Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tăiem osul spinărei în dreptul spetelor, desfăcând grumazii şi picioarele dinainte de trunchiu; prin
o lată tăietură desfacem de trunchi picioarele dinapoi aşa ca să ne rămână numai spinarea şi
coastele, adică trunchiul mielului într-o bucată. Sărăm carnea peste tot, scoatem coastele şi o lăsăm
să stea ca o jumătate de ceas, apoi carnea de pe pântece o sucim rol spre golul pântecelui de ambele
părţi, străpungându-le cu 1-2 beţişoare subţiri, să nu se desfacă. Punem într-o cratiţă câteva felii de
slănină proaspătă precum şi câteva bucăţi carne de vacă, 10 – 15 boabe de piper, tot atâta inibahar,
câteva felii de morcov, pătrunjel şi ceapă, puţină supă de vacă, ori apă, apoi aşezăm şi spinarea de
miel, acoperind cratiţa să se frigă năbuşit. După ce s-a fript, o scoatem şi o punem pe o tavă iar
peste ea strecurăm şi sosul, apoi pusă în cuptor să se frigă puţin şi să capete culoarea rumenă. După
aceea tăiată în felii cu cuţitul legănător şi aranjate pe o farfurie lungă, fiecare bucată la locul ei,
formând astfel spinarea ca şi când ar fi întreagă. turnăm sosul peste friptură şi garnisind-o cu
conopidă, cu smântână, morcovi mici, ciuperci, varză de Bruxel, sparanghel prăjit. Servim cu sos
englez, separat pregătit.
Sos englezesc
Tăem mărunt o ceapă mare, o legătură pătrunjel verde, 3 sardele de Lisa, spălate şi curăţite, precum
şi o lingură de capere. Facem apoi un rântaş rumen, dintr-o lingură unt, cu o lingură făină, punem şi
tocătura amintită, să se prăjească câteva minute. După aceea adăogăm ca un pahar supă de vacă,
mestecând continuu, până ce se îngroaşe cât trebue. Pe urmă mai punem 3 linguri smântână,
trei gălbenuşuri tari, tăete bucăţi, apoi lăsat să mai fiarbă puţin şi servit lângă mâncăruri de
Paşti.
Dulceaţa de smeură
Cu 900 grame de apă, se topeşte 1.200 grame de zahăr; fierbând, se leagă ca jumătate şerbet,
storcându-se asupra fierturii zeama dela jumătate lămâe; după aceasta se pune 900 grame de
smeură bine aleasă, şi se fierbe până ce se leagă ca de şerbet, cercându-se legătura pe o farfurie, iar
când e gata, se toarnă într'un castron; după ce se va reci, se pune în borcane, ca prin smeură să se
preafacă zahărul.
Şerbet de smeură
300 de grame de zeamă de smeură, se toarnă peste 1.200 grame de zahăr pulverizat; se pune pe foc
lin să se topească, şi prin foc iute să lasă să se lege ca de şerbet; asupra legatului se pune zeama
dela jumătate lămâe; se mai dă câteva clocote, şi coborându-se tingirea de pe foc, se ia îndată la
mestecat, până ce se schimbă culoarea, şi astfel se pune în borcane.
Frământându-se o cantitate de smeură pentru a scoate zeama, se pune într'un tifon; acest tifon se
leagă, nu prea strâns cu o sforicică şi se stoarce prin mijlocul a două farfurii puse într'un blid mare,
ca sa putem avea întrânsul toată esenţa; după aceasta, strecurându-se printr'un şervet curat, se va lua
600 grame din această esenţă şi, turnându-se peste 1.000 grame de zahăr pulverizat, se va topi bine
prin foc lin; apoi, dându-se foc iute se va lega întocmai ca şerbetul; atunci cheselele se vor afuma cu
indirşaim (odogaci) şi se va turna pelteaoa la moment, punându-se în fiecare chesea câte o linguriţă,
pentru ca să nu crape.
