UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PORTOFOLIU
DIDACTICA SPECIALITĂȚII

Coordonator

Profesor Neculau Andreea

Student

Cojocaru Teodora

IE 24

Iași,2021
 Proiect de lecție

Numele şi prenumele profesorului : Cojocaru Teodora

Şcoala: Colegiul Economic Administrativ
Clasa: XII E - Servicii /Economic
Modulul: IV. ELEMENTE DE STATISTICĂ, FINANȚE ȘI ASIGURĂRