat in mormdnfu I trupului siu. Dupi sdv6rqirea
Elisei Si a tnviat Si s-a sculat lui E1isei, a inviat cdnd s-a din viald, r[mdqi{ele pdm6n-
pe picioarele sale.."(fV Regi atins de trupul mort al tegti mbnlin puterea dumne-
13:21) profetului. Trupul mort al zeiascd din vremea cdnd
Faptul men{inerii oseminte- profetului a slvdrgit ceea ce trupul lui eraunit cu sufletul.
lor in stare de nedescompu- sf,vdrgise qi sufletul lui. "Au nu ;tili cd trupul vostru
nere este o anruni ainvierii. Trupul cel mort, care zdceain este loca;ul Duhului Sfdnt
inlelegerea acestor probleme morm6nt, a dat viatl mortului care locuie;te tn voi? " .
ne-o sugereazd chiar Vechiul qi, deqi a dat via\d, a rdmas (ICor.,6, 19).
Testament, prin acea int6m- totuqimort. Pentruce?
plare minunati c6nd trupul Pentru ca nu cumva sd i se Sfdnta Scripturi ne spune
unui mort, fiind aruncatpeste atribuie numai sufletului . despre minuni fEcute prin
osemintele proorocului Eli- minunea, dacd, ar fi inviat trupurile sfinlilor in vremea
sei, iqi redobdndegte viala (II Elisei. Acest fapt dovedeqte viefuirii lor p[mdnteqti, mdr-
Regi 13, 2l), dovadd cd ci in trupul sfinlilor, chiar urisind despre puterea ce o au
virtutile sufleteqti ale dreptu- dac6 in el nu mai este sufletul, in ele. Mulli oameni se
lui au'animat qi natura sa se afl5 o putere datoritd vindecau, numai ating6ndu-
uman[ in forma ei materiali. faptului ci sufletul lor drept a se de qtergarele gi de trupul
transfi.gur6nd-o.,,. . . Iocuit atdlia ani in tn:p gi apostolului Pavel (Fapte, 19,
trupul a fost weme indelun- ll-12), iar alEii, numai prin
Elisei a inviat doi oameni, pe gatd slujitor al sufl etului" trecerea umbrei apostolului
unul pe cdnd trdia(IV Regi 4, (Sfhntul Chiril al Ierusali- Petrupeste ei (Fapte,5, l5).
20-35), iar pe altul dupi mului,,,Cateheze", cateheza
moartea lui (IV Regi 13, 21). xvrrD. Protosinghel Isaia Adrag[i
tr/iata 0rtodox6, Nr. 17. Mai 2022 I w,lvw.viataododoxa"ro
::...:=
:1-.
.'-;=
: --t:

*€
!#=:f,
' +-.' .{: ::-,'
,,,,,,,=.€=
.._.
=-:_:::: €=
i=R.
=:-j-E
=
-=€='
:..=.?:;
.-
]' ]4
;
,.:i;
r '- ..,
4- i ="F-=
.=;-l :_qE:
a
"-
4rE '€r-S;
:';===:
i.,r*;
h:
&
H--
F-r''
F";.
i-=E

..il

f:.

r+-.' 21
 #
€
ffi
,#:*
ry+=,+!*ff
fl

- r::i: -,. i

#=i*#F=F-..=3

,*^.*'*** u*J I
:;1..::.{

''*; #-*,
.+ =..4t+ry{c$4!

Ast6zi o sd pcvestim despre noble{e, ae eea la care ne eheam5 intru desdv&rqire

insugi h{&ntuitor*l d-uneii, lisus Hristos. Aeeea care aeu{n, ?n vremurile din
urrn5, a dip6rtit dintre oamre*i, <trar nu de tot. Se mai pXstreaz6 ?n acete locuri
bineeur.6ntate ?n eare tr&iesc Sned oameni cu i;rima euratS, puryi de-o parte de
Dumnezeu. Este o lume tainies a {Sranilor- oameni a }6rii gi ai {5r6nii.,{die6 ai
trudei smerite pentru d6iauirea neamului in care s-au nhscut.
Eruditui sociolog 11ie soc'iethtile fondate pe care ne putem temelui din
Bddescu vorbcqte despre elementul ldrdnesc s-au nou: "Doamne, intoarce
"profl1u1 aristocratic a1 declanqat crize atAt de neamul romAnesc la
claselor {irdne;ti" astfei: teribile incit aceste societ[1i fi'umusejea cea dintAi !" Pe
"Exista clasc sociale nuqi-aumairevenitnicipAnd carc cu atata delicatele bunul
neinstdlite, dar cu profil astizi." ( Noologia. ed. Durnnezeu a alcituit-o.
aristocratic, a$a cum s-au Valahia"200l.pag.583) precum un borangic fin de
dovedit a fi Franiile de vale lun,ind. omenie gi caid[
in l6ri1e RomAne qi in tot Iatd de ce societatea romA- iubire de aproapele.
sud-esrul europea,r. ldrarrii neascd c in dcrivi. Pcntrr.r ci
au avut intotdear.rna cer''a i-a fost spnlbcratd temelia $i ca sd nu uitdm cine suntem
aristocratic in profilul lor aristocraticd. cea care o (incd !!!), degi stdn-r sub
moral-spiritual ... ancora prin credinfa putcr- Spuza zsolnotului 5i lirriei
CAnd laranii au lost lovi1i, in nicir;i valori morale de vremurilor pe care le triim,
urma ristumdrilor aduse de neclirrtit in parnanttrl slranro- propun sir ascultali cu ininra
filosofia sociald (economici qesc al Jirii. doud srrnctc cu talc din i iata
9i politicd ) a modemitilii, in Drr. eristlr o rugaciurre prin strdbunilor nogtri.

22 Viala OrtodoxA, Nr. l7,}1.ar 2A22 wu'rv.viataortodoxa.rc

 Inimii: "Dar dacd toaca este "Ei, cu una singurd Poate nu"
Toaca
M-am gAndit sd vd fac mai mai mult decAt atAt ? Dacd - a rdspuns Inima 5Egalnic -
"dar aldruri de alte lnimi. nu
int0i cadou o Poveste demult, tare demult, un inger
se qtiel Ia mai gdndegte-te tu
delicatd, pe care vd invit s-o a coborat din cer in inima
a citili de dou6 ori: odatd cu romdnului qi i-a goPtit aqa: Minte , dacd nu cumva
mintea qi odata cu inima. De "Omule, mergi in Pddure de- romAnul care nu-qi Pune
!i cautd copacul, ingenun- inima la bdtaie nu va sta cu
E ce o poveste ? $i inca una
'.
chiazdinfala 1ui qi roag6-1sd buzele umflate, doza de cola
de1icat6. ceea ce ar Putea
pdrea cam demodat ?! PAi te iefie c6-1 vei tdia. APoi in mdn[ qi guma de mestecat
pentnr ca e timPul sd luim o spune-i cd vei desPrinde din inlre dinli. atteptand trenuri
trupul sdu o ariPd de lemn ;i europene in gar[ 1a Leordeni
I pauza. Prea multd agresi-
doud cioc[nele, cu care La aga perspectivd, mai bine
r itate. duritate gi m6nie
I !
e sI pund inima qi genunchiul
oriunde priveqti, Prea multd oamenii-L vor slavi Pe
=l
;:i
mdndrie a min{ii gi Prea Dumnezeu. $i mai sPune-i 1a rugIciune Precum ii
pulind cdldurd a inimii. De copacului cd glasul sdu se va indeamnltoaca."
*=
=:
dragostea de aProaPele ce sd numi toac[ qi c[ va r6suna
maizic. De ea nu se mai aude mereu prin preajma biseri- Firul de fluier
::
decAt prin biserici. $i aPoi cilor risipite Prin Jara Ei bine, oare ce talc s-ar mai
romdrnilor. Iar cAnd va veni putea desluqi qi in a1t sunet,
nimeni nu mai ascultd Pe
.=
:t-:,
nimeni qi nici muzica vielii ceasul din zihirdzit ca glasul ce1 simplu, de fluier ?

ei sd se inalle, toaca va chema Etnografii muzicologii 1-au

din jur. Aqa cd am ales ca
antidot la stress un sunet,
care pe la noi se mai aude in
liniqtea mdndstirilor, in timP
ce in apusul "civrlizat" al
Europei a tdcut cu totul:
toaca.
Iatd un sunet, pe care
propun sd-l desluqim
iiutuog intt. Uinteii
la rugdciune oamenii.
oameni ca tine, Pe care Tatdl
Ceresc i-a trimis in lume sd
invele ce-i Lumina, inainte
de intoarcerea Acas[. $i mai
spune-i copacului ci trebuie
sd sedbruiascI oamenilor, ca
vd ei s6 nu r6tdceascd pe cale'
intr-un CSci numai toaca ii poate
Inima. urnidin truda zilnicd t":
gi
intors pe toate fePle, iar de la
Ciobdnagul lui Grigorescu ia
naiul 1ui Zamfir a sh[b[tut
toate arlele, din Jina la Marea
cea Mare a inso{it toate
transhuman{ele, iar de la
PrAslea la P[cald e in toate
basmeie. O fi codrul frate cu
rom6nul, dar nici cu fluierul
numi-eruqine I