Sirop de smeură
Se pune să se topească la un foc lin 900 grame de smeură cu 600 grame zahăr pulverizat; după
aceasta se leagă ca jumătate şerbet prin foc iute, iar deasupra legatului se pune zeama dela un
sfert de lâmâe: apoi, dându-se jos se lasă să se recească şi în urmă se toarnă prin sticlele
(butelcile)
destinate pentru aceasta, după cum se arată mai sus. (Agerpres)
Pătlăgele vinete
Ia pătlăgele de-o potrivă de mari, taie cozile foarte sus, taie-le în două ca pentru umplut, presară-le
cu sare și lasă-le să stea în sare două ore. Spală-le apoi bine în vre-o două-trei ape și lasă-le puțin la
teasc foarte ușor, ca să se scurgă. Pune într 'o tavă untdelemn de cel mai bun la foc, prăjește puțin
pătlăgelile pe o parte și pe cealaltă, și pune-le pe farfurie ca să se recească. După aceea așază-le în
cutiile de tinichea, rămânând deșerte de două degete; toarnă apă sau zeamă de pătlăgele roșii peste
ele, astupă îndată cutiile ermetic, și pune-le să fearbă, după cum s'a zis mai sus. Cu aceste pătlăgele
poți să faci bucate cu untdelemn sau cu cotlete.
Fasole verde
Curăță de ață fasolea verde, așază într 'o putinică un rând de fasole și unul de sare pisată, și
urmează tot astfel până ce se va isprăvi; pe urmă pune de-asupra scânduri și pietre mari. Tot în
modul acesta se păstrează bine pentru iarnă bobul și mazărea verde. La 12 kilograme de mazăre,
bob sau fasole verde, se pun șease kilograme de sare. Când vrei să le gătești, le pui în apă de cu
seară.
Scrob românesc
Bate bine opt ouă cu o jumătate de lingură de făină, sare, piper, puțin pătrunjel tăiat mărunt și 180
grame de cașcaval ras. Când vrei să pregătești scrobul, topește într'o tigae 450 grame de unt, taie
felioare subțiri de pastramă, limbă afumată nefeartă sau bucăți de cârnăței afumați, și când începe
untul să sfârâie, toarnă compoziția de sus peste el, las-o să se rumenească și răstoarn-o îndată într 'o
farfurie; toarnă apoi unt proaspăt deasupra și dă-l cald la masă.
Mămăliguță pripită
Pune pe foc o tingire cu apă pe jumătate și cu sarea necesară; când începe să fearbă, pune cu o
mână mălaiu cernut (făină de porumb) și cu cealaltă mână amestecă cu un făcăleț făcut anume
pentru aceasta, până ce va ferbe făina și mămăliguța va deveni cât vrei să fie de vârtoasă.
Tipărește-o până ce se va coace puțin, răstoarn-o apoi pe o farfurie, pune-i deasupra o lingură de unt
proaspăt și dă-o la masă cu ochiuri, scrob sau alte mâncări unsuroase.
Reţetele "Macaroane în loc de supă" şi "Şerbet de flori de teiu" au fost publicate în seria ''Buna
Menajeră - Carte de bucate, practică'' (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.
61 1
0 Comenteaza
Reţete vechi
Foto: dyacuisine.blogspot.com
Ia 1800 grame de carne, pune-o într 'o tingire cu două linguri de unt, 600 grame de vin, două
kilograme şi jumătate de apă, câte o bucăţică de pătrunjel, praz, ţelină, lămâe, jumătate fir de
usturoiu, piper, sare, ienibahar, scorţişoară cât iei cu două degete şi două linguri de bulion
de pătlăgele, informează Agerpres.
Pune toate acestea să fearbă până ce se va muia carnea, strecoară bulionul, iar carnea piseaz-o în
piuliţă, dă-o prin sită şi amestec-o iar cu bulion.
