Sunteți pe pagina 1din 6

Detergentii

Cine se mai gandeste astazi ca in urma cu secole si chiar zeci de ani, spalatul rufelor se realiza in cazane sau la rau, folosind piatra, placile din lemn sau doar apa clocotita? Progresele remarcabile au facut ca, in prezent, apasarea pe cateva butoane sa rezolve aproape exclusiv aceasta problema. Intrucat nu dispuneau de tehnologiile inalte pe care le folosim astazi, inaintasii nostri gaseau solutii rudimentare pentru a-si satisface una din cele mai importante nevoi: spalatul hainelor. Indiferent de procedeul pe care il aplicau, aceasta munca se dovedea a fi obositoare si mare consumatoare de timp. Izvoarele istorice mentioneaza variate modalitati de spalare a rufelor. Printre cele mai cunoscute se numara metoda care folosea placa cu striatii, realizata din lemn, iar mai tarziu, din metal. Erau necesari circa 100 de l de apa pentru fierberea, spalarea si clatirea unui singur rand de haine. Valtoarea reprezinta o varianta destul de cunoscuta pe meleagurile romanesti. In albia raului se facea o adancitura, apoi se asezau scanduri in forma de cerc, Apa forma un vartej in care erau spalate rufele. Nu e de trecut cu vederea nici metoda marinareasca, ce consta in umplerea unui sac cu rufe, care se arunca in apa, prins de vas cu o funie. Datorita vitezei de deplasare, apa patrundea fortat prin sac si fibre, in final obtinandu-se haine curatate si improspatate. Folosirea sapunului este atestata din timpuri stravechi si a aparut din nevoia oamenilor de a imbunatati si usura procesul de frecare si curatare a rufelor. Chiar si in zilele noastre, mai ales in mediul rural, se utilizeaza sapunul de casa (realizat din grasime de porc si soda caustica) pentru spalarea rufelor. Aparitia detergentului a reprezentat un pas important in evolutia produselor de spalat. A fost inventat la inceputul secolului XX, iar de atunci este in continua diversificare si imbunatatire. In lumea civilizata nu se mai concepe spalarea rufelor fara detergenti specializati. Daca initial a existat un detergent universal, folosit pentru toate tipurile de

tesaturi si murdarii, in prezent, gama de detergenti este extrem de variata: pentru rufe negre, colorate, pentru tesaturi fine, pentru lana, detergent ecologic/nepoluant, detergent pentru persoane alergice, cu balsam incorporat, cu inalbitor inclus si lista poate continua. La ora actuala, detergentul de rufe se gaseste sub mai multe forme: pudra, gel, lichid, tablete. Cel mai popular si mai frecvent folosit este detergentul sub forma de pudra, poate si pentru ca este mai accesibil ca pret. Se considera bun un detergent care reuseste sa spele diverse tipuri de tesaturi si sa curete cat mai multe tipuri de pete. Primele produse utilizate drept detergent au fost sapunurile, care prezinta insa, o serie de dezavantaje: Formarea de sapunuri insolubile cu ionii de Ca si Mg; Incapacitatea de a indeparta toate tipurile de murdarie de pe materialele textile

In structura multor detergenti apare gruparea sulfinica sau gruparea sulfat. Acestea se introduce in moleculele organice prin reactii de sulfurare si respectiv de sulfatare. In general procesul tehnologic de fabricare a detergentilor de acest tip cuprinde urmatoarele etape : fabricarea materiei prime, sulfonarea acesteia, neutralizarea, purificarea detergentului, conditionarea si uscarea produsului finit. Un detergent commercial este un amestec de componente, din care 10-15% reprezinta produsul active de suprafata. Un rol important in constitutia unui detergent commercial il reprezinta substantele de complexare, 35-45% (cea mai utilizata fiind tripolifosfatulde sodium Na5P3O10)care evita for,marea de precipitatii de cationii de Ca, Mg, Fe si ai altor metale polivalente, producind in acelasi timp si efecte sinergetice /3/. De asemenea se mai adauga un agent de albire (poroxiborat de sodium:NaBO3.4H2O)in proportie de 20-30%, g, precum si alte produse auxiliare a caror proportie este cuprinsa intre 0.1si 0.5%/g. Capacitatea de spalare a unui detergent se apreciaza prin incercari pe tesaturi in conditii standard. Avand in vedere natura tesaturilor si a tipurilor de murdarie, probele de spalare sunt foarte diverse. Intrucat cantitatile de detergent utilizati industrial au atins nivele mari, pentru a evita poluarea apelor de deversare, acestia trebuie sa fie usor biodegradabili. Biodegradabilitatea reprezinta capacitatea detergentilor aflati in apele reziduale de a se descompune sub actiunea oxigenului si a microorganismelor in prduse nedaunatoare florei si faunei acvatice.

Detergenii sunt produi de sintez, avnd o structur asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de splare i curire, modificnd tensiunea superficial a apei de splare. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare superioar spunurilor. Frecvent ele includ elemente i combinaii chimice cu rol de substane curitoare active cum ar fi: tenside, acizi, baze i enzime, care ajut la ndeprtarea diferitelor forme de murdrie. Detergenii se produc specializat pentru folosire n diverse activiti de splare i curire cum ar fi:

Curiri i splri de mbrcminte. Splri de vase de buctrie. Splri i curiri de piese mecanice industriale. Curiri de pardoseli.

