Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Va este teama de inaltimi? Nu puteti sa va bucurati de privelistea pe care o puteti avea atunci
cand ajungeti pe varful unui munte? Simtiti ca va este usor teama si atunci cand coborati sau urcati
scarile? Cel mai probabil suferiti de acrofobie, teama de inaltimi care se prezinta sub forma unei stari
de anxietate care poate afecta calitatea vietii suferindului. Pentru cei care sufera de acrofobie, pana si
activitatile zilnice precum iesitul pe balcon sau privitul pe fereastra pot fi o provocare.
Termenul de „acrofobie” provinde din grecescul „acron”, care inseamna „inaltime”, caruia i s-a
alaturat conceptul de „fobie”. Fobia reprezinta o senzatie de frica pe care o persoana o resimte atunci
cand are de a face cu obiectul fricii. Aceste reactii apar atunci cand persoanele respective sunt expuse
la anumiti stimuli (masini, insecte, apa, etc.) si de cele mai multe ori sunt exagerate. Chiar si
persoanele care sufera de fobii stiu ca reactia lor nu este una reationala, insa aceste sentimente sunt
mai presus de propria vointa.
Acrofobia poate aparea simultan cu alte tipuri asemanatoare de frica:
Aerofobia
Aerofobia este teama de a zbura sau de a fi in aer. De obicei, persoanele care au rau de inaltime se
tem de zboruri cu avionul sau roller-coastere.
Ilingofobia
Ilingofobia este teama de a avea ameteli atunci cand ne uitam in jos de la o inaltime mare. Aceasta
afectiune este cunoscuta si sub numele de vertigo. Acrofobia este de multe ori confundata cu vertigo,
unei persoane putand sa ii fie frica sa nu ameteasca la o inaltime mare, dar nu neaparat sa ii fie frica de
inaltimea in sine.
Climacofobia
Climacofobia este frica de a urca sau cobori scari inalte si este foarte frecvent asociata cu
acrofobia.
Acrofobia este una din cele mai cunoscute fobii pe plan mondial. De fapt, frica de inaltimi este a
doua cea mai intalnita fobie din lume dupa arahnofobie (frica de paianjeni). Predispuse la acrofobie
sunt in special femeile.
Acrofobia este considerata a fi o frica normala, deoarece toate persoanele umane au in instinct sa se
teama de lucrurile care le-ar putea pune biata in pericol, cum ar fi pozitionarea la o inaltime mare.
Cauzele acrofobiei
Trebuie mentionat faptul ca avem cu totii inca de mici frica de inaltime, insa gradul acestei temeri
depinde de la persoana la alta. De asemenea, frica de inaltime este intalnita si la animale, insa in cazul
lor ea are un caracter adaptativ, protejandu-le de caderile periculoase.
Iata care sunt cele mai intalnite cauze ale acrofobiei:
1. Evenimentele traumatice
De obicei, aceste evenimente apar in timul copilariei. De la cea mai comuna situatie in care cadem
de la o anumita inaltime pana la accidente mai grave in care victima a suferit diferite traumatisme, sunt
multi factori care contribuie la accentuarea acestui sentiment de frica. Asta nu inseamna ca toate
persoanele care au trecut printr-o anumita trauma de acest fel vor dezvolta in viata adulta acrofobie.
Pe de alta parte, exista persoane care sufera de acrofobie nefiind subiectul unor traume, ci doar
asistand la ele. Acest proces este denumit de psihologi invatare indirecta. De exemplu, daca vedem ca
o persoana apropiata noua a fost intepata de o albina si suntem atenti la reactia sa de panica, este foarte
posibil ca atunci cand vom vedea o albina in jurul nostru sa avem aceeasi reactie.
In prezent, cerecetatorii studiaza influenta factorului ereditar in ceea ce priveste fobiile. Se
presupune in familiile ai carei membri sufera de acrofobie, copiii se nasc deja intr-un mediu care
favorizeaza dezvoltarea acestei fobii.
3. Factorii cognitivi
Deviatiile survenite in procesele noastre cognitive joaca un rol decisiv in aparitia acestor fobii.
Procesarea gresita a informatiile despre inaltimi nu face altceva decat sa accentueza sentimentul de
anxietate pe care il simtim vizavi de acest aspect. Astfel, incepem sa exageram numarul accidentelor
sau probabilitatea aparitiei lor atunci cand ne aflam la o inaltime mare.
Care sunt simptomele acrofobiei?
Cele mai cunoascute simptome ale fricii de inaltime sunt atacurile de panica si starile de ameteala.
Principalele simptome ale acrofobiei, atat la copii cat si la adulti sunt:
reactii imediate de tipul ingenuncherii sau agatarea disperata de ceva atunci cand persoana
respectiva se afla la o anumita inaltime
Multi dintre noi ne temem sa curatam geamurile de la etaje inalte sau ne e frica sa ne dam cu
parapanta, de exemplu. Asta nu inseamna ca avem o problema ci doar ca avem o reactie normala
atunci cand simtim ca suntem in pericol.
Nu toate fobiile sunt relevante din punct de vedere clinic. Spre exemplu, daca simtim o teama
exagerata pentru tarantule, este aproape nesemnificativa daca traim intr-un mediu urban unde nu
vedem prea des sau chiar deloc tarantule.
Spre deosebire de tipul acesta de fobii, in care obiectul fobiei nu este des intalnit, acrofobia
presupune intalnirea factorului determinant la orice pas.
Pentru acrofobi, simptomele starii de anxietate conduc la adoptarea unui comportament de evitare a
stimulilor. Acest lucru nu face altceva decat sa mentina starea de frica.
2. Fobia ne impiedica sa ne bucuram de viata
Acrofobii vor evita situatiile sau activitatile amuzante din cauza fricii de inaltime. O simpla cursa
cu un funicular, cu un roller coaster sau admirarea unor peisaje de la inaltime se pot dovedi a fi
adevarate incercari.
Urcarea la un etaj superior poate fi o adevarata conrvoada pentru un acrofob, de aceea acesta poate
esua la indeplinirea sarcinilor cerute la locul de munca, ducand uneori chiar la concediere.
Metode de tratament
Desensibilizarea si terapia prin expunere
In tratarea fobiilor in general, aceasta metoda s-a dovedit a fi cea mai eficienta. Terapeutul va
expune pacientul la factorul de frica si va incerca sa reduca gradual nivelul de frica. In cazul
acrofobiei, pacientului i se vor da sarcini precum urcatul unor scari, prin care terapeutul va vedea de ce
si cum apare frica. Inaltimea va fi crescuta pe parcursul mai multor sedinte de terapie, iar prin
intermediul metodelor de relaxare (controlarea respiratiei, relaxarea muschilor si vizualizarea
mentala), pacientul va incepe sa isi administreze mai bine sentimentul de frica.
Scopul acestei metode este de a crea un obicei de relaxare atunci cand pacientul se confrunta cu
sentimentul de frica si cu atacurile de panica.