Interviul

Utilizat în principal pentru a răspunde la întrebări de cercetare de

tipul “Cum?” şi “ De ce?”, interviul permite accesul direct şi
interactiv la dimensiuni ale subiectivităţii umane dificil de
cunoscut prin intermediul altor metode. Permite investigarea
aspectelor motivaţionale într-o manieră inaccesibilă chestionarelor
şi reprezintă o metodă flexibilă ce permite adaptarea întrebărilor la
caracteristicile specifice ale respondenţilor. Deficitul în ceea ce
priveşte reprezentativitatea datelor obţinute este compensat de
relevanţa informaţiei. Împreună cu focus-grupul este utilizat atât în
faza de proiectare a cercetării, ca metodă de culegere a informaţiei
necesare realizării instrumentelor structurate, cât şi ca metodă
autonomă sau complementară anchetei pentru a obţine informaţiile
vizate de studiu. Interviurile sunt metode de cercetare de natură
calitativă ce constau într-o întâlnire unu la unu între moderator şi
respondent. De regulă, acestea durează între 30 şi 60 de minute.
Ele reprezintă cea mai bună metodă de testare concentrată a
opiniilor personale, a credinţelor şi sistemului propriu de valori.
Interviurile poartă numele şi de “Cercetare calitativă de adâncime”,
deoarece ele sunt extrem de bogate în informaţii personale despre
respondent - discuţia este înregistrată iar apoi transcrisă; din acest
punct se aseamană cu interviul jurnalistic. Caracterizându-se prin
flexibilitate extremă, interviurile sunt foarte utile în
“desconspirarea” unor opinii ascunse, ce sunt rareori exprimate în
public. Interviurile prezintă ca temă de interes general
“identificarea problemei ascunse” ceea ce constă în aplicarea unor
tehnici în care cei ce intervievează respondentul se concentrează la
un moment dat pe trăiri intime, sentimente puternic interiorizate şi
preocupări personale. O altă tehnică folosită în interviuri este
“analiza simbolisticii” prin care intervievatorii încearcă să
identifice însemnătatea unor răspunsuri simbol provenite de la
respondenţi. Interviurile sunt de două tipuri: interviurile “de
adâncime, ce vizează o interacţiune unu la unu între moderator şi
respondent şi 43 interviurile de tip “survey” în care există un sigur
moderator şi mai mulţi respondenţi.