Se repede Mintea qi zice : de Vecemie. Piatra nu'iPoate, Absolut mioritic - Precum

,lCe'obicei mioritic, sd spaliul lui Blaga - md intreb
I

iar clopotu1 are treaba lui -

I

desluqeqti toaca cu."inimal sd-i cheme pe ingeri

qi pe cum n-a ajuns b6{ de steag
nalional! Ce tAlc s[ mai
I

iou.ul iu.rr, ler.rn, acolo I O oameni la Sfdnta Liturghie'"

#1 .r.aro, in lung gi-n lat, o A$a in{elegea Inima sunetul descifrezi ? Ia acolo, un lemn
s6-1 studiez pe cant qi in simpludetoacd' care cAntd I Dar oare doar
picioare,maiidaug oanaTtzd Dar Mintea o impunse cAntd qi atAt ? Pdi viersul
.t i*i.a' a fibrei l.rrrrour., deindat6 cu vorba: "Ce spui' spune cd fluieraqul de fag
"mult zice cu drag". Vede{i?
iitezadebitaie a incheieturi- fraiero? Eqti de pe altd lume ?
fo., de atac qi gata! N-auzi cum zorndie banul Nu doar c6nt5, ci "zice ",
"rgfri".ife adicd 1e vorbeqte oamenilor.
Mare\rdnzdl" zise Mi-ntea marilor ora$e a lux si pldceri
o.lotiouta, crezdnd cd a de tot felu1, a slujire la ait $i nu oricum, ci "mult ".
reiolvat problema cunoa;- stdpAn?N-ai.nicioqansdl Adic6 multe are a 1e sPune,
teriilemnuiuinumittoacl. Cu o "' inim[ nu se face dacd l-ar asculta cu oleacd de
Atunci s-a auzit glasui Pim[vard!" smerenie. Cdci zice cu drag
!'iaie {}*cdori" \r. 17, trll! 201-l rvwrv.viata*t'*.llra l'o

li
 :
e
a
F.
cAnd iube;te si zice crt dor
.a
cdnd tinjeqte qi n-rai zice cu
foc cand este dc soc 5i se
veselegte. Ori de cAte ori vre-
un pArdalnic de sentiment -
:' azi floare rari - il ardca Pe
romAn la inim6, Punea mAna
pe fluier ;i-gi trecea sufletul
printr-insul, rechemAndu-1 Ia
via{5.
Aga trebuic si ti llcut 5i
bunul Dumnezeu cu omul
cind i-a suflat duh de i"iali in
;
nari. lhcandu-l viu. De atulrci
-: si
rominul se incdPilAneazd
{€
repetc. spre aduccre atninte'
minunata lucrare a Domnului
in lurrre. inca legat de ccr Prin
: 1irul firav a1 sunetului de
fluier. Tradilionalrst 1i miori-
tic intr-o EuroPd Programati
electronic. el qi fluierr"ll s[ri
incd mai rAd 9i PlAng imPre-
und. cheamd 1a dragoste.
mdngAic iarba. imPra5tie
ce1 mai
norii. Dar, tilcu1
adAnc cintecului simPlu de
a1
fluier gtiut de ron,an clin
* batrAni - este cf, lumea.
E rotitoare Prirr sPalitr- se linc
legati de Tatil Ceresc Prin tot
atitea flre, cAte glasuri de
fluier se inall[ la El.
Pare ci Lumea se mai line
legati de cer in cAteva firc dc
fluier.
Iar acum. sd facem o
plirnbare ...
Dintre toate basmele
copildriei, ceie mai t't-un.roase
mi s-au Pdrut cele vechi.
rornAneqti, mai ales acelea
care incePeau cu lbnlula
magici:
1a
24
,,Demult. tare demr-rlt.
Pe
cAnd bunul Dumnezeu cu
SfAntul Petru umblau Pe
Pamarrt ...". O lunre tainici se
deschidea, odatd cu cartea,
in inimile noastre de coPii.
strdpunse de dulcea{a nespu-
s6 a aqtePtdrii infrigurate a Acum din nou se umPle Raiul
ceea ce utma si se intAmPle
in poieste. cdci 5ticrn cd
;i
oriie ar fi fost, oricAqi zmei
balauri qi ghionoaie s-ar fi
inieptat imPotriva Binelui.
pAn[ la urm6, Pe Piaiulile Pe
care umbla Dumnezetl cu
SfAntul Petru toate se randrt-
iau intr-un chiP rninnnat.
lnminos qi cald, duPi cum era
gi chipul Domnului din
icoana bunicii. de Pe Peretele
de 1a r6sdrit.
Acutn cand Plrrt inirna
Rominiei Prof ilnde qi
creqtine Pare sd treaci sabia.
cAnd ca o Pulbel'e de stele se
ridic[ 1a cer marturisitorii 1ui
Hristos, stareti lubili cle
poporul romin. dr-rhovr.rici 9i
rrigf,tori fi erbirlli Pentru
neamr,tl romAnesc. Pentrli
bunul sdu ce1 mai de
Prei.
Dreapta Credrnla, e r-t;or sdte
clatini. I-a cdtd frica a
cor ir;it !ara. se mai adauga
;i spairla ci zmeii. balar-rrii ;i
ghiotroaiele care au flcut
prct.r', telpa iadultri 5i-au
pierdut rdbdarea 9i lovesc
direct in inirla neamului
rominesc^ ilr structura
rezistenli naliunii, in ale;ir
a
sa nc fic Pastori
D.rmnuiui
calea mAntuirii. Rlutatea veacurilor" e fdgdduin{[
frcamdt[ de nerdbdare Pe, dumnezeiasca.,,Biserica
cltipulile celot' cure o PoartA' mea nici PorJile iadului
FeJele ie sr-rnt din::r: .:-" i
schimonosite de duqmdnie
impotriva Crucii 9i a Vie{ii'
Incendiaz6. decimeazd, ucid
ctr prcmeditat'e. Au rnai
licut-o, de 1a Aiud PAnd 1a
Periprava qi n-au reuqit decAt
s[umple Raiul de Sfinli.
de Mucenici romAni Ca-n
basmele bunicii, cAnd bunul
Dumnezeu umbla Pe PimAnt
cu Sf6ntul Petru' aqaumbld qi
acum plin Grddina Maicii
Domnului de Pe la noi 9i
aduni in bralele Lui Parin-
letri roata floarea inmires-
matd a mdrturisitorilor 9i
cur ioyilor no5tri rornani' e a
sa umple cu ei Grddina
Raiului. Sau unde credeli c6
poatc li Par iniele Glrelasie cu
ihipul sau frumos de S{an1
romAn. cu ochii biAnzt qt
zAmbetul siu vesel. cu inima
lui buna. dacd nr-i s1u.1ind
Sfinta Liturghie cu Pdrinteie
Arsenie in Rai'l Unde crede{i
ca:unt toli ceilalli rlal.eIi'
preoti ;i monahi care au
plecat ;i ei de curAnd ;i tot
pleaca la Cer, dacd nu unde e
o noud lucrare de flcut sPre
foiosul nostnt.
pritta r.edere e uqor
Deci" 1a
si t.'clatirli. dcr ia o Privire
mai adAnca vei vedea cd $tie
DttttttteTetl cc lacc 5i
niciodatd nu gre$e$te. ',Nr"r te
de tcme, tunllA lnici" e Porurrcd
dumnezeiasca. ,,Eu sunt cu
voi PanI la sfir;itul
Pe
nu o
vor bimi" e Adevdr.
t.
Parintele Rafail Noica zicea
nu demult: ,,Vremea este a
cernerii ... Vremea este ca
Biserica sd se intoarcd intru
ale sale, s[ ne reinvSldm
mai multa incredere in
Dumnezeu, decAt in cele
vizute qi mai la indem6nd qi
sd ne sprijinim mai mult pe
mijloacele lui Dumnezeu,
decat pe mijloacele acestei
lumi; iar aceasta, indeosebi
cAnd aceste mijloace ne
silesc sA imbraliSam gi
atitLrdinea acestei ltrnti,
pLLnirrd deoparte. fie 5i
LlrLr\ lzoriu. pot'uncile lui
Hlstl.. lniiico;ata vrerrte,
;,,:. c:ci de ia Dumnezeu
:-.; ingiJLriti este mantui-
lu.ire, Iar Biserica suntem gi
noi. romAnii, care am uitat
legea str6mogeascd qi credem
ca merge 5i aqa. Nu mai
mergel Romdnii nu vor
putea strdbate aceastA
infricogatd vreme decat uniti
$i intor$i la Hristos, precultl
zicea Pdrintele lustin Pdrr,u.
$i tot Pdrintele lustin mai
spunea c6: ,, Decdderea
naliunii a inceput in momen-
tul in care Patria a fost
injosita de conduchtorii ei.
cdnd Biserica a fost lovitd Ia
rdddcin6 9i cAnd fan-rilia a fost
desconsiderati." lar Nicolae
Iorga avea o vorbd: ,, ... satul
qi Biserica au ernancipat
RornAnia; satul i-a dat
dimensiunea civilizaqiei
umane. iar Biserica i-a dat
dimensiunea sacrului.
Numai popoarele care au
sacralitate in fiinla 1or, au
'$i
destin, au gi loc in istorie."
Viala Lirlodoxi 11 " \4ai 2$22 r.*aw.viataortodcxa. ro
Adicd cele care au inima
curatS. iar in inima curat[
chipul lui Dun.urezeu.
Aceasta este frumusetea cea
dintii la care e timpul sA ne
intoarcem. cdci e ceasul al
doisprezecelea. al r[scrucii la
care ne aflAn.r. intre Sodoma
gi Ninire. Cainii rdzboiului
se smuncesc in iesA. Doar un
popor cu genunchiul plecat la
rugiciune ii poaLe lrniSti
Dar sd ne lir.rerl mintea in iad
gi sd nu deznddaldurm. dupa
bun sfat duhovnicesc.
"
. ,t : meritul cI l-a gi b6tut. $i are
1l:i1lfli'
intru limpezirea nrrnlii e bine
uneori s5-1i arninteSti de
inleleplii neamulr.tL tiu. Iar'
unul tare drag inimii mele
este Petre lulea ;i o sa r edeli
imediat de ce. \ll-arn adu.s
aminte de o r orbi care spune
ci e:tr inteligcrrt drei rttt
crezi dccat jLLrnitate din ce
auzi. dar egti in{e1ept doar
daca gtii care jumdtate s-o
crezi. $i cum incl n-am ajuns
la injelepciune, am apelat la
inlelepciunea lui Petre lu1ea.
in primul rAnd te ,,iini;teite":
,,Mare noroc cd existd oa-
meni care sunt idiolil Funclia
idiotuluie pozitivS, pentru cd
llrd el n-am inlelege nici
geniul, nici normalitatea. P[i
cufir am cunoa$te noi un om
pe care-l numim desdvArgit,
dac[ n-ar fi prezenli
idio{ii ?"
in doilea rAnd te ldmureqte:
a1
.,Existd o putere antinaturald
... din a cirei doctrini face
pafie $i anularea sociald
duqmanilor."
Apoi te plaseazd pe o traiec-
torie corect6: ,, Se spune ci
intelectul e dat omului sd
cunoascd adevdrul. Intelectul
e dat omului, dupd p[rerea
mea, nu ca sd cunoascd
adevirul, ci ca sd primeascl
adevdrul."
Iar in cele din urmd ili oferd
solulia: ,,Vlad fepeg are
meritul de a fi pus pe tronul
Moldovei pe cel mai mare
voievod romdn, pe $tefan cel
Mare. Cu armelel Are
mai ales meritul cd a cobor6t
morala absolutd - prin jepele
puse in fund - la nivel
absolut. Dormeai cu punga
de aur la cap gi-!i era fricl sd
n-o firi tu de la tine. Asta-i
voievod absolut, Vlad Jepeq.
Pdi frri dsta, istoria romdni-
lor e o pajigte cu miei."
Interesant sd privegti actuali-
tatea rom6neasc[ vdzutd prin
lupalui Ju{ea, cel care a
spus despre sine cd de
profesie e romdn, nu-i aqa?
Ei bine toate, qi tdlcuirile
duhovniceqti, qi sfinJenia, gi
inlelepciunea, qi umorul gi
c6te gi mai c6te daruri
dumnezeieqti alcltuiesc
frumuselea noastrd cea
dint6i, la care ne putem ridica
dinnou, doarromAni, unili gi
intorqi la Hristos! Cdci
dqtia, fiecare neam de pe pdmdnt
ascunde in16untru1 identititii
sale Taina Iubirii lui
Dumnezeu.
a Doina Jalea
Fresca in care Adam
di nume viefuitoarelor.
Frescd in registrul superior,
a doua de la stdnga la
dreapta, pe fundal alb.

Umbra dinaintea lui Adam,

creatura (os, imitdndul pe
Adam)

Viala O.todox5" Nr. 11,Mar2$22 I rrura'.viataortodoxa.ro

 *
atnl
:J& i

. , I : l ,.. ,.. i,^- ..... {'. r

r. -.r -l ..-: .. i.-.r.,,,.

i- --_'--'_- l'-_-- a- .--"-r -_-;"_"_' - _.-.i_ '. _-
rlr-i1 ij{}:'!rl r: i-l i.:, .' {., ::r:.1:.1r}'r.'l :;iii:,,1 :;!: i i: t: .;,.1 ,.: a- 1 . .1i i}ir1 "i'r .'i.!

ixilt-tif ill:t .:ii,'iii r-,'!r;1

i
i1i -,';i ri:rtl::iiti:1:.
.,' lt-i r'-'iJ --' :..:'.;;.:./.;^ , u;.ti :ir;;;:.ii: -l
-r^,a-r -i-\ ri!-;,.r*t-, rr; l.;;al.r t. .i 4-i#.1.ri.\r'
!t::L:,i LJ!L !{l d:irLr 1L rill lt:iiL l,: lJi:irjl;! 1{:,ll i i,:: .i.: :.L :: -i1i:' i;,,,,i!--:L:\i.

nr.'1..n1 i,: l:;t,l;ri <.'-':;,'irli.-r', .:ti".i ,ll-:;,,i,: i:artr.:! irrrr- ::,:.tr"::'!:1, ,,';,'i:,i r,,,,,!,'
Deoarece actiunea amintitA era sela$ul lui cel indrdgit. Numindu-se animalele, inda-
in tablou se petrece in Rai, Putea gi sd iasd afard din Rai, tE s-au scos din Rai, qi singur
afl6m de la Sfdntul Ioan dar pdmdntul din afara Raiu- Adam a rimas in Rai." (Sf.
Damaschinul cd acesta este lui fusese rAnduit nu spre Ioan Guri de Auq Omilii la
,,un linut cu adevdrat dumne- locuinJa omului, ci a dobitoa- Facere I, vol. 21).
zeiesc qi o locuinld wednici celor necugetdtoare, a celor Sfiniii Pdrinli t6lcuiesc
de cel frcut dupi chipul lui cu patru picioare, a fiarelor numirea animalelor de c[tre
Dumnezeu. in el nu locuia sllbatice qi a tdrAtoarelor. Adam in mod cu totul literal,
nici o fiinld necuge-tdtoare, Silaqul impdritesc Ai dom- vdzind in ea ardtarea stlp6-
ci numai omul, plds-muirea nescalomuluieraRaiul. IatI nirii omului asupra lor,
mdinilor dumnezeiegti."(Sf. de ce au adus Dumnezeu netulburata lui armonie cu
IoanDamaschin,Dogmatica, animaleleluiAdam-fiindc6 ele, ca qi o inlelepciune qi
pr.prof. D. Fecioru, 2005). erau despdrfite de el. Cd robii intelegere, la intdiul om, care
Iar Sfhntul Ioan GurS de Aur nu totdeauaa stau inaintea intrece cu mult toate cele
inval5,: ,,intregul pdmdnt se stbp6nului, ci numai cdnd cunoscute omului de atunci
d5duse lui Adam, dar Raiul estehebuinlddeei. incoace.
\ia!a Ododoxe. NL | .1.Mar2022 I wrvw.viataorlodoxa.ro
 Arta sacri romdneascd
Toate aceste lucruri sunt
reprezentate in picfure suce-
vileand cu lux de amdnunte.
Cu toate cd totul este intr-o
aqezare perfectd: animalele
toate sunt atente la Adam
(exceptdnd leul care, fiind
primul dintre ele, pare ca ar
indruma toate animalele spre
Adam); apar doud lucruri
care provoacd logica uman6:
Darurile primului om
In Rai fiind Adam primegte
din partea lui Dumnezeu ca
scop indumnezeirea, iar ca
finalitatea asem[narea cu
Dumnezeu insd el primeqte qi
o misiune; aceea de a con-
duce lumea sirre sfinlenie.
Sfinlenia lumii se ardta ca
urmare qi consecin{d a
indumnezeirii omului. in
pictura exterioard a bisericii
de la mdn6stirea Sucevifa,
Adam este infbliqat in scena
punerii numelor in postura de
dIruitor, avdnd in jurul capu-
T lui sbu trei copaci suspendali
E in aer care leviteazd. Acegti
copaci reprezinld, cele trei
mari daruri ale Duhului Sffint
cu care Adam a fost inzestrat:
nemurirea, in(elepciunea ;i
libertatea. Astfel Dumnezeu
pldmldegte aceste virluli in
sufletul omului, care este
dator sd le foloseasci qi sd le
inmulleasc[.
I Umbra de dinaintea lui
Adam
in acest tablou al numirilor
apare in mod misterios o
creaturl noul in formd uma-
nd cu coadl lungd qerpuitd
-*
ffi
simiard onduldrii qarpelui de -La rdndul sdu, pdcatul i-a
deasupra ei, afldndu-se intr-o adus omului moartea spiri-
pozilie care il imiti in gesturitua15, urmat[ de cea fizica
pe Adam qi care cere si ea un (Romani 5, l2). Aducdnd in
nume. lume pacatul qi, prin p6cat,
Ea este zugrdvitd intr-un moartea, diavolul a oblinut
singur ton neutru (un gri rece asupra lumii o stlpdnire pe
crud) care sugereazi a fi o care insugi omul i-a conferito
umbr[. O umbrd care ii dd 'prin neascultarea fald de
tdrcoale qi il urmdreqte mereu Creator gl^supunerea fa{d de
pe Adam chiar qi in lumina Cel-Rdu. In acest fel, diavo-
Raiului. Aceastl fbpturd nu lul a devenit ,,st5pdnitorul
poate fi altcineva decdt lumii acesteia" (Ioan 12,31)
diavolul. robului care suspi- qi exercitd asupra omului o
n[ dupd umbrb (Iov 7,2), tiranie din care numai Iisus
care-n umbrd se ascunde de Hristos il ellbereazd, (il m6n-
StIpAn qi din umbrd ii tuieqte) prin jertfa Sa rdscum-
pdndeqte pe cei in strdmtoare pdrdtoare.
ca unii ce nu qtiu calea Pictura sucevileand vine sd
dreplilor (Iov cap. 24) qi aminteascd omului care intr[
frcdnd fapele lor intru intu- in bisericd motivul pierderii
neric, aseamlnd dimineala cu stdrii de har pe care a avut-o
umbra morfii. Ispititorul este Adam in rai qi sd il determine
observat de g6nditorii prin poc[in!6 pentru a se
crealiei sucevilene ca fdcdn- intoarce cdtre asemdnarea cu
du-qi datoria chiar de dina- Dumnezeu. Cine se intreabi
inte de marea ispitire, dar care este secretul acesfuimod
care nu reuseste, Adam fiind de expunere at6t de impresio-
fidel Tatllui carc l-a pldmd- rrant, ya trebui sd descopere
dit. pe l6ngd capacitatea artisticd,
Ydzdndvirtu{ile cu care este qi addncimea gAndirii teolo-
inconjurat Adam, qi starea gice referitoare la aceastl
decdzutd a sa, diavolul, prin temd a Sfinlilor Pdrinli care,
pizmd., a adus moartea in cu siguranli, a fost sursa de
lume, iar cei ce sunt aldturi de inspiralie a teologilor movi-
el o vor cunoaqte! (Solomon leqti ai veacului aIXVI-lea.
2,24), invidiindu-l pe om ,,Vrednic eqti Tu, Domnul qi
pentru pozilia sa privilegiatd Dumnezeul nostru, sb
in crealia lui Dumnezeu, prime;ti slava qi cinstea qi
diavolul reuqeqte sd ilc puterea, fiindcd Tu ai zidit
corupb spre picat mai ldrzirr
prin femeia pe care
Dumnezeu i-o dbruise ca
toate lucrurile, gi prin voia Ta
au fost qi
(Apocalipsa 5,11)
s-auzidit".
ultimd crealie a Sa (Facere 3,
1-8; Ioan 8, 44; Apoca- Pr. drd. CALANCEA
lipsal2,9); Ciprian Casian
Viata Ofiodoxi. l:Jr, 17
"]]^{at
2AZZ www.viataortodoxa.ro
 .:+E=/i{ri4+i-=
-r+=a**=
r::1::*f
::#
=ft-Sfal#
+
*;

ra

:Itl=
-r $: -i
:r:,.
.,.1J
,
.,

bi---.-

:
t
{b i'.
S
. ** ,{J
Jumal de pelerin

l, ' i'r+i
'-r'id.*. d
s- '-,iAa
"i*-
1ai d!l*i

I
I
 Israel, Samaria:
Fflntflna lui
Sitraati. ?ntre Galitre*a
cca atAt de l,izrtaLl si
Iudcea. la doai^ 63 km
n*rd dc nerusaliai, e*pi-
tala regi*;:ii Sar:r:*ria,
rrui"r:it5 Nthlus in arabl
saul Siehom in ebraic5.
r:lal este * destimaiie
olrisnuita penlru peleri-
raa.!ele eregtine; al3*ir: e5
in priinui l';ind datoriia
tcnsiun i lor cii*trc pales-
tirieni ryi evrei, I{ablus
llind sub jurisdictir
panestinian* ciin 1 995.

i-a * p*putralie aetualB

eleaprcximativ 126"S8*
T locuitori. predominant
a:rusulmasrS, in anul
2CI08 *rau ?nregistra{i
i
5 65S *tre *reqt*ii ( S,5%
din popula{ie), eXin eare :
70 tarnilii or.todoxe, 30
lamilii catciice si -30
farmilii angiiean*.
$i totufi. la vizitele pc
care }e-am f5*ut {n 3n
Samlria. nu a:"abii
av*au s6 ne etrea ar**#
S*ri, ei *vreii xi*niryti,
, pentru *rr iapt inrarnplai
1a *iseriea *rtod*x&
rantanit luI traeol'_ rn
anul1979...
-* i5A'
Vizitiin Samaria
Rar se intAmplS sd gdsili
prosrame turistice care sI
cuprindd Samaria
- pentru
simplul rnotiv ci acolo
tensiunile dintre arabi si
evrei pot escalada rapid, la
intrare in Nablus se aruncd cu
pietre (o rabarS in alta)si nici
un operator local de transporl
nu isi asumd responsa-
bilitatea de a duce pelerinii
acolo.
Este un obiectiv dorit, drept
pentru care organizatorii
"vAneazd" perioadele de
acalmie si uneori prorni-
siunile pot fi tinute. Noi am
ajuns relativ repede din
Via{a Oilodoa:i^
Ierusalim la Nablus (ultima
dat6, prin 20 I 7) ;i nu am avut
limp sA ne dezme-ticim, cd
suntelr deja la Biserica grec-
ortodoxi FAntAna 1ui Iacor,,
care se deschide doar pentru
noi (ia fel se va Ei inchide,
imediat dupa ce plecarn.).
La Biserica mare, din piatrd,
ajungi cobordnd cAteva
trepte. in fe1ul acesta avdnd
timp sd admiri gradina si si
citesti inscriplia dintre plan-
tele omamentale: ,,The kiss
of the sun for pardon / The
song of the birds for mirth /
One is nearer God's heart in a
garden / Than anyrvhere else
on eafih".
Nr
 Jumal de pelerin

Incerc o traducere rapidd

(sdrutul soarelui pentru
iertare /cAntecul p[sdrilor
pentru bucurie unul esre nrai
aproape de inima Domlr-riui
in grddina/ ca nicdierr
altundera pe pinr"nr, .r
gAndul mi duce 1a acesr
,,unu" Pirinrele Frluiren.
cel aflat acr,ir:: a:it de aproape
de inirn., J.,r-:nLrlrri si rorusi.
arci ::: lceaste gridina, pe
Pi::r-rni... Panntele Filumen
-::3 astazl Noul Sfin(it
\1,-;enic Filumen, cel ucis de
;.r:ii sioniqti in anul 1979
::ntru cd a refuzat sd p[r6-
seascd 1ocu1 creqtin de
inchinare, F6ntAna lui Iacob!
In acest fel gdndind, pare cd
Slanta Fotini femeia
samarineancf,, cea care
ulterior int6lnirii cu Mesia iqi
va schimba intreagd ei viata,
a ei Ei a fiilor ei face
legdturi prin Hristos intre
faptele Vechiului Testament
gi actualitatea finalului de
vremi, pe care le trlim ... De
la apa din care dacS bei tot vei
inseta, la Apa Vie sau, altfel Iisus o va intdlni pe femeia pimAnt de citre evrei. Totuqi,
spus : de lamoarle 1a Viatd! samarineancd... Iisus a trecut prin Sarnaria si a
intemeiatd pe la artul 880 propavaduit, intAlnirea Sa cu
I u-ii ii i ir-, ii
i-1 -t ;,: inainte de Hristos, Samaria a femeia samarineanci la fdn-
Patriarhul Iacov, pdrintele fost capital[ Regatului de tAna lui Iacov reprezentAnd
poporului evreu gi cel care i-a Nord al Jirii Sfinte; dar dupi prilejul prin care intreg
dat numele de Israel, s-a deportarea poporului evreu poporul samarinean a crezut
agezat impreund cu so{iile, (722 1H), populafia acestei (inaintea rudeilor) cd El este
cei 12 fii ai sdi gi turmele sale cetdli devenit un amestec de
a Mesia, Fiul lui Dumnezeu.
in pdmAntul Sichemlului, nalii, neamuri, rase etc. Ce1 aqteptat.
cump[r6ndu-si locu1 pentru Aceqtia nu au mai acceptat In chiar locul acestei intAl-
cort ( Geneza 33, 19). Acolo credinla iudaicd in intregul niri, Sfdnta impEriteasa
avea sd-;i sape fintAna din sau, in vremea M6ntuitorului Elena construieqte in sec IV o
care au baut cu toti. oameni si samarinenii fiind considerali biserica, distrusd peste
animale, acesta fiind locu1 in eretici qi necurali - de aici qi veacuri, dar reconstruitd
care, peste secole, Domnul evitarea calcdrii acestui parlial incep6nd cu anul 1 908
: ::iri tlr-itiiiiirt. \r l:. :,.i,t, lit:: 1! !\,t viataortodoxa"rc
3t
!::
t:
I
r!

