1. nu se va asculta peste haine deoarece zgomotele vor fi modificate, se ascultă
dezbrăcat pacientul 2. În decubit dorsal/ şezând- pentru ascultarea toracelui anterior În şezând – pentru ascultarea toracelui lateral, posterior 3. Pacientul va respira adânc cu gura deschisă iar examinatorul se va concentra pe inspir,expir 4. Se ascultă comparativ, simetric ( la dreapta apoi stânga în acelaşi loc) de la vârf la bază ( tot plămânul) şi se urmăreşte intensitatea zgomotelor respiratorii( normal mai mare intensitate pe toracele posterior) 5. se apreciază : zgomotele normale, zgomotele patologice, modificarea tusei,vocii
-Dacă pacientul nu respiră suficient de adânc/ are perete toracic gros de ex în
obezitate : zgomote resp diminuate.
I. Se începe cu toracele anterior simetric la dreapta şi
stânga : 1. Fosa supraclaviculară dreaptă apoi stânga- este zona vârfurilor pulmonilor 2. Spaţiul I ic drept apoi stâng pe linia medioclaviculară 3. Spaţiul II ic drept apoi stâng pe linia medioclaviculară 4. Spaţiul III ic drept apoi stâng pe marginea m pectoral mare 5. Spaţiul IV ic drept apoi stâng sub m pectoral mare II.Toracele lateral : 1. În fosa axilară pe linia axilară medie 2. 1 spaţiu ic mai jos de fosa axilară pe linia axilară medie 3. 2 spaţii ic mai jos de fosa axilară 4. -se pot asculta şi alte puncte suplimentare
III.Toracele posterior: 1. Suprascapular 2. Interscapular de 2-4 ori 3. Subscapular de 1-2 ori
Normal se ascultă:
- suflu tubar - in dreptul traheei, expirul cu intensitate mai mare decât
inspirul
- murmur vezicular - in restul plaminilor, inspirul cu intensitate mai