Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etapele Cercetarii Stiintifice
Etapele Cercetarii Stiintifice
1. Consideratii preliminare
Orice tip de cercetare presupune parcurgerea mai multor etape, care se înlantuie într-o
ordine strict ierarhizata. Diversele etape ale unei cercetari sociale sau educationale sunt
legate între ele si de modul cum se demareaza demersul stiintific. Acest moment
determina în mare masura însasi rezultatele finale pe care le vom obtine, care sunt
Se întâmpla deseori c 636c23g a în cursul unei cercetari sa fim confruntati cu probleme pe care nu
importanta ramâne faza initiala, a alegerii si proiectarii temei de cercetare, atunci când
motiv ca nu exista resurse de un fel sau altul. Se alege acea metodologie, acele metode ce
pot fi utilizate atât în raport cu tema de cercetare, dar si cu posibilitatile concrete detinute
realizarea ei, nu se porneste în nici un caz de la premise ideologice sau morale, ci strict de
etapelor este comuna oricarei teme de cercetare, în schimb tehnicile de culegere a datelor
2
trebuie sa se adapteze la subiect si la teoria de referinta. Toate aceste cerinte reprezinta în
cercetari educationale.
În domeniul educational, problema respectarii cerintelor mentionate mai sus este cu atât
mai stringenta, cu cât prin natura lor astfel de teme au o puternica încarcatura axiologica
trebuie parcurse sunt identice cu cele ale oricarei cercetari psihosociale, indiferent de
subiect.
sau mai simplu spus o întrebare de tipul "de ce?", "care?", "cum?" etc. . De ce o anumita
populatie scolara obtine performante înalte într-un anumit domeniu? Care sunt factorii
poate fi cunoscuta în mod empiric decât prin cunoasterea treptata si cumulativa a faptelor,
anume.
Întrucât nu exista criterii strict stiintifice de selectare a unei teme de cercetare, alegerea
- etc.
Lipsa criteriilor stiintifice si complexitatea problemelor educationale, determina existenta
prezinta dificultati deosebite, data fiind multitudinea acestora si dinamica lor, modalitatile
din domeniile conexe, foarte bine însusite, cât si stapânirea metodelor stiintifice de
investigare.
Prin urmare, orice cercetare debuteaza cu formularea unor probleme, care pot fi :
b. probleme educationale sau factuale, caracterizate tocmai prin natura lor psihosociala
De-a lungul timpului s-au propus mai multe strategii de formulare a temelor de cercetare:
urmarit, care deriva din precizarea temei de cercetare. Identificarea obiectivului propriu4
zis al unei cercetari poate fi o operatie foarte simpla, detalierea implicatiilor sale solicita
în schimb delimitari atente, care vor influenta desfasurarea întregii cercetari. Din acest
motiv se impune câteva întrebari, carora trebuie sa le gasim un raspuns în aceasta faza de
debut a cercetarii. Acestea se refera la: tipul de informatie factuala necesar pentru
elucidarea problemei, implicatiile practice ale abordarii unei anumite teme si bineînteles
stiintifice.
alege teme mult prea ample sau care sunt sau au fost abordate frecvent de alti
specialisti. Desigur, este importanta intuitia cercetatorului, dar acesta este potentata de
formatia teoretica si metodica si de o buna cunoastere a realitatii sociale. Exista fara nici
mediul educational, mai ales cele mai putin evidente, mai complexe, despre care se poate
teoretica si/sau factuala. De fapt în orice actiune umana, rationala formulam ipoteze
defineste ipoteza ca " un enunt predictiv conditional cu privire la relatia dintre atributele,
variabilele care caracterizeaza unitatile primare sau structurile analizate". O definitie mai
simpla este urmatoarea (Ion Marginean): ipoteza este " un enunt referitor la relatia
valida, confirma decât pe o serie coordonata de experiente sau date empirice. O ipoteza
corecta din punct de vedere logic si raportata la o teorie de referinta este sau trebuie sa fie
semnificatii
respectiv acelea care generalizeaza pe baza unei analize a unor stari observabile
proprii.
- construita pe baza unei actiuni constatative în cadrul populatiei care urmeaza sa fie
cercetata, demers care se bazeaza fie pe datele statistice existente, fie prin efectuarea unei
preconcepute si stereotipe.
Indiferent de natura ei, ipoteza este înainte de toate o constructie mentala, imaginativa.
enunturi
anterioare.