Clasificare Dup structura lor, detergenii pot fi:


anionici; cationici; neionici.

Detergeni anionici Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conine 12-18 atomi de carbon n molecul sau pot avea caten aril-alchilic, cu 8-12 atomi de carbon n molecul, care are ca grupare polar o grupare sulfonic.

, n=10-16 - sare de natriu a acidului alchilsulfonic , n=10-16 , n=6-10 - sare de natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada reprezint un nucleu benzenic.

Detergeni cationici Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de carbon ntre 12 i 18, care are ca grupare polar o grupare cuaternar de amoniu.

, n=10-16 - clorur de alchil trimetil amoniu

Detergeni neionici Compui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care au ca grupare polar grupa etoxi i o grupare hidroxil terminal.

, n=1012; acolada reprezint gruparea etoxi.

Utilizri Ca materie prim pentru obinerea detergenilor se folosesc substane de origine petrochimic: arene, alchilarene, amine etc. Detergenii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, acela c nu sunt biodegradabili. Ajuni n apele reziduale, acetia nu se descompun sub influena microorganismelor din ap n substane nenocive. Aadar, aceste dou tipuri au aciune poluant puternic. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoi pentru c sunt biodegradabili.

FI DE ANALIZ MERCEOLOGIC LA DETERGENT

Denumirea produsului Numele i adresa productorului Cantitatea de produse ambalat Termen de valabilitate Condiii de depozitare Codificarea produsului Mod de ambalare

Bonux Automat 2 in 1 Procter& Gamble Bd. Dimitrie Pompeiu, nr.9, sector 2, Bucureti 350g A se folosi inainte de 5.06.2009 A se pstra la loc uscat 5413149449558 Ambalat in recipient din carton

Ingrediente Analiz senzorial

15-30% fosfai, 5-15% sulfactani anionici, agenti de nlbire, parfum Aspect granulat, fr impuriti Consisten: solid Miros specific agentului de parfumare Culoare : bleu specific detergenilor pH : 11 Volumul spumei : -iniial 700 ml -dup 30 sec : 680 ml -dup 3 min : 680ml -dup 5 min : 680 ml

Analiz fizico-chimic

Procter & Gamble este un trust multinaional cu sediul n Statele Unite ale Americii. Numele firmei vine de la cei doi fondatori ai si, William Procter i James Gamble. Grupul Procter & Gamble este unul dintre cei mai importani productori de bunuri de larg consum nealimentare la nivel mondial. Sediul central este n oraul american Cincinnati, Ohio. Acest ora este i locul unde s-a nfiinat firma, n anul 1837. De-a lungul timpului producia firmei s-a diversificat, actualmente sub egida "Procter & Gamble" se produc: detergeni, cosmetice, mncare, produse de igien. Produse

Detergeni: Ariel, Tide, Bonux Cosmetice: Head and Shoulders, Camay, Pantene, Olay, Max Factor Produse de hrtie: Pampers, Always, Tampax Mncare: Folgers (cafea), Pringles (cipsuri de cartofi) Altele: Duracell (baterii), Gilette, Braun, Oral B, Blend-a-Med Parfumuri: Baldessarini, Boss, Escada, Lacoste, Hugo, Dolce & Gabanna, Gucci, Valentino

Procter & Gamble n Romnia Procter & Gamble este prezent n Romnia din 1992[1]. n 1995 trustul Procter & Gamble a cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori de la Timioara, nfiinnd S.C. Detergeni S.A., firm de producie, care avea n februarie 2009 un numr de 850 de angajai[1]. n 1996 n cadrul fabricii din Timioara a nceput producia de detergeni. Prima marc produs a fost Tide

pentru splare manual. Ulterior producia s-a diversificat, producndu-se detergeni marca Ariel, Perlan Bonux (transformat pe parcurs n Bonux) i s-a nceput producia de detergeni pentru splare automat. Tot n anul 1996 s-a nceput la Timioara i producia de nlbitor marca Ace. Pe lng piaa romneasc, S.C. Detergeni S.A. aprovizioneaza i pieele din Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Kazahstan. Din anul 2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care distribuie, alturi de produsele fabricii, i produse Procter & Gamble din import. n Bucureti, trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care coordoneaz vnzarea produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupndu-se i de publicitate. n august 2008, Procter&Gamble a ales pentru construcia unei noi fabrici de cosmetice localitatea Urlai, unde a concesionat 24 de hectare de teren dintr-un parc industrial[2]. Aceasta este cea mai mare fabric de ampoane a Procter & Gamble din lume[3]. Fabrica a fost inaugurat la data de 28 septembrie 2010, produsele fabricate fiind destinate exportului n proporie de 90%, peste 60% din ampoanele produse aici fiind livrate n Turcia, Rusia i pe piee din Europa de Est[4]. A fost construit printr-o investiie de 100 de milioane de dolari[4]. Fabrica are 250 de angajai, dintre care 100 lucreaz n birouri[5]. Principalul concurent pe piaa din Romnia este Unilever Cifra de afaceri n 2007: 250 milioane euro

Bibliografie: Studenti:
www.121.ro Suciu Ramona gr.3 www.RegieLive.ro Gorea Claudia gr.2 Wikipedia Frandes Florina gr.2