Jurnal de Pelerin

SAMARIA, NABLUS
Mdndstirea Grec -Ortodox[
nAXTANAT.UI IACOB

%#
:..,-". .'.-" Gl*
. -.:*"-. - - ..i&ra;.
t:*- -'

Viata Ofi*clcx6. N r. li .\$ai2022 i rvrry"*"viataortodora ro

1/.
 Jurnal de pelerin

de citre parinlii ereci din

ob:tea Stannrl..i \lonrrant.
Pini i- 11'11' lulrr. hi>.'nca a
filllJ. :- ....'-,:rl; :'letcfTni-
nati. .

Ar'llr.; l :.ll-- -: ;:ieaZa dirl

an-. :. -.:- - jl-.::-i
fc
-_- -- !3lre
PEr-:,. - ::,::,a:-: ltlSii-
n0: , : -- :::-,n:isttfii
- ,.,r:..::ni lUi
T.- .'- r.-: '.::.iSfinter
F- '
neanc6. In
p.r.-r, biserica are
u:-. t_ :, inchinat Sf
Ir-. . .

tr:
I.'---
.'.

\-i e, ap a
monahald si, impreund cu un topor, inchipuind o cruce.
fratele sau, s-a cAlugdrit de la Cu o lovitura de-a lungul, i-
vdrsta de 14 ani. A rdmas la au despicat chipul, cu altA
Ierusalim nu doar pentru lovitura de-a latul i-au tdiat
L .. -tl]]ic terminarea liceului, ci qi ca obrazul, de 1a o ureche la alta.
i;:l : .: : -,-.]Il]en. membru al comunitdtii I-au scos ochii. I-au tdiat in
pririrea=eblandadinicoand, Sfdntului Morm6nt. in anul bucdli degetele mdinii sale
man-saier.rare. ulor intreb6- 1979 a fost numit purt[tor de drepte, iar pe ce1 mare l-au
toare-totiEihtr5insuflet... grijd al mdnlstirii Fdntdnd relezat dintr-o datd. Erau
S-a ndscut in Cipru in anul SfdntuluilacovdinSamaria. degetele cu care ldcea
1913.aveaasadar66deani1a,,Pe 16129 noiembrie 1979 semnul Crucii.
momentulincarecAflvaevrei (ziua SfAntului Apostol Ucigaqii nu s-au mullumit si-
fanatici l-au m5celdrit cu un Matei), in timpul unei ploi i mdcelSreasca pe monahul
topor. chiar in interiorul toren{iale, ucigagii au n6v6lit cel farA de rind, ci au
bisericii. in mdn5stire qi l-au mbceldrit continuat apoi sa prolaneze ;i
Fusese atras de mic de r iala pe Arhimandritul Filumen cu biserica.
Viala Ortodoxi, Nr. 11.Mai2022 ''. !\,:..i l.::iliraia!l!11:i.fi)
JJ
Jumal de pelerin

fost amenin{dri, jigniri qi obsce- Egipt, posibil din secolul III,

Afost disttusd o troi16, au
nita{i pe care creqtinii din cu via![ liturgic[ continud)
impr[qtiate qi murdarite ghidul ne-a ardtat un detaliu:
vasele sfin1ite, gi intreaga zona le aud in mod regulat.
Dupd cdteva zlle, Pe 16129 doud orificii in zid Prin care
biserica a fost Pdngdrita intr-
noGmbrie, in timPul unei pe wemuri curgea apd, gra'
un chip insPdimdntltor.
ploi torenliale, un grup a tuit, pentm cdlStorii insetali
ndvdlit in mdndstire; ai urbei; deasuPra, o inscriP-
AutoritAlile israeliene au
in limba
IPdrintele Filumen] i;i tie aldt coPtd (a
declarat Pe moment cd Poartd
creqtinilor egiPteni) cdt Ei in
o investigatie Pentru a-i pusese deja ePitrahilul Pentru
vinovali, dar vecernie. Tdierea in bucitele arab6: Oricine bea din aPa
identiflca Pe cei
nu a fost a celor trei degete cu care aceasta va inseta iar[gi, dar
nici pAnd astdzi i-
anunlatvreun tezdtat. fdcea Semnul Crucii arata cel ce vabea din aPa Pe care
o voi da Eu nu va mai inseta
CAnd Alexandra, sora duPd faptul cd a fost chinuit, Pentru
Filumen. a-l face s6 se lePede de inveac." (Ioan,4,14).
trup a parintelui si
Sfinta Fotini, samarineanca,
copiii ei au aflat, la Atena, credinla sa creqtin-ortodox6'
despre moartea infricoE[- Chipul ii era desPicat in a propavdduit cuvdntul
forml de Cruce. Biserica 5i Domnului in nordul Africii,
toare a fratelui Ei unchiului
in Cartagina (Tunisul de
lor rubit, au reugit sd vor- cele sfinte au fost Pingirite' astdzi), imPreun[ cu cei doi
beascd la telefon cu Pdrintele Nimeni n-a fost arestat
ai s6i ;i cele cinci surori,
Elpidie, un alt frate a1 pentru aceasta, niciodatd."iu fii toli cei dinneamul ei suferind
paiintelui, aflat in Sfdntul llrugment. dintr-un inter-v
Arnerica) moarte muceniceascS.
Munte Athos. Ins[, inainte c[ apdrut in Orthodor
a fost Ddtdtoare de APd Vie, influ-
ei sd apuce a-i da de veste Sf Mucenic Filumen
canonizat la doar'5 ani de la enla lucrdrii aPostolice a
despre tragicul eveniment,
mucenicia sa. corPul sdu Sfintei Fotini ( ca nume in
acesta le-a sPus: ,,$tiu totul.
fiind gdsit intreg 9i Placut limba romAn6: Lumini{a)
Mi-a vorbit fratele meu, apare astfel mult mai r[sPdn-
spunindu-mi: <Frate, md mirositor. Este fbcdtor de
omoar6, md omoar6! Dar si minuni 5i ajutdtor grabnic, dita decdt am qtiut PAnl
nu te revolli, clci mor Pentru poate ca asemenea Sf loan acum...
Hristosl>" ( din cafiea,$oul Rusul. a cdrui icoanS de mari
dimensiuni (rePrezentind Fie id pentru rugdciunile
Sfin1it Mucenic Filumen" Ed
chinurile indurate din Padea Sfintei Fotini, ale muceni-
Egumenita). 'cilor din Primele veacuri
turcilor musulmani) este
alezat6. la mare cinste in creqtine, dar gi ale celor care,
Mdrturia monahului
Biserica grec-ortodoxi din cd qi pdrintele Filumen' Ei
Yeghia Yenol'kian de la
Nablus. astdzi igi dau viald Pentru
l\{an. Paradise, Ellisville'
Hristos, Cuv6ntul s[ se fac6
NlississipPi:
Sldnta f+tini qi in noi izvor de aP[ curgd-
,,...in sdptdmAna de dinainte, toare, spre Viald veqnic6!
un grup de sionigti fanatici ir t ill-':" if i!l,ll
venise 1a mdndstire, 1a Din Israel ne-am continuat
Fdntina lui Iacov, Pretinz6nd peripliul crestin in EgiPt 5i nu
cd este un loc sfdnt al iudeilor micd ne-a fost surPrizd cind
Ei cerAnd sd fie inldturate in Cairo, la intrarea dinsPre
stradd a Bisericii SusPendate Maria Chirculescu
toate crucile $i icoanele.. '
(printre cele mai vechi din Miriam Turism
Grupul a Plecat ProferAnd
ViaP Ortodoxi !r 1I. llri llll r1'r; l:ailrlrlorii::;tl'rlj
34
ara

i ditl Timi$*are crgenizeaz& petrerinaje crtodoxe ia

d'e le
:1, Palestina) de 1? ar:i" Ccnsiderd ch a Prtratt
eu t*atd
de dlrce oa$:lenii e6tr* $*re Sf$nt* 5i ?ncear*&
nulteasc6 talantul prirnit, *rganiz6nd ac{iunile .tr-lristiec
) astfel in*&t fieeare p*t"ticipant s5 prlri-le{}riea
la 1
D oii*lor IsraeXul*i dupd perioadqpandemiei, deci de
,
uaa u keia oar6 ?n lara Sfanta. intii ca turist
individual
m
I t. e_.5i1 ls: nasuritedeaeeesinstituitedestatutr{srael),apoicu
pentru
r,- --^4 caztadeXa eulege infcrmalii de maxirn interes
,i Ai.ect de la su&*, qi am rergat-<l s5' ne povestease 6 *&t

ma1 amanu experienlele sale recealte "

