EXERCIȚIUL: DEPRESIA EXPLICATĂ DE CELE 6 ABORDĂRI

Acest exercițiu răspunde la întrebarea: De ce unii oameni sunt mai depresivi de cât alții?
Fiecare dintre cele șase abordări ale personalității oferă cel puțin un răspuns.
Depresia. Cei mai mulți dintre noi știm cum este să fii deprimat. Cu toții am avut zile în care ne
simțim puțin mai melancolici. Este posibil să fi avut perioade mai lungi de tristețe intensă și o
lipsă generală de motivație pentru a face orice. Deși majoritatea dintre noi fluctuează prin
schimbarea stărilor de spirit și a nivelurilor de interes și energie, unii oameni par mai predispuși
la depresie decât alții. Fiecare dintre cele șase abordări ale personalității are o explicație proprie
pentru înțelegerea depresiei.
Instrucțiuni: Pe măsură ce citiți aceste răspunsuri, gândiți-vă la starea depresivă pe care ați trăit-
o cândva. Care dintre aceste abordări ale depresiei ți se potrivește cel mai mult. Care dintre cele
șase explicații pare să facă cea mai bună treabă pentru a explica starea depresiv trăită?

Ab-rea Explicația Nota

Potrivit lui Sigmund Freud, fondatorul demersului psihanalitic,
depresia /mânia s-a transformat în interior. Adică, persoanele care
suferă de depresie dețin sentimente inconștiente de furie și ostilitate.
PSIHANALITICĂ

De exemplu, pot avea dorințe de a răni/lovi/răzbuna pe cineva din

membrii familiei. Dar o personalitate sănătoasă nu exprimă astfel de
sentimente în exces în exterior. În plus, psihanaliștii susțin că fiecare
dintre noi a interiorizat standardele și valorile societății, care de
obicei descurajează expresia ostilității. Prin urmare, aceste
sentimente furioase sunt întoarse spre interior și depresia este
considerată ca un comportament autodistructiv aceasta are loc la un
nivel inconștient.
Teoreticienii trăsăturilor sunt preocupați de identificarea persoanelor
ABORDAREA TRĂSĂTURII

predispuse la depresie. Cercetătorii consideră că nivelul emoțional

general al unei persoane este astăzi un indicator foarte bun al
emoțiilor acestei persoane, inclusiv a depresiei, în viitor. O echipă de
cercetători a măsurat nivelurile de depresie la un grup de bărbați
atunci când aveau vârsta mijlocie și din nou 30 de ani mai târziu
(Leon, Gillum, Gillum și Gouze, 1979). Cercetătorii au descoperit o
corelație impresionant de ridicată între nivelurile de depresie ale
bărbaților în cele două vîrste diferite. Cu toate acestea, un alt studiu a
constatat că nivelurile de depresie la copiii de 18 ani ar putea fi
prezis de la examinarea comportamentului subiecților încă de la 7 ani
(Block, Gjerde și Block, 1991).
Psihologii care pledează pentru abordarea biologică indică dovezi că
unele persoane pot moșteni o susceptibilitate genetică la depresie
BIOLOGICĂ

(McGue și Christensen, 1997; Wen-der și colab., 1986). O persoană

născută cu această vulnerabilitate se confruntă cu o probabilitate
mult mai mare decât alții de a reacționa la evenimente de viață
stresante cu depresie. Din cauza acestei tendințe moștenite, unii
dintre acești oameni experimentează atacuri repetate de depresie de-a
lungul vieții.
 Teoreticienii din abordarea umanistă explică depresia în termeni de
respect de sine. Adică, persoanele care suferă frecvent de depresie
sunt cele care nu au reușit să-și dezvolte un bun simț al valorii de

UMANISTĂ
sine. Nivelul de stimă de sine al unei persoane este stabilit în timp ce
crește și, la fel ca și alte trăsături de personalitate, este destul de
stabil în timp și situații. Abilitatea de a accepta pe sine, chiar și
greșelile și punctele slabe ale unuia este un obiectiv important pentru
terapeuții umaniști atunci când se ocupă de clienții care suferă de
depresie.
Abordarea învățării comportamentale / sociale examinează parcursul
COMPORTAMENTA

istoric al învățării care duce la depresie. Comportamentaliștii susțin

LĂ / SOCIALĂ

că depresia rezultă dintr-o lipsă de evenimente pozitive în viața unei

persoane. Adică s-ar putea să vă simțiți deprimați și nemotivați
pentru că vedeți puține activități în viața dvs. care merită făcute.
Această teorie susține că expunerea la evenimente incontrolabile
creează o percepție a neputinței care este generalizată în alte situații
și se poate transforma în simptome clasice ale depresiei.

Unii psihologi ai personalității cognitive au făcut această explicație

cu un pas mai departe. Acești psihologi susțin că dacă oamenii devin
depresivi depinde de modul în care își interpretează incapacitatea de
a controla evenimentele. De exemplu, persoanele care își atribuie
incapacitatea de a obține o promovare la o recesiune economică
temporară nu vor deveni la fel de deprimate ca și persoanele care
COGNITIVI

cred că este rezultatul inadecvaților personale. Alți psihologi

cognitivi propun să folosim ceva precum un filtru depresiv pentru a
interpreta și prelucra informațiile. Adică, persoanele deprimate sunt
pregătite să vadă lumea în termenii cei mai deprinzători posibili. Din
acest motiv, persoanele deprimate își pot aminti cu ușurință
experiențele depresive. Oamenii și locurile pe care le întâlnesc sunt
de natură să le amintească de un moment trist sau neplăcut. Pe scurt,
oamenii devin depresivi pentru că sunt pregătiți să genereze gânduri
deprimante.