Kinetoterapia în recuperarea patologiei cardio-

vasculare, la diferite vârste

Boala arterială periferică

Coordonator ştiințific:
Prof. dr. Cioroiu Silviu-Gabriel 
Student:
Mareș Tasica Neluța
Anul: II
Specializare: PRMS

Cuprins
GENERALITĂȚI.......................................................................................................................3

ETIOLOGIE...............................................................................................................................3

EPIDEMIOLOGIE.....................................................................................................................4

BRAȘOV,
2022
CLASIFICAREA BOLI..............................................................................................................5

SIMPTOMELE BOLI ARTERIALE PERIFERICE..................................................................6

DIAGNOSTIC............................................................................................................................7

TRATAMENT............................................................................................................................8

STUDIUL 1..............................................................................................................................10

STUDIUL 2..............................................................................................................................11

STUDIUL 3..............................................................................................................................12

CONCLUZII.............................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................15

BRAȘOV,
2022
GENERALITĂȚI

Boala arterială periferică este o boală arterială cronică ocluzivă a extremităților

inferioare cauzată de ateroscleroză.  Este o afecțiune circulatorie ce scade fluxul sanguin la
nivelul extremităților inferioare și este denumită în mod obișnuit „circulație proastă”.

(Michael R. Zemaitis; Julia M. Boll; Mark A. Dreyer, Peripheral Arterial Disease, 2022.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/ accesat în 12.1.2022)

Boala arterială periferică provoca claudicație intermitentă, ce se manifestă prin durere sau
slăbiciune la mers și se ameliorează în repaus. Deoarece arterele femurale și poplitee
superficiale sunt cel mai frecvent afectate de ateroscleroză, durerea claudicației intermitente
este cel mai frecvent localizată la nivelul gambei.

Obstrucția aterosclerotică a aortei distale și bifurcarea acesteia în cele două artere iliace
pot provoca dureri la nivelul feselor, șoldurilor, coapselor sau mușchilor inferiori ai spatelui,
precum și gambelor. După efort, durerea sau slăbiciunea musculară apare distal de obstrucția
arterială. (Wilbert S. Aronow. Peripheral arterial disease of the lower extremities, 2012.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3361053/- accesat în 10.11.2021)

ETIOLOGIE

Cauza principală a bolii arteriale periferice este ateroscleroză. Inflamația vaselor de sânge,
rănirea sau expunerea la radiații pot fi alte cause ce determina apariția acestei patologii.
Factori de risc:

 Diabet
 Fumat
 Obezitatea
 Tensiune arterială crescută
 Colesterol ridicat
 Creșterea vârstei, mai ales după împlinirea vârstei de 50 de ani
 Un istoric familial de boală arterială periferică, boli de inimă sau AVC
 Niveluri ridicate de homocisteină, o componentă proteică care ajută la formarea și
menținerea țesuturilor.

BRAȘOV,
2022
EPIDEMIOLOGIE

Conform statisticilor, boala arterială periferică afectează peste 200 de milioane de

persoane la nivel mondial iar riscul crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă și cu
expunerea la factorii de risc cardiovasculari. (Carmina Georgescu, Tratamentul îndelungat
cu statine în doze mari crește supraviețuirea în boala arterială periferică,2019.

https://raportuldegarda.ro/esccongress-statine-tratament-boala-arteriala-periferica/ accesat în
10.11.2021)

Din anul 2000 până în anul 2010 numărul pacienților diagnosticați cu boală arterială
periferică a crescut cu 29% în țările cu venituri mici/medii și cu 13% în țările cu venituri
ridicate. (Larisa Anghel, Cătălina Arsenescu Georgescu,Evaluarea ultrasonografică a bolii
arteriale periferice, 2018 http://revistamedicalmarket.ro/articol/evaluarea-ultrasonografic-a-
bolii-arteriale-periferice -accesat în 11.10.2021)

Din punct de vedere epidemiologic, boala arterială periferică afectează 20% din adulții
peste 55 de ani. Se estimează ca 20-30% dintre persoanele cu boală arterială periferică
ascociază diabet. (Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa, Bolile
cardiovasculare la vârstnici, Polirom, 2015)

Deși boala arterială periferică a fost percepută în mod tradițional ca o boală care
afectează bărbații, prevalența pare să fie în egală măsură atât în rândul bărbaților cât si al
femeilor. (Michael R. Zemaitis; Julia M. Boll; Mark A. Dreyer, Peripheral Arterial Disease,
2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/ accesat în 12.1.2022)

 1/3 din populația cu boala arterială periferică este simptomatică.

 Prevalența ischemiei critice de membru inferior (ICM) este sub 0,4% la peste 60 de
ani (incidența anuală estimată a ICM variază între 500 şi 1000 de cazuri noi/1 milion
de indivizi, cu o incidență mai mare la pacienții diabetici).

 Boala arterială periferică este rar întâlnită înainte de 50 de ani.

 Incidența anuală a procedurilor de amputație majoră este între 120 şi 500/1 milion
subiecți din populația generală (Ileana Brânză, Bolile arteriale periferice în practica
medicului de familie, 2016. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/bolile-
arteriale-periferice-in-practica-medicului-de-familie-id-336-cmsid-51 accesat în
10.11.2021.)

BRAȘOV,
2022
CLASIFICARE

Clasificarea Rutherford a boli arteriale periferice

Stadiul 0 Pacientul este asimptomatic.

Stadiul 1 Pacientul prezintă claudicație intermitentă ușoară.
Stadiul 2 Pacientul prezintă claudicația intermitentă moderată.
Stadiul 3 Pacientul prezintă claudicația intermitentă severă.
Stadiul 4 Pacientul prezintă durerea ischemică de repaus.
Stadiul 5 Pacientul prezintă o pierdere minoră de țesut.
Stadiul 6 Pacientul prezintă ulcerație sau cangrenă
Tabelul 1.

(Wilbert S. Aronow. Peripheral arterial disease of the lower extremities, 2012.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3361053/- accesat în 10.11.2021)

SIMPTOME

Dacă arterele se îngustează mult, picioarele nu mai sunt irigate corespunzător, ceea ce
înseamnă că mușchii, pielea și nervii nu mai sunt hrăniți suficient cu sânge. Orice țesut este
hrănit cu oxigen. Dacă acesta este insuficient, apar numeroase dereglări și disfuncții interne.

Primele simptome ale bolii arteriale periferice pot să treacă neobservate, dar ulterior pot
apărea amorțeli, furnicături, iar dacă boala nu este tratată la timp sau corect pot apărea crampe
în timpul mersului. Această problemă se numește, în termeni medicali, claudicație
intermitentă. Claudicația este considerată un simptom al bolii arteriale periferice, ce se
manifestă prin: 

 disconfort, picioare reci; dureri de origine vasculară în mușchii membrelor inferioare;

 cianoză la nivelul tegumentelor, parestezii;

 crampe dureroase în zona șoldurilor, a coapselor, gambe, mai ales după anumite
activități; unghiile cresc mai încet, piele strălucitoare pe picioare.

 amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor; dureri ale degetelor de la picioare;

 căderea părului pe picioare, sau părul crește mai greu în această zonă;

BRAȘOV,
2022
 În mod surprinzător, mulți dintre pacienții cu boală arterială periferică au simptome puține
sau chiar deloc. 

Unii pacienți cu boală arterială periferică ușoară sau moderată susțin rareori un ritm de
mers care crește necesarul de flux sanguin al extremităților inferioare. Fiind inactivi din punct
de vedere fizic, evită declanșarea claudicație. Alți pacienți au disconfort muscular atunci când
merg, dar nu raportează aceste simptome, deoarece le atribuie consecințelor naturale ale
îmbătrânirii.

Pacienții cu boală arterială periferică severă pot dezvolta dureri ischemice de repaus,
dureri arzătoare în tălpile picioarelor care sunt mai grave noaptea.

Pot să apară complicații precum: ischemie/cangrenă, amputare, infecție, ulcerație, atac de

cord, accident vascular cerebral, cheaguri de sânge, disfuncție erectile.

(Michael R. Zemaitis; Julia M. Boll; Mark A. Dreyer, Peripheral Arterial Disease, 2022.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/ accesat în 12.1.2022)

DIAGNOSTIC

Anamneza este extrem de importantă pentru evaluarea vasculară și include:

 antecedentele personale patologice, istoricul familial; simptome sugestive de angină;

 orice disconfort la nivelul membrelor inferioare apărut la mers (ex.: oboseală, crampe,
durere cu localizare la nivelul fesei, coapsei, gambei sau piciorului, în special dacă
simptomele sunt ameliorate rapid în repaus);
 orice durere de repaus la nivelul părții distale a membrului inferior sau în picior, care
apare în poziția orizontală sau ridicată;
 orice plagă cu vindecare dificilă la nivelul extremităților; 
 orice simptom de tip neurologic permanent sau tranzitor; istoricul de HTA sau
insuficiență renală;
 durerea abdominală post-prandială şi diaree, în special, dacă este asociată cu aportul
alimentar şi cu pierderea în greutate;

Examenul clinic 

 măsurarea TA la ambele brațe şi notarea diferenței dintre brațe;

 auscultația şi palparea zonelor cervicale şi a foselor supraclaviculare;

BRAȘOV,
2022
  palparea pulsului la ambele brațe; mâinile vor fi atent examinate;
 auscultația arterelor femurale la nivel inghinal;
 palparea arterelor femurale, poplitee, pedioase şi tibiale posterioare;
 sunt necesare inspecția atentă a picioarelor şi notarea culorii, temperaturii şi integrității
tegumentelor, absența pilozității la nivelul gambelor, precum şi prezența ulcerațiilor;

Evaluarea paraclinică

Scopul investigațiilor paraclinice este să stabilească prezența factorilor de risc majori

pentru bolile cardiovasculare, precum şi localizarea şi severitatea leziunilor aterosclerotice.

 Analize: colesterolul total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, glicemie,

fibrinogen.
 Evaluarea prin ultrasonografie arterială:

Indicele gleznă-braț este un marker important. <0,9 prezența bolii aterosclerotice și >1,4
este corelată cu rigiditatea arterială şi se asociază cu creşterea mortalității.

 Evaluarea prin ultrasonografia Duplex arterială (DUS): angiografia, angiografia

prin tomografie computerizată (ACT), angiografia prin rezonanță magnetică (ARM).

(Ileana Brânză, Bolile arteriale periferice în practica medicului de familie, 2016.

https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/bolile-arteriale-periferice-in-practica-medicului-
de-familie-id-336-cmsid-51 accesat în 10.11.2021.)

TRATAMENT

Tratamentul constă în: modificarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare,

tratament medicamentos, tratament chirurgical, exercițiu fizic. (Tara L Haas 1, et al., Exercise
training and peripheral arterial disease, 2013,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3767482/ accesat în 11.10.2021)

TRATAMENT MEDICAMENTOS

 Tratament antihipertensiv.
 Tratament antiplachetar cu aspirină sau clopidogrel.
 Tratamentul cu statine.
 Tratamentul cu inhibitori de enzimă de conversie.
 Tratamentul anticoagulant oral.
BRAȘOV,
2022
  Nu se recomandă suplimente din complexul B.
 Pacienților cu boală arterială periferică li se indică vaccinare antigripală anuală.
(Andrada Bogdan, Boala arterială periferică- https://www.sanador.ro/blog/boala-
arteriala-periferica- accesat în 10.11.2021)

TRATAMENT PRIN EXERCIȚII FIZICE

Terapia prin antrenament fizic s-a dovedit eficientă pentru ameliorarea simptomelor şi
creşterea toleranței la efort. Într-un studiu ce a inclus datele a 1200 pacienți cu claudicație
stabilă de membre inferioare, s-a observat că exercițiul fizic a ameliorat semnificativ distanța
și timpul maxim de mers. Ameliorarea parametrilor clinici s-a putut observa până la 2 ani de
urmărire. Cele mai bune rezultate, însă, au reieşit din studiile concepute cu o perioadă scurtă
de antrenament fizic regulat şi intensiv, în condiții supervizate.

(Michal Tendera, Victor Aboyans, Marie-Louise Bartelink, et al. -Guidelines on the

diagnosis and treatment of peripheral artery diseases

https://www.srcv.ro/ghiduri/Managementul%20pacientilor%20cu%20boala%20arteriala
%20periferica%20-%20Ghidurile%20ESC%202011.pdf-accesat în 10.11.2021)

Sesiunile de mers pe jos până la atingerea toleranței dureri, o scurtă odihnă apoi se reia
mersul de îndată ce durerea dispare, aduc beneficii importate în boala arterială periferică.
Aceste sesiuni de mers pe jos ar trebui să dureze între 30 -45 de minute, de 3-4 ori pe
săptămână timp de cel puțin 12 săptămâni.

Se recomandă antrenamentul de rezistență musculară, la intensitate moderată de cel

puțin 2 ori pe săptămână. La pacienții cu vârsta peste 65 de ani se recomandă exerciții de
echilibru și de stretching, de cel puțin două ori pe săptămână timp de cel puțin 10  min.

(J.M. Casillas ,O. Troisgros, A.Hannequin,  V. Gremeaux,  P. Ader A. Rapin, Y. Laurent,  La

réadaptation au cours de l'artériopathie des membres inférieurs, 2011.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877065711000947-accesatîn 10.11.2021)

STUDIUL 1.

Îmbunățățirea biomecanicii mersului la pacienții cu boala arterială periferică.

BRAȘOV,
2022
 La pacienții cu boală arterială periferică, terapia cu exerciții supravegheate este o
primă linie de tratament, deoarece crește distanța maximă de mers pe jos comparabilă cu
terapia de revascularizare chirurgicală.

47 de pacienți au fost supuși analizei mersului înainte și imediat după 6 luni de terapie
cu exerciții supravegheate. Sesiunile de exerciții s-au efectuat de trei ori pe săptămână și au
constat într-o încălzire de 5 minute de mers și de întindere a membrelor inferioare, 50 de
minute de mers intermitent pe banda de alergare și 5 minute de revenire, similară cu
încălzirea.

Măsurătorile au constat în: indicele gleznă-brahial, măsurarea distanței de mers pe jos,

forța maximă a flexorului plantar.

În concluzie, terapia cu exerciții supravegheate, a adus rezultate semnificative asupra

calități vieții, forței musculare, puterea maximă a flexorilor plantari, biomecanica și distanțele
mersului pe jos, totodată indicele gleznă-brahial nu s-a modificat. (Molly N Schieber, Iraklis I
Pipinos, Jason M Johanning, George P Casale, Mark A Williams, Holly K DeSpiegelaere,
Benjamin Senderling, Sara A Myers. Supervised walking exercise therapy improves gait
biomechanics in patients with peripheral artery disease.,
2020.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31443974/ accesat în 10.11.2021)

STUDIUL 2.

La acest studiu au participat 42 de pacienți ce au fost împărțiți astfel: 18 în grupul de

control și 24 în grupul de intervenție.

Participanții au primit fie îngrijire standard, fie au participat la un program de exerciții

de rezistență la flexie plantară, care implică pedala Step It, pe o perioadă de 12 săptămâni.

Au fost măsurate: distanța maximă de mers pe jos, distanța claudicației și indicele

presiunii gleznă-brahial . Au finalizat studiul 83% dintre pacienți.

Îmbunătățiri ale distanței mediane până la simptomele de claudicație și ale distanței

maxime de mers pe jos au fost observate doar în grupul de intervenție.

9 din 15 (60%) participanți din grupul de control și 14 din 20 (70%) participanți din grupul de
intervenție și-au îmbunătățit distanța de mers pe jos. 

Indicele presiunii gleznă-brahial a rămas practic neschimbat în ambele grupuri.

BRAȘOV,
2022
(Niki Tebbutt, Lesley Robinson,Jane Todhunter, Leon JonkerA plantar flexion device
exercise programme for patients with peripheral arterial diseasea randomised
prospective feasibility study, 2011 https://www.physiotherapyjournal.com/article/S0031-
9406(10)00106-9/fulltextaccesat în 10.11.2021)

STUDIUL 3.
Scopul acestui studiu a fost de a compara eficacitatea a 3 tipuri de programe de
antrenament fizic, efectuate de 3 ori pe săptămână, timp de 3 luni, la pacienții cu boală
arterială periferică. La acest studiu au participat 95 de persoane împărțite în 3 grupe.

Grupa I: subiecți care urmează antrenament de mers pe banda de alergare; Grupa II:

subiecți care urmează cursuri de mers Nordic. Grupa III: subiecți care efectuează antrenament
de rezistență și mers nordic.Fiecare grupă a fost evaluate după 3 luni, astfel au rămas doar 80
de participanți.

Antrenamentul combinat (antrenament de rezistență + mers nordic) este mai eficient

pentru îmbunătățirea parametrilor forță-viteză a gleznei (p<0,05) la pacienții ce prezintă
claudicație intermitentă.

 Fiecare program a crescut distanța de mers pe jos, ceea ce este un aspect important al
funcționării zilnice a persoanelor cu boală arterială periferică. (Katarzyna Kropielnicka et al.,
Influence of the Physical Training on Muscle Function and Walking Distance in
Symptomatic Peripheral Arterial Disease in Elderly, 2018.

https://www.hindawi.com/journals/bmri/2018/1937527/ -accesat în 10.11.2021)

BRAȘOV,
2022
CONCLUZII

Fiecare pacient are o combinație unică de simptome, comorbidități și genetică iar în

timp comorbiditățile se modifică, pacientul îmbătrânește și boala progresează, dezvăluind noi
simptome și patofiziologii, motiv pentru care echipa ce supravegheză pacientul trebuie sa fie
complexă (medic de familie și medic internist, diabetolog, endocrinolog, cardiolog, chirurg
vascular, nutritionist, ortoped, kinetoterapeut). (Craig M Walker, Frank T Bunch, Nick G
Cavros, Eric J Dippel, Multidisciplinary approach to the diagnosis and management of
patients with peripheral arterial disease, 2015.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4504338/ - accesat în 10.11.2021)

Nivelului de stres trebuie controlat deoarece ajută la progresia bolii, acesta poate fi
înlăturatprin respirații profunde. Alexandra Postu, Boala arterială periferică -ARES-2019,

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/boala-arteriala-periferica-cauze-simptome-si-
tratament/ accesat în 11.10.2021

Pacienții cu boală arterială periferică au un risc cardiovascular echivalent cu pacienții

cu infarct miocardic și necesită o modificare agresivă a factorilor de risc pentru a-și
îmbunătăți supraviețuirea pe termen lung. (Michael R. Zemaitis; Julia M. Boll; Mark A.
Dreyer, Peripheral Arterial Disease, 2022.- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28613496/ -
accesat în 12.01.2022)

Controlul factorilor de risc și activitatea fizică sunt necesare atåt pentru prevenirea
bolii și a complicațiilor, cåt și pentru stoparea sau încetinirea evoluției acesteia. (Dr. Stoica A,
Dr. Arsenescu I, Ghidul pacientului-Arteriopatia obliterantă, Editura Medicală Antaeus, 2007, p.22)

Conform Colegiului American de Cardiologi și Asociației Americane a Inimii, pentru

tratamentul pacienților cu claudicație intermitentă, se recomandă un program de recuperare
care durează de la 3 până la 6 luni, efectuat timp de 30-45 de minute, de 3 ori pe săptămână.
De asemenea, se subliniază că antrenamentul de mers pe jos este o parte integrantă a
tratamentului conservator în combinație cu profilaxia și tratamentul medicamentos.
(Katarzyna Kropielnicka, et al., Influence of the Physical Training on Muscle Function
and Walking Distance in Symptomatic Peripheral Arterial Disease in Elderly, 2018.

https://www.hindawi.com/journals/bmri/2018/1937527/ -accesat în 10.11.2021)

BRAȘOV,
2022
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandra Postu, Boala arterială periferică -ARES-2019, https://medicina-

interventionala.ro/afectiuni/boala-arteriala-periferica-cauze-simptome-si-tratament/
accesat în 11.10.2021
2. Andrada Bogdan, Boala arterială periferică- https://www.sanador.ro/blog/boala-
arteriala-periferica accesat în 10.11.2021

3. Carmina Georgescu, Tratamentul îndelungat cu statine în doze mari crește

supraviețuirea în boala arterială periferică,2019.

https://raportuldegarda.ro/esccongress-statine-tratament-boala-arteriala-periferica/
accesat în 10.11.2021

4. Craig M Walker, Frank T Bunch, Nick G Cavros, Eric J Dippel , Multidisciplinary

approach to the diagnosis and management of patients with peripheral arterial
disease, 2015. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4504338/ accesat în
10.11.2021

5. Gherasim L., Medicina internă, vol –II-, Editura Medicală București, 1998, p. 1014

6. Ileana Brânză, Bolile arteriale periferice în practica medicului de familie, 2016.

https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/bolile-arteriale-periferice-in-practica-
medicului-de-familie-id-336-cmsid-51 accesat în 10.11.2021.

7. J.M. Casillas ,O. Troisgros, A.Hannequin,  V. Gremeaux, 
P. Ader A. Rapin, Y. Laurent,  La réadaptation au cours de l'artériopathie des
membres inférieurs,
2011.https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877065711000947 accesat
în 10.11.2021

8. Katarzyna Kropielnicka, Wioletta Dziubek, Katarzyna Bulińska, Małgorzata

Stefańska, Joanna Wojcieszczyk-Latos, Ryszard Jasiński, Urszula Pilch, Grażyna
Dąbrowska,1 Katarzyna Skórkowska-Telichowska, Dariusz Kałka, Agnieszka Janus,
Katarzyna Zywar. Influence of the Physical Training on Muscle Function and
Walking Distance in Symptomatic Peripheral Arterial Disease in Elderly, 2018.
https://www.hindawi.com/journals/bmri/2018/1937527/ -accesat în 10.11.2021)

BRAȘOV,
2022
9. Larisa Anghel, Cătălina Arsenescu Georgescu,Evaluarea ultrasonografică a bolii
arteriale periferice, 2018 http://revistamedicalmarket.ro/articol/evaluarea-
ultrasonografic-a-bolii-arteriale-periferice -accesat în 11.10.2021)

10. Michael R. Zemaitis; Julia M. Boll; Mark A. Dreyer, Peripheral Arterial Disease,

2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/ accesat în 12.1.2022)

11. Michal Tendera, Victor Aboyans, Marie-Louise Bartelink, Iris Baumgartner, Denis
Clement, Jean-Philippe Collet, Alberto Cremonesi, Marco De Carlo, Raimund Erbel,
F. Gerry R. Fowkes, Magda Heras, Serge Kownator, Erich Minar, Jan Ostergren, Don
Poldermans, Vincent Riambau, Marco Roffi, Joachim Ro¨ ther†, Horst Sievert, Marc
van Sambeek, Thomas Zeller- Guidelines on the diagnosis and treatment of
peripheral artery diseases
https://www.srcv.ro/ghiduri/Managementul%20pacientilor%20cu%20boala
%20arteriala%20periferica%20-%20Ghidurile%20ESC%202011.pdf -accesat în
10.11.2021
12. Molly N Schieber, Iraklis I Pipinos, Jason M Johanning, George P Casale, Mark A
Williams, Holly K DeSpiegelaere, Benjamin Senderling, Sara A Myers. Supervised
walking exercise therapy improves gait biomechanics in patients with peripheral
artery disease., 2020. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31443974/ accesat în
10.11.2021

13. Niki Tebbutt, Lesley Robinson,Jane Todhunter, Leon JonkerA plantar flexion device
exercise programme for patients with peripheral arterial diseasea randomised
prospective feasibility study, 2011

https://www.physiotherapyjournal.com/article/S0031-9406(10)00106-9/fulltext
accesat în 10.11.2021)

14. Stoica A, Dr. Arsenescu I, Ghidul pacientului-Arteriopatia obliterantă, Editura

Medicală Antaeus, 2007, p.22

15. Tara L Haas 1, Pamela G Lloyd, Hsiao-Tung Yang, Ronald L Terjung, Exercise
training and peripheral arterial disease, 2013.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3767482/ accesat în 10.11.2021

16. Wilbert S. Aronow. Peripheral arterial disease of the lower extremities, 2012.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3361053/-accesat în 10.11.2021)
BRAȘOV,
2022
17. Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa, Bolile cardiovasculare la
vârstnici, Polirom, 2015.

BRAȘOV,
2022