*-ww. viataortodoxa.ro 35
Viatn 0rtodoxa, N
Maria Chirculescu.
Hristos a Inviat, Melania!
Eqti acum a treia oard in
fara
Sfdntd, intr-un interval
extrem de scufi ! Dorim multe
informalii de la tine, hai sd
incepem cu condi{iile de
acces in Israel.
MelaniaMoldoveanu'
Adevdrat a inviat! Granilele
Isralului au fost redeschise
pentru turiqti qi Pelerini din 1
martie 2022, in Prima fazd cu
condilia prezentdrii certifi ca-
tului verde (Green Pass), care
se acorda fie persoanelor
vaccinate cu schema comPle-
t5, fie celor care Prezentau
certificatul de recuPerare din
boa15.
Apoi (in prezent) accesul se
ffi
face cu cea de a treia alterna-
tivd, test PCR negativ (indi-"
ferent dacb Persoana este
vaccinatd sau nu). Testul
PCR trebuie efectuat in lara
din care provine turistul, la
care se adaugb un al doilea
test PCR (care trebuie sd iasd
tot negativ), efectuat in Tel
Aviv in aeroPort, duPI ce
pasagerii vor trece de toate
n:r117
punctele de control, inainte
s[ iasd comPlet Pe uqile
aeroportului.
Trebuie sd treci obligatoriu
pe la ghigeele de recoltare a
testului PCR. Am fost de trei
ori in aceastl Perioad[,
niciodatd nu mi s-a Pdrut
foarte greu. Se iese foarte
rapid. pentru ch sunt minim
Viala O$oCox6,
60-70, poate qi o sutd de
astfel de puncte de recoltare
(se iau probe din nas qi din
gdt). Chiar dacd intrd mii de
oameni in aeroPort in acelaqi
timp, timpul de aqtePtare
pentru recoltare, cel Pulin in
cazul meu, nu a fostmaimare
de 5 minute.Cu un gruP mare'
in maxim o jumdtate de ord se
efectueazd aceste testlri.
'll?x
nlTr'ra
c0sr0-19
TISTIT!G AftTA
=-:.:=
; i'^: .
i:3;g5 ;Lo5>3
Apoi 1i se dd o bralara la
mini care atestd c6 ai fbcut
testul, fErd ea nu Poti sa iesi
din aeropotl.
Testul acesta se Plategte on-
line din !ar6, cu doud zile
inainte de plecarea in Israel,
cdnd trebuie s5 comPletezi
formularul electronic PLF -
inbaza cdruia Ministerul de
r. ai 2022 I www.viataortodoxa'rr:
lo,i 1 1 .M
 Inten'tu

Interne din Israel aProb6 adresi din Israel (nu din ultrrnul etaj. 5 zile in
Palestina), adresi la care carantin6. Ji se fac teste
intrarea in \ard a flecdrui
trebuie sd stai Primele 2:1 ore. rapide a patra si a cincea zi.
solicitant.
daca ie5i negativ Poti s6 iegi
Maria. Probabil ci Crrantina este obligatorie din caranlinA. daca iesi
Ministerul de Externe din pana 1a comunicarea rezulta-
tnlui testr"rlui PCR. pozitir,mai rdmAi inca doud
Israel formazd astfel o baza
Dlr dc lcguld rezultaflrl r rne zile. clup[ care, duPf, 7 zile nu
de date cu turiqtii care 1e
viziteazd !ara. Doar in acest rapid, in cAtet'a ore. In cazul te rttai te:teozi nittreni. se i

irr care testul a ie:it Prozitir. temit.ri carantina.

formular se cere informalia l
dacd persoana care solicita la adrcsa rcsPeetir i sc Toate sen iciile Pe Perioada
I
prezintA orttbuiata care Preia carantinei (cazare. masd etc)
accesul este vaccinatd, desi I

". t
€# lt.i
-iG
1
*=,.,,

" 3'*#
-a
j
I
::::l
t
,,.,

.i'tLlll paci entul Pentru carantinare. se pldtesc de cdtre Pacient,

lllll'., -. '-.a: l-'.i
Ccrt este cd pdnd acum nu alll d;.rrirr rc.'lali tilnP noi ca
1l-.-rl-:.' --:.'::.J!.'
rLrzit. c"l pulin la gruPuri. :i turisti sr.rntem obligafi sd
..'intartrple cstlel de tittratii a\,etrr o asigurare medicald
ace1u, .- - -'-F''..i.l.Lll
;.r .rlttttcniisa iasa Pozitir i. atunci cAnd Plecatr-r din {ar6.
zilc r - -- - -l :

\nr.tuzit irrsi desPre turisti in baza acesteia ni se rambur-

tata l'i,.:. : -...- .:..1", .11 l)fl',31
\1r ., - : -' L' ,nJn idLtalr care au Primit seazd cheltuielile medicale
rezultatul testLrlui PCR thcute in lslacl. Toate asigu-
pozitiv si care au ritlas la rdrile care se fac acum acope-
penlllie ;'Ci:-l- ii', -^rt-i.t.tr'i-
Lotelul indicat de ci.1a rd si acest risc de a fi dovedit
lalul PLF Irei.r,tte :;i irlcllci i-r

Viala Ortodoxe. Nr. li.Nlar2A22 : wu'$'.fiataortodoxa ro

at
lnterviu
.ertrift-a*lr1q ':i aqtept*

,:,,r-.ffilffifr g*; l##Htff

* nimeni nu S-a
:ii
l:-.':1,ru1
r.r- ".: orlodocqt. ^ -l
':t.-t4. e-r:. .,, Crrnl a tost I

_,:,:IiI :-:' :, r**,fth#igX -t i

;-k$q- *,'Whffi,
;,*errq
{';ffi.%l \','.'"TilnT#ffi:;
\ ***,,'.s['"pr;i:i

'
f *,--e;*.#og- n tlil{'q'+*#?}
""artl.nt' llu culn eram nol
de
ffii,*-l ctr gruPurile
de caie 50 de
oament'
i"ra"i
;;';;i";'r Am rdzut cateva
;;;;i ;. :u:oi : llT, *'i,s't
?ri'**P"i de georgienr'
cam-atat
- ?::"
fomani' a5 \ rLq "' "r
:ll;t:X:.";
atut' turi>ti' nu
erau
,'r"ua,a
irrchin6-
fi..'r;it Pelerini'
Sfinte' nu au
iJtt ru r-otu'ile
oarticiPat
PJ;.;
1a Proceslunl'
;.:;; hori t roane murLsa
["t, i"i ani Locurile
de interdicltt
Sfinte'
;i;-; la
ca dac6
il;t;*;t" se astePta
'r. jt a**ul" oamenii vor
t,
, *^ :11 :f ,:?f";"t XTfr
*ff *#i*lulp'*:'ili-:"*ff[;1ffi ';1f,'.i,H : ;: ::*-"
::il"n'"'s *:i1j,; *" n in{r*?"'xg*rl*l
z-
z* "" t""'"'I"[ii"
repetarea testului,peste
. ._ n,r,"
repetarealestulul.pestc f,oarte mul1i. :mexlcailt'
t*^naczi pe care toat6
toatd p._e

""*r1, .p"1"-i"-1:rl'T.."JI ',**:*"+#H'{

orlsaiasapol,,t ".n."rrrnii"
l;H::'"i;";,i"-. "o. :r"j.b-l
: #":l' i' 1#{ :H,Hil i*,lt"n ; ;':: }f ['",ff
I
i: lti:i:lt, I I i "il l,ii'"", :
[#fr,:,"i, f";* ]l'
neundruminQofeSolnersw'* ao*" - t911:] ,]l,r]r,T,n-
ia * in"t inlT;,Iulo"'" "" g.orgieni. rusi. ucrainienr
tsvvrb,-^--'
icrainieni
*+#qpl*;:Hll
liturgnrejJtitutgt'i"'
rrturBrru

iriergempAnaia
capit' iilllnlr'*:'' i{-:
- ..- , -. tr:r r0:r. r \11a1,!.f

38
 Interviu

Eu, cei putin, in aceastl

perioadd de nouf, zlle am
participat 1a Ease liturghii
arhiereqti !

Procesiunea de la Iordan,
procesiunea din Bethania.
procesiunea de la Florii, Joia
Mare dimineala - procesiu-
nea spilarii picioarelor uce-
nicilor. dup6-miazd Denia
celor Doudsprezece Evan-
ghelii, Vinerea Mare dimi-
neala Drumul Crucii, Mnerea
Mare seara Prohodul. apoi
a;teptarea Sfintei Lumini
pentm S6mbdta Mare - toate
au fost absolut impresio-
nantel
,11 :*.iia. Chiar suntem
nerd,bditori sd afl6m cum a
fost in Sambata Mare. toat6
lumea sl-a dorit sa fie in
Sfdnta Brsericd a SlAnnrlui
Mormant lr rnutrertrul r enitii
Sfintei Lumini.
\lelania. Spre dezarrigirea
noastrS, a peierinilor. a
cre;tinilor onodoc>r care si-
au dorit sd intre in Biserica
Sldnrului Mormant, s-a intrat
foarte greu anul acesta. Sfdntului MormAnt qi in weau sd spun cd aceastd lips[
pentru ci poli{ia israeliana a Biserica invierii, din- fala de doi .ani de zile, cu
fhcut ceea ce a vrut, fErd sh acestuia. Iar creqtinii au stat interdiclia de a intra in lara
tina cont cd Patriarhul qi au aqteptat pe la Poarta SfAnt6, pentru noi care
Teophiius III-lea a dat un
a1 Jaffo, sau Poarta Noud sau pe mergem an de an (eu de weo
cor.nunicat public in care a la alte po4i, pentru cd nu au 17 ani merg gi in special de
solicitat ca Polilia israeliand fost 16sali de Polijie sd intre in s[rbdtori) au produs o durere
sd nu rnierr ina 5i sd lase Cetate. Eu amreuqi s[intru. enorm6, cd mdcar de
oamenrr si Lntre in bisericd, Maria. Melania, qtiu c[ ai Sdrbdtorile Pascale sd pot
si nu 1e restrictioneze dreptul participat de foarte multe ori, reveni la Locurile Sfinte.
fundarnenr... J,' r-.i practica fiind in Biserica Sfdntului Mullumesc lui Dumnezeu,
reli-sia. Morm6nt, la momentul am vdzut venirea Sfintei
Din pacate. cred cI nici l0o 6 venirii Sfintei Lumini. Cum a Lumini de fiecare data in cei
Biserica nu a fost plrna. fost anul acesta? 17 ani, pentru cI am reuqit sd
oamenir au tbst doar in juru1 Melania. in primul rAnd intru.

Viate Ortadard. Nr 39
 lnten'tt

zi. noaPtea Sfinta l' uln.in6

data lrta ci" pentur plitttlt oari ttlt
>i
llv'roIC o redetn nol .actlnl
Nu am vdzr'rt-o de {iecare na',trr,.t',ina' trt-attr ttitat
De data 'r.o,=rinri cohtrrrrca ltr i l.istts
i""i.i, ci diferiti lzut ii,,r1.,r.'l .P,e Colg'rta- Pcntlu
aceastc chicr ani
cttttt Lt
um in ild >i ltttnitirrca irdttlut '
ei riri-a Petrttis Pozilta' 5t t a ,,..... xccasli Slirrti
i.nit ai',.Pt. Golgota Langh rizut Sianru Lumitti' ca:l
incePt"lt nema-
ruso'Ilca
mine stdtea o maici Lurnina este 1a
cl-tlTl :il tirlecrll
\:J o \ cfllI in contact cLl
dc r reo b0 dc arri' care.stlc
un
:''- ';" i"inort sp'e Stantul teria.li. dar
ii. J. .,,gttza (cru de lr
o 'n,t;;1.,,,;ri..i"i rtn r izttl crttn aeru1" duP[ cateva lnlnute ea
Inanurtir.-"''easca din Tara ;.;i. materlali si te arde'
iia,t*r Moirnrnt s-a lttnrittai profitim ' in P'imu1
iianta). ta ne-il 7is tot
datlSlArrta Lttttttnlt ;;;;;.;
u,oruf , uitali-r i
Colgo-
sPrc dintr-t-r
estc albls- minut cel Pu{in, sd Punem
i.. '.i l. acolo r inc Siattta i"-.t,. galbend'
cllln 5e *an" flachrir' sd
1,l. zrceasti
truie si rPoi atn r azttl
i"r"lini' ae Ia Locul u*a"irilc oanrcnilot. ne-o Punelx Pe fa!a' Pt .Putl
au
poate acolo unde oametrtr
f

Ristigniriil
-o. "oinJ
a! tanga Stanttrl Vortnint >t
altu aceasta ey am stll in citci a mintttc' toli
oantentt bolile 1or. ' '

intr-un loc carc ui-a Permts git.'lti crau ctl ltrrttani-

iiantu t-t'ntitti nu cobtturho
in Partea ain l,o,.ra,.tu se hcc o ralttlrriali'
si vid Golgotal
Dc lr ola 1l:oo
..lrcaPto culn te tlltl sPrc rile aPrinse'
1ac o tnale grcsclln
ioJiti..
irairtr,' r Morrtrant' langl oarnenii
.li ,oun actlm^ Hri:tos .a
ll:3U r in acei arabi r:resttnt
salt
]tirrut ..rotit Marir Magde- a trctr ottodocsi clin Bethleem
inr iait t lYi5lirs o lnr iat
lena.
Viala Cdodoxi,

40
 r! Ir!t!tt !tt

Interviu

'1
tE :

: -:rrl.-l

,-*
t"
I-E
;

:
H
F:
Bet Sahour, pentru cA ei mare intre Patriarhie qi cu 3 fbclii pe care 1e aprinde
reprezintd pdstorii care au Biserica Sffintului Mormdnt. qi cu care imparte apoi Sl?nta
atzit cAntarea ingereascd in Biserica Sfdntului Lumin6.
in noaptea Nalterii Mormdnt incepe procesiunea Din ce am vazut eu. Patri-
MAntuitorului. Slavd intru prin care se inconjoar[ arhul nu a intrat singur in
cei de sus. pace pe pdmAnt gi Sf0ntul Mormdnt de trei ori, interiorul SfAntului
intre oameni bun6voire. Fbrd ceea ce dureazd aproximativ MonnAnt. I
sa r inir aceiti urma:i ai 30 de minute. Dupa Prohod, Au mai fost un reprezentat al
pdstorilor si sa-sr scandeze uEile Sfdntului Mormdnt au armenilor. unul al catolicilor h
invoca(ii1e foarte voca1.
Sldnta LuminA nu coboarir.
fost sigilate cu o pecete mare
decearacuratd.
gi chiar 5i un polilist era in
spateie 1or - pentru a certifica
I
Apoi este procesiunea pe Acum, inainte de a intra in realitatea r enirii Sfintei
care o face Patriarhul Grec- Sfdntul Mormdnt, Patriarhul Lumini.
C)rtodox al lerusalimului - de este dezbr[cat p6ni la stihar )laria. Te rog spune-mi cum
la ora 13 coboard de la gi este verificat sd nu aib[ nici trdie;ti tu momentele de
Patriarhiei, cu suita de arhi- o sursa de foc asupra sa. Pe maxima intensitate, de cAnd
erei, de preo{i, delegatiile, si Sfdntul Mormdnt se aqeazd Patriarhul intri in Sfdntul
cam pe la ora 14 ajunge in un vas de argint cu vat[ care Mormant Ei pand la venirea
Biserica Sfantului MormAnt, se va aprinde de la Sfdnta Sfintei Lumini, momentele
de;i distala nu este loarte Lumin6, iar Patriarhul intrd de aqteptare?

ViaF Ol'todoxe, Nr. ].7.Mar2022 | www.viataoflodoxa.ro 4t

 Interviu

,f€
'iiL '-r{

*+** €F e
r'+:,.rriii*:E

lui Dumnezeu eu am v[2t-o Acum, cd a trecut Perioada

Te-ai g0ndit vreodatd cd pascald, vorbeqte ne desPre
ooate Domnul nu va mai de flecare datd, m-am rugat la
Dumnezeu s[-mi ia ceala de cum ai regdsit locurile sfinte,
permite cobordrea Luminii in
pe ochi qi s6ov6d! Nu Pentru cum este acum Jara
Sfinte?
ia r,, uq fi crezul, dar noi, la Sfant[?
Melania. in acele momente Melania. Nu existd nici un
simli contactul cu Dumne- rAndul nostru facem mdrhr-
niciunde'
zeirea, nu mai eqti conectat risire, face
misiune Pentru fel de oPreliqti,
e clar c5 Toate locurile sfinte sunt
cu ceea ce este Pdmdntesc' atitea persoane' deschise, nimeni nu Poartd
ceea
Nu cred cd mai exist[ un incercdm s[ transmitem nu masc6, este exact ca inainte
astfel de moment in viala ce vedem noi, cdt Putem,
ci de pandemie, doar cd num6-
noastrd... Dar nu m-am ca sd convingem oamenii, cE rul pelerinilor e foarte mic'
g6ndit niciodatd in acegti ani ca sa-i ajutdm...
Cred
cu tolii mai Oaia de Paqti num[rul inchi-
ia ,,, va cobori Sfdnta trebuie sd Plec6m 'nStorilor a fost un Pic mai
Lumin6, niciodat[! Noi mult genunchii la rugdciune. mare. acum la nici zece zile
credem in Sfinta Lumin[, dar pentru c[
am imPresia 9a-aT
indiferent ce credem, ea vine iam uitat s[
fim Practicanli dupb Sffinta inviere, Pentru
oricum. SPunea un Pbrinte cd creqtini . Am
ajuns la un c6 sunt de doud zile sosit6,
dar ce sunt locuri sfinte in care nu
si dacd ar fi un singur creqtin anume formalism,
noastre sunt am vdzrtt Pe nimeni, iar
ortodox in Bisericd, Sfdnta facem, faPtele
ar Pirinlii sPuneau : sunteli
Lumin[ tot ar cobori, qi poate mai sdrace decit primul gruP, sau al doilea" '
pentru acela, Pentru cd trebui... $i cred cddttncauza fie La Sfbntul Mormdnt cred ci
ingdduie
dragostea lui Dumnezeu e asta Dumnezeu
fie o am stat doul minute la rdnd
nefirmuiti fatl de.oameni' pandemie, fie un rdzboi, sd intrdm: gol, intr-adevdr'
agamai deParte"
Nu mi-am Pus niciodat[ foamete qi '
emo]io- Sau poate noi ne-am nimerit
oroblema cd nu va veni' Maria. Mufumim, la o ora tarzie -era 1 7, nu qtiu'
boate eu n-o vdd- deqi slavd nantd relatare.
..

viata Ortodoxa, NL l7,Mai2A22 I www'viatao$odoxa'ro

ffi
 ,

Interviu

Cert este c[ Pelerini ofio- 1".

'.J
'

docsi nr.i sunt Prea mul1i' tz,

Reoer. rtn r 6zut si zilele ;

ace:lta ariicani, indonezieni'

s,,,ni deta pelerini care vin din
1in indePartate E1 au Pro-
qrarre amP1e, cu cele trei 16ri:
I.rae1. lordania, EgiPt - aqa
c Lu.n obiqnuiau ei inainte de
r.:ndemie.
ilrria" Interesant cum s-a
schimbat structura inchindto- *#k%
rilor la Locurile Sfinte' O
certitudine e cd ortodocqii
(to1i, nu doar cei romAni) incd
au reticenle in a merge in
Israel.
Si acum o ultimd intrebare:
De ce mergi in Jara Sfdnt6? Il
simli pe Iisus aitfel decAt
atunci cAnd esti acas6?
-lieia*ia" Pe Iisus i1 simt la
fel si acasd qi in lara Sfdnt6'
Problerna este de locuri'
Avem in Romdnia Sf6ntul
N{ormant? Avem Golgota?
Ar.em MormAntul Maicii
Domnului sau avem Biserica
Nasterii? Nu 1e aveml
Locurile de Inchinare care
sunt cele mai imPortante sunt
aga de aProaPe sufletului ;
nostru. ca nu este suficient Sflnte, am observant c6 qi un oameni 5i a face bucurii' Nu
sd
mic souvenir, un mir, o ico-' $tiu cdt va mai ingddui t
merginumai odalb...
Sufletul iqi doreqte nitS atinsd de Locurile Sfinte Dumnezeu. dar dac6 sunt tot
timpul trimisa aici. inseamnd
I
mult, qi mai mult, sd pot s[ producd uneori o atAt
odat5 sdte inchini. demarebucurie... cA incd mai am de fbcut
Apoi am observant cd la un Sunt oameni care vin qi m[ misiunea aceasta.
rnomenl dat, devenim noi imbr[liEeazb qi zic c[ se vor )traria" Mullumim mult,
insine misionari. ducem aca- ruga pentru mine toatd viala Melanial Doamne ajut6, Pe
sd atata har. atAta Putere." lor. maidepartel
Nu toli oamenii Pot face Astea sunt trdirile mele, de
c6litorii. dar
dac6 cdnd m6 qtiu, in ultimii 17 Maria Chircuiescu
aceste
lnterviu cu
Dumnezeu ne ingaduie noud ani, acesta este talantul meu,
Melania Moldoveanu
si ajungem 1a Locuriie de a inmulli dragostea fa!6 de

wrvw.viataortodoxa.ro 43
 ,d
€e
d€ €;.

Anul acesta avem curtea p1in6 de pdpldie, aqa cd din ma1 pana prin august - septembrie
avem asiguratd saiata de diminea!61
pdpadie. dar
nrrrarxn-,trA aloca{r l0-15 minute pentrLl a culege frunze proaspete de trifoi
.
7 flori
po,"tiuAa.,gu (opqionai) Ei cAteva f*n".dt' m5criq' pdtlagina' spanac'
de

r"nru si sau alrc plantc medicinale pe care le cunoaste!i'

L;di;a;fliriI r. tprrati bine pe toate. apoi le separali pe tip de platrte Pcntrtr papddic'
in timp ce sp51a1i, scoateli nervuml central al frunzei (e foarle amar)'

INGREDIENTE: MOD DE PREPARdRE (10 min)

-o mAna de frunze de PdPddie, Sosul: Taiali ceapa mirunt (preferabil
-ceapd, ceapd rogie). adiLrga{i zeami de ldmiie
sau otet (de mere, dacd ave{i) 5i uleiul (de
-porumb fier1 sau merigoare,
-u1ei qi o[et. rndsline sau de floarea soarelui), sare'
Arrestecati cu o lingur[ de lemn ceapa cu
Se pot adaugd dit-erite alte plante din sare. otet Si ulei, cAteva minute. pind
curte: mAcriq, pdtlagina, flori de trifoi cAnd sosul se albegte qi caPdti
ro;u. dar in cantitlti Inici. consistentd ttnei maioneze iichide' La
urmd adduga(i petalele de la florile de
trifoi roqu (dacd dori{i).
Dacd addugafi 5i frunze de n.ricriq,
pdtlagina. triFor rostr acestca sunt tnai
dure (dar foarte valoroase in dietd)' Le
veti t6ia mdrunt 5i le addugati in bol'
Frunzeie de pdpddie (fbrd nervurul
central) si salata sau spanacul se taie mai
mari.
Se amestecd toate ingredientele.
La linal se adaugi merigoare sau boabe
de porumb fiert, care vor anula gustul
amir al paPadiei qi vor imbundt6(i
considerabil, vor face mult rnai rafinat
gustul salatei.
 EGIPTUL CRESTIN (cu SINAI)
4- 15 mai (7 sau 11 zile), 650 euro +
avion; Conditie de intrare: test PCR sau
certificat vaccinare
GRECIA: Hram la Sf IOAN RUSUL,
24-27 mai (week-end, 4 z11e),190 euro+
avion
GEORGIA siARMENIA,
1-14 iulie (14 zlle), 1290 euro * avion
(Georgia si Armenia) , sau 880 euro
(Georgia, 102)
Conditie de intrare: test PCR sau certificat
vaccinare
GRECIA INSULARA - Tinos, Paros,
Rodos, Patmos, Chios, lesbos, Evia, Egina
3-18 iunie (162), in lucru
EGIPTUL CRESTIN (cu SINAf)
9-16 sept (7 nle),650 euro * avion
ISRAEL Cu SINAI,
18-27 sept (9 z),650 euro.* avion
SRI LANKA, cu Muntele luiAdam
17-23 oct (7 zile), in lucru
DE SF MINA LAAIEXANDRIA,
EGIPT (cu SINAI)
06 -13 nov (7 zile),650 euro * avion
2423
ETIOPIA CRESTINA, BOBOTEAZA
18 - 30 ian2023 (14 nle),2050 euro +
avion

Putem efectua programe la cerere, pentru grupuri organizate, cu facilitlfi pentru

organizatori - {inflnd cont de posibile restricfii epidemiologice.
Agenfia de turism MIRIAM TURISM
Tel: 0723 645 180 gi 0722220 631. Email: miriamturism@yahoo.com I www.miriamturism.ro

*J:
& I
h

w
 K'l
ffi
l:[ "'i s*sn@
ffi
#reH !r ,t."
rr 'llFi*L;j"*.
o"${-}ur$&Kss$rato,i
neuir,= i

*#
ffiil
ffijl 1. De pe web (plata cu cardul, pentru revista
ffi tipdritd):
www.viataortodoxa'ro
ffiI ( revi sta ti piritd u,ni^l',,1]
Ll llf,l;,.' aso p h ia. ro :

I {ciutati in r""ti rH}iulo'ntil"#tT'il[i,

I urtoooxa ):

il 2..De la Libraria Sophia din Bucuregti (sfr, .

Bibescu Vodd nr.19, sector 4, langd Patriarhie);
il- la Pogta Romini' prin factorii
k 3"15,""*"nt
..""1 4. De la redaclie (achiziliidirecte, plata prin :
;1.,.'r.' tirntt"ibancai, mbndatPgglal depunere-in.cont)
j;:",i'& *g I s.c. MIRIAM MlrouRlsM SRL, conturiin lei:
-." '{ G i3 Raiffeisen Bank: il
J
hff** Ro+o RZBR oooo 0600 1659 1523
I
:$i i 3-:*#':8"'" Banca Transilvania:
s Ro45 BTRL RoNC RTos o2o7 8801
i2,
*"'-t9-:l]l.chiogcurile =S oupa efectuarea ptdfii, vi rugim sd ne anunlali
ffi 9r:i1,
dilul?l3-ggSt"-l-' . .r,l.r"
qg
oliio.n"i pentru ca6 se.face
Cq G. :* - abonamentur sr aoresa oe exptrurErri cr r'vrors,.
' *: prin emaif coniact@viataortodoxa'ro'
I
"
viataortodoxa@Yahoo'com sau
ffllT:L"2euro sau2,4usoid wn'tt'pp 1*+lwzz'a+5'180''r 8i
t
- ?S: '
BrogurS (tiPiriti): T "-"' -,.*#FI*€{
RomAnia:
r 3 luni: 30 lei' sau 6 euro' sau 7'2 USD
10 tei (inclusiv TVAgi g$
;;tt;ilib pogtaie)'' r'fl r o luni: 60 lei' sau 12 euro' sau 14'4 usD
;" r' 12luni: tLw rsr' oqu 4- euro,
tz tuttt. 12Olei,sau24 sau 28'8 USD
E: in strdindtate:
''* [n Stfdindtatg:
\

2 sau 2,4 USD. , Pentru abonamente cu expediere de la redac[ie

-' _ n-^+"r
"rro :^^t"''r^
prelur T\/A d,ll!
incruderVA, 'lar nr I d+
? rn strdindtate vd rugdm sd ne contactali
'
pentru
i;,:1[ffi13;Jfl#i,.iXliffiffi[l,ilii,i,i,,