După aceasta ferbe 600 ori 900 grame de macaroane, dă-le în două clocote, toarnă-le îndată într'o
strecurătoare de tinichea şi, aproape de masă, pune macaroanele acelea în sosul de mai sus,
potrivindu-l din grosime; dă-i un clocot două, pune în castron o mână de parmezan ras şi o lingură
de macaroane, şi iar o mână de parmezan ras şi o lingură de macaroane, până ce se vor isprăvi
toate, şi dă-le la masă. Dacă ai ciuperci albe aromatice uscate, spală-le într'o apă şi pune-le în sosul
pregătit cât vei lua cu patru degete.
Citeşte şi Carnea de curcan: 7 beneficii pentru sănătate
Se curăţă 300 grame de flori de teiu de codiţe şi de verdeaţă, şi aceste flori se pun să fiarbă cu 900
grame de apă.
Această zeamă se strecoară şi se stoarce printr'un tifon des, şi muindu-se cu 1200 grame de zahăr,
se pune să se topească, se curăţă cu albuşul unui ou şi cu jumătate de lămâe, şi se strecoară.
Punându- se acest zahăr iar pe foc, se dă foc iute, spre a se lega ca şerbetul, se adaogă zeama dela
un sfert de
lămâe şi, după câteva clocote, se coboară tingirea, lăsându-se să se recească cât va suferi degetul.
Apoi se ia la mestecat până ce-şi schimbă faţa, şi după ce se frământă în mâini, se pune în borcane.
Pâine
Ia patru kilograme și 800 grame de făină, pune-le într’o copaie (covată) la căldură și fă plămădeala
în modul următor: moaie drojdie de casă cu apă caldă, strecoar-o, vântur-o, plămădește-o cu 1200
grame din făina de mai sus, amestec-o, acoper-o pe deasupra cu puțină făină și pune-o să dospească.
Ia 1200 grame de unt clocotit și lămurit, opărește cu el cealaltă cantitate de 1200 grame de făină și
freac-o în palme, până când se preface iar în făină; toarnă după aceasta peste ea plămădeala de
mai sus, amestec-o iar, pune-i sarea necesară, 1200 grame de lapte cald, 25 ouă bătute bine cu 600
grame de zahăr (cine vrea mai dulce, să pună zahăr mai mult), un păhărel de rom, coaja rasă dela
o lămâe și 30 de grame de apă de flori, frământă bine toate acestea timp de două ore, învelește
apoi aluatul acesta cu un șervet cald și cu o blană și lasă-l să dospească din nou și să crească.
După ce aluatul va crește bine, pune-l pe o masă uscată, adună-l și lățește-l în forma unei lipii; apoi
ia o sinie unsă cu unt, pune aluatul pe ea ca să se mai ridice, pune din distanță în distanță câte un
sorț (bilete de plăcintă) și câte un ban; unge-l cu ou pe deasupra, presară-l cu susan și dă-l la cuptor.
Când această pâine e coaptă, se scoate și se pune pe o masă, se taie felii de persoana cea mai
venerabilă și se dă câte o felie fiecărui membru din familie.
Potroace de curcan sau gâscă
Ia aripile, ficații, pipotele, picioarele și șoldurile unui curcan sau ale unei gâști, taie-le în bucăți
potrivite, pregătește borș cu ceapă tocată mărunt, foi de leuștean, cu o bucățică mică de pătrunjel și
o bucățică de coajă de lămâie.
Pune borșul să fearbă cu toate acestea vreo două clocote, ia spuma, pune bucățelele în el să fearbă
(dacă vrei îl bați cu ou și cu smântână), și dă-l la masă simplu cu grăsimea lui naturală. Tot în
modul acesta poți prepara și borșul de clapon.
Morun și nisetru
Taie nisetru și morun în bucăți, lasă-le să stea vreo două ore în puțin untdelemn, sare, piper, foi de
dafin pisate, ceapă mare tăiată rotund, pune-le într’o frigare de lemn, învârtește-le iute la foc și
unge-le bine cu o pană cu untdelemnul în care a stat. Când sunt fripte, dă-le iute la masă, fără sos
sau cu următorul sos. Ia o farfurie pregătită cu zeama strecurată dela 10 lămâi, sare, piper, vreo 10
boabe de ienibahar, felii de lămâe curățate de coaja galbenă și tăiate în opt bucățele, 150 de grame
de untdelemn bun, vreo patru foi întregi de dafin și puțin pătrunjel tocat mărunt.
Cea mai practica si mai bogata dintre toate cartile de bucate scrise pana azi in limba romana.
Ungem 2 cercuri egale de torta, cu unt, punem compozitia in ele si o coacem in cuptor incet timp de
3\4 ceas; dupa ce s-a racit bine punem pe una marmelada de coacaze, acoperind-o cu cealalta, apoi
garnisita la suprafata de jur imprejur cu felii de portocale, inmuiate in zahar legat sau cu diferite
poame.‖
Pot sa va spun ca este o reteta extraordinara. Am facut si o varianta a acestei prajituri dupa o reteta
evreiasca, pe care o puteti gasi aici.
Printeaza
Timp Pregatire
40 min
Timp Gatire
45 min
Timp Total
1 ora 25 min
Vreau sa adaug ca eu am folosit o treime din toate ingredientele, de aceea pare atat de mica
prajitura. Lysa de chitra este ori o dulceata, ori o chitra confiata dupa cum spune ca trebuie taiata in
bucati lungi si subtiri.
Nr. Portii: 12
Ingrediente
370gr zahar
280gr migdale
60gr pesmet
50gr lysa de chitra
10 linguri apa
10 oua
2 portocale
marmelada de coacaze
Instructiuni
Pentru a intra în atmosfera pregătirilor culinare specifice Crăciunului și Anului Nou, vă propunem
în această săptămână ‖Turte pentru ajunul Crăciunului și Bobotezei‖ și ‖Sarmale de gușă de
curcan‖, rețete care au fost publicate în seria ‖Buna Menajeră — Carte de bucate, practică‖ (1907)
scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.
Turte pentru ajunul Crăciunului și Bobotezei
Ia patru kilograme și 800 grame de făină de cea mai bună, pune-le într’o cameră caldă pe o masă
uscată, fă o fântânică în mijloc, pune în ea sarea necesară și apă caldă, frământă aluatul un sfert de
oră, învelește-l cu un șervet și lasă-l să se odihnească un alt sfert de oră.
Împarte aluatul acesta în șease bucăți, întinde fiecare bucată pe o masă presărată cu puțină făină,
deschide foaiea cu vergeaua (ciucitorul), ia-o pe mâini și întinde-o ca hârtia de țigară pe o față de
masă, astfel ca capetele ei să atârne în jos, și las-o puțin să se sbicească; ia apoi o farfurioară de
ceașcă, cât vei vrea de mare, și taie foițele cu ea una după alta. Pune pe foc o tavă curată de tinichea
fără margini, coace pe ea foițele într’o clipă, pune-le într’un paner și lasă-le să stea la răcoare până a
doua zi.
În ajunul Crăciunului, topește la foc două kilograme și 400 grame de zahăr cu șease grame de
vanilie și apă de flori, fierbe-le și le leagă ca de sirop; ia apoi 1200 grame de migdale pisate, puțină
scorțișoară cernută sau fisticuri curățite și pisate, 1200 grame de zahăr pisat și cernut prin sită rară,
și amestecă toate acestea la un loc. După aceea moaie turtele în sirop și pune-le într’o farfurie, două
câte două, presărându-le cu amestecătura de migdale și celelalte, până ce se isprăvesc.
Asemenea turte se fac și din făină de casă cu miere, julfă (lapte) de sămânță de cânepă și nuci sau
sămânță de mac în loc de zahăr, sirop și migdale sau fisticuri, opărite de mai multe ori și lăsate în
gustul lor natural, adică fără mirodenii.
Ia gușa, pieptul unui curcan și carnea macră dela picioare, toacă-le bine cu o felie de pâine muiată
în lapte, sare, piper, 120 grame de orez și două cepe albe bătrâne, tocate bine. Apoi ia foi de varză
acră, stoarce-o de zeamă, clătește-o în apă rece și apoi fă sărmăluțe cât nucșoarele; pune-le în
tingire, toarnă peste ele 300 grame de vin și 300 grame de apă, după câtimea lor, o lingură de unt
proaspăt și o creangă de cimbru deasupra, acopere-le și lasă-le să scadă; iar când le dai la masă,
scoate cimbrul. Dacă n-ai varză acră, poți să le faci cu varză dulce, opărind frunzele cu borș și
punând în fertură un pahar de vin.
Apoi umple spata, coase-o şi pune-o să se prăjească, aşeaz-o într-o tingire cu 600 grame de vin, o
lingură de unt sau de grăsime, puţină verdeaţă, piper, sarea necesară şi o lingură de făină
rumenită. Pune-le să fearbă împreună cu mielul şi apoi e gata.
Ca să preparăm astfel de cozonaci, luăm un kilogram de făină şi amestecăm cu un litru de lapte, 375
grame drojdie de bere şi un gălbenuş de ou, mestecându-se până face spumă; apoi se lasă să
dospească la căldură.
Când aluatul e gata, să avem pregătite 75 gălbenuşuri bătute în oală cu jumătate de kilogram de
zahăr, răzătura de la o lămâe, 35 grame apă de flori şi un păhărel de rom. Toate acestea amestecate
cu lingura (polonicul) şi puse într-o copaie (covată), unde să avem patru kilograme de făină, şi,
împreună cu aluatul dospit şi sarea trebuitoare, începem să frământăm adăugând 250 ml de lapte;
apoi sa avem pregătit 450 grame de unt, care se pune în aluat, oprind însă puţin ca să ungem copaia
(covata) şi mâinile.
Se frământă bine până ce face băşici, se lasă de dospeşte şi se unge o masă uscată cu unt, unde se
adună cozonacii. De-i vrem împletiţi, îi punem pe hârtie unsă; dacă nu, atunci ungem tingirile şi-i
punem în ele numai pe jumătate. Se lasă apoi de cresc până ce umplu tingirile, se ung cu ou pe
deasupra şi se pun în cuptor, unde nu se ţin mai mult de un ceas, fiind cuptorul bine potrivit ca
pentru cozonaci.
Tot după cum se face coca cozonacilor, se pregăteşte şi pasca, oprind tot din acel aluat; acest
aluat se împarte în bucăţi şi se adună, întinzându-l pe o masă uscată, în foi groase de un deget
mic; se aşează în tavi unse cu unt, potrivite de mărime, şi câte un colăcel împletit împrejur, şi se
lasă să stea.
Când vrem să le dăm la cuptor, turnăm din compoziţie în fiecare tavă, ungem pe deasupra unele cu
albuşul bătut şi altele cu gălbenuşul, având în ele şi câte o lingură de zahăr şi stafide roşii fără
sâmburi; la unele se pune şi o cruce mică de colăcel la mijloc. (Agenţia Naţională de Presă
AGERPRES)
Reţeta pentru turtele tradiţionale pentru Ajunul Crăciunului şi Bobotezei se regăseşte în cartea
―Buna Menajeră — Carte de bucate, practică‖ (1907) scrisă de Ecaterina Colonel Steriad.
Ingrediente:
4,8 kg de făină
sare
apă caldă
2,4 kg zahăr
6 g vanilie
apă de flori
Mod de preparare:
Ia patru kilograme și 800 grame de făină de cea mai bună, pune-le într’o cameră caldă pe o masă
uscată, fă o fântânică în mijloc, pune în ea sarea necesară și apă caldă, frământă aluatul un sfert de
oră, învelește-l cu un șervet și lasă-l să se odihnească un alt sfert de oră.
Împarte aluatul acesta în șease bucăți, întinde fiecare bucată pe o masă presărată cu puțină făină,
deschide foaiea cu vergeaua (ciucitorul), ia-o pe mâini și întinde-o ca hârtia de țigară pe o față de
masă, astfel ca capetele ei să atârne în jos, și las-o puțin să se sbicească; ia apoi o farfurioară de
ceașcă, cât vei vrea de mare, și taie foițele cu ea una după alta. Pune pe foc o tavă curată de tinichea
fără margini, coace pe ea foițele într’o clipă, pune-le într’un paner și lasă-le să stea la răcoare până a
doua zi.
În ajunul Crăciunului, topește la foc două kilograme și 400 grame de zahăr cu șease grame de
vanilie și apă de flori, fierbe-le și le leagă ca de sirop; ia apoi 1200 grame de migdale pisate, puțină
scorțișoară cernută sau fisticuri curățite și pisate, 1200 grame de zahăr pisat și cernut prin sită rară,
și amestecă toate acestea la un loc. După aceea moaie turtele în sirop și pune-le într’o farfurie, două
câte două, presărându-le cu amestecătura de migdale și celelalte, până ce se isprăvesc.
Asemenea turte se fac și din făină de casă cu miere, julfă (lapte) de sămânță de cânepă și nuci
sau sămânță de mac în loc de zahăr, sirop și migdale sau fisticuri, opărite de mai multe ori și
lăsate în gustul lor natural, adică fără mirodenii.
Din .Buna Menajera sau Carte de Bucate. lucrata, perfectionata si marita de Ecaterina
Dr. S. Comsa (absolventa a institutului .Dament . Stift. din Viena) Editia IX-a
După ce am tăiat cărnurile, le lăsăm să se răcească, apoi, cu un cuţit lung şi ascuţit le străpungem
cruciş şi curmeziş la 4-5 locuri, în jurul osului, introducând cu degetele în aceste canaluri, de fiecare
jambon socotit 15-20 grame salitru, mestecat cu 300 – 350grame sare albă şi pisată mărunt; salitru
face ca şuncile să aibă gust plăcut, păstrându-le în acelaşi timp culoarea roşie, frumoasă. După ce
le-am sărat intern şi extern, le aşezăm într-un vas de lemn curat (hârdău), presărând printre ele o
căpăţână de usturoi curăţit, lăsându-le să stea 3 – 4 zile nemişcate, apoi scoase şi din nou le aşezăm
în hârdău, întorcându-le pe cealaltă parte, dar aşa ca cele cari au stat la suprafaţă să fie puse acum la
fund, apoi turnăm din nou piste ele saramura scursă din hârdău; astfel procedăm cu jamboanele 10 –
12 zile, din când în când întorcându-le şi turnând saramura piste ele.
După 12 zile le scoatem din hârdău, apoi din nou aşezăm şuncile şi jamboanele în hârdău, turnând
peste ele următoarea saramură: 5 kgr apă,50gr salitru, 250g boabe enupere, 50gr foi de dafin, 20gr
rosmarin uscat, 200gr coriandru,200gr piper negru, 200gr inibahar, toate afară de piper şi de foile de
dafin, sdrobite, dar nu prea tare, apoi toate puse într-o oală mare să fiarbă, după aceea lăsat să se
răcească; zeama aceasta rece o turnăm peste jamboane şi şunci. În saramura aceasta mai stau
pastramele alte 10 – 12 zile, întorcându-le din 2 – 3 zile odată.
După ce au stat jamboanele şi pastramele 12 zile în saramura arătată, le scoatem din hârdău, le
spălăm puţin cu apă rece şi le punem să stea în aer 2 – 3 zile să se zvinte, apoi date la fum, însă
fumul să fie tot câte puţin şi neîntrerupt, unde vor sta 5 zile şi de aici le acăţăm în cămară rece şi
uscată.Cantităţile ingredientelor, din care se compune
saramura, precum şi sturoiul, corespunde pentru 4 jamboane sau tot atâtea pastrame mari.
Dacă vrem să conservăm carnea şi jamboanele mai mult timp, ca proaspete, atunci le învelim, după
ce le-am luat din fum, în hârtie curată şi aşezându-le într-o ladă, le acoperim bine de jur împrejur
cu cenuşe curată şi uscată.