2. sa fie testabila, însemnând ca prin datele cercetarii sa poata fi validata sau infirmata.
Pentru a demonstra validitatea unei ipoteze, aceasta trebuie verificata. În acest scop se
construieste un plan de observatie, în functie de problema aleasa pentru cercetare, de
Exemple de ipoteze:
În a treia etapa modelele ipotetice se traduc în termeni cu incidenta empirica, sau ceea ce
sociala, definindu-i pozitia: vârsta, gen, loc de munca, stare civila, nivel de instruire, loc
obiecte sociale.
conducere sau subordonare, retele sociale în care se integreaza, institutii în care lucreaza,
organizatii educationale, civice sau politice în care desfasoara anumite activitati etc.
Pentru ca ipotezele construite sa fie verificabile, este necesar ca variabilele studiate sa fie
Constructia variabilelor sau a spatiului de atribute, cum le-a numit Paul Lazarsfeld,
reprezinta în acelasi timp operationalizarea conceptelor si elaborarea schemei
operationale de cercetare.
psihosocial, cum se poate deduce si din tipurile enuntate putin mai înainte.
prin utilizarea imaginatiei analistului social. dintre toate variabilele stabilite trebuie
retinute doar cele care sunt congruente semantic si coreleaza între ele.
1. definirea conceptelor
Toate cele trei, concepte, dimensiuni, indicatori reprezinta variabile, desigur în masura în
merge mai departe, indicatorii la rândul lor pot fi operationalizati în indici, care
indicatorului.
domeniului cercetat, ele fiind tot concepte cu un grad mai scazut de generalitate.
fiind în practica considerate fie concepte, fie indicatori. Mai ales în cazurile simple
conceptul este operationalizat direct prin indicatori.
care le îndeplinesc.
datelor
obligatorie, alegerea unei metode sau alta tine si de optiunea cercetatorului si de resursele
poarta denumirea de ancheta pilot. Aceasta este un fel de repetitie generala a cercetarii
propriu-zise, care se realizeaza pe un numar redus de unitati sociale, dar similare celor ce
vor fi cuprinse în cercetare. Ancheta pilot poate confirma sau infirma metodologia
asemenea aceasta dimensioneaza mai exact costurile cercetarii si timpul necesar realizarii
ei.
În cercetarea sociala unitatile care pot constitui surse de date ( în sens de informatii) pot fi
Acest demers presupune trei operatii metodologice distincte, strâns legate între ele:
stabilirea colectivitatii statistice generale, gruparea unitatilor, a populatiei si alegerea
Toata aceasta operatie are ca punct de referinta problema sau problemele psihosociale
procesele aferente problemei, care detin informatii despre aceasta sau au prin statutul lor
Acest demers este necesar atât pentru stabilirea esantionului, atunci când e cazul, cât mai
pot fi realizate prin studierea întregii populatii, denumita anterior colectivitate statistica
generala, sau, cel mai adesea, prin studierea unui esantion din aceasta populatie.
Exista o serie de reguli generale de esantionare, însa ele trebuie adaptate si adecvate la
10
2.6 Esantionarea
În orice cercetare, o situatie ideala ar permite studierea întregii populatii care reprezinta
obiectul de studiu al cercetarii. Însa, dar de cele mai multe ori acest lucru este practic
studiate sunt de dimensiuni reduse este posibila studierea totalitatii unitatilor sociale
Esantionarea consta în selectarea unor unitati primare din populatia existenta, pentru a
investigarea unui esantion reprezentativ. Pentru aceasta trebuie îndeplinite doua conditii:
1. prima conditie a unei bune esantionari este ca esantionul obtinut sa ofere o imagine cât
calculul probabilitatilor. Prima dintre ele fundamenteaza marimea, iar cea de a doua
selectia unitatilor.
selectiei: vârsta, gen, mediu de rezidenta, nivel de instructie, venit, stare civila,
Variabilele de referinta pot varia în functie de problema studiata, unele dintre ele fiind
generale aproape pentru orice cercetare, cum ar fi genul, vârsta, mediul de rezidenta,
11
Marimea esantionului este una din problemele cele mai discutate, deoarece în
mentalitatea comuna se considera ca validatea acestuia este data de numarul cât mai mare
cuprinde populatia, dar si sa-i putem identifica în mod simplu si fara echivoc. Acest fapt
presupune existenta unei liste a populatiei care sa permita identificarea fiecarui individ.
Atunci când se foloseste aceasta procedura , indivizii care formeaza esantionul sunt alesi
cea a loteriei, confectionându-se pentru fiecare individ un bilet care se introduce într-o
la tabelele cu numere aleatoare. Prin diferite mijloace se genereaza serii lungi de numere
12
indivizii din populatie (de exemplu, recensaminte, registrele scolare, baze de date
furnizate de birourile de evidenta a populatiei, sau listele electorale, daca ne referim doar
la populatia majora).
Esantionarea stratificata
diviziune a populatiei dupa un anumit criteriu. Alegerea esantionului se face în mai multe
delimitate în realitate .
Esantionarea multistadiala
În cel mai multe cercetari care au în vedere un spatiu extins, respectiv cel national, sau
în proximitate spatiala, de exemplu judete, se trece apoi la altele mai mici, cu aceleasi
caracteristici, de exemplu localitati, pâna se ajunge la nivelul indivizilor.
Astfel de esantioane sunt frecvent utilizate, dar trebuie ponderate valorile diferitelor
grupuri care se constituie în unitati distincte, dar care nu sunt echivalente din punct de
vedere al ponderii pe care o detin în cadrul populatiei totale. De aceea acest tip de
Esantionarea multifazica
13
când problematica investigata necesita aprofundarea unor aspecte, care implica utilizarea
unor esantioane de marime variabila. Autorii citati deseori aici mentioneaza ca "
astfel loturi din ce în ce mai mici, carora li se vor aplica (si) alte instrumente, de regula
tot mai complexe, mai subtile si deci mai sofisticate". Aceste operatii pot fi realizate
Esantionarea pe cote
- se foloseste atunci când nu exista o baza de esantionare bine pusa la punct, adica acele
Chiar daca nu este posibila calcularea reprezentativitatii, aceasta esantionare este mult
folosita de sine statatoare sau combinata, dar presupune o experienta îndelungata a celui,
celor care o practica. Acestea constituie cele mai cunoscute tipuri de esantionare, la care
se poate adauga si ceea ce se numesc esantioanele fixe sau panel, folosite în anchetele cu
acelasi nume.
Toate cercetarile din stiintele socioumane folosesc o forma sau alta de esantionare, fie ca
este vorba despre cercetarilor realizate la nivel national, zonal, locale, sau chiar un studiu
concrete în care are loc o cercetare se aplica tehnici mai mult sau mai putin stricte de
14
cum este cunoscut de eroarea de esantionare. Aceasta, ideal, trebuie sa se situeze între 1
împarte în zone mai mici, care devin obiect de selectie simplu aleatoare sau stratificata.
adresele. Prima adresa de la care începe intinerarul fiecarui operator de teren se trage la
felul urmator: " Pe strada X, se includ in esantion toate locuintele care au nr cu sot " Aceasta
modalitate este foarte frecvent folosita, mai ales în cercetarile zonale si locale, dar si în
cel nationale, unde dupa o esantionare a tuturor localitatilor grupate dupa criteriul
intinerariilor.
Se constata ca procedurile de esantionare sunt diverse si relativ complicate. În toate
15
Si aceasta etapa la rândul ei cuprinde o serie de operatii care încep cu verificarea datelor
Cele mai multe din prelucrari, mai ales în ancheta pe baza de chestionar, în sondajele de
opinie, în cercetarile de amploare, se face electronic pe baza unor programe adecvate, cel
mai utilizat fiind programul SPSS. În cazul unor cercetari de mai mica amploare se poate
posibilitatilor concrete.
prin care s-a început cercetarea, pe baza lor fiind în primul rând testate ipotezele, dupa
care se trece la formularea unor generalizari de natura sociala sau sociologica, mergând
pâna la elaborarea unor enunturi teoretice. Pe baza analizei datelor se redacteaza raportul
de cercetare, care însa trebuie sa cuprinda si tot parcursul( etapele) studiului întreprins.
Aceasta structura a oricarei cercetari sociale, respectiv etapele ei, poate diferi în forma de
la un autor la altul, în sensul ca pot fi sintetizate în doar trei-patru etape sau, din contra,
detailate foarte mult. De exemplu, Ioan Marginean în lucrarea "Proiectarea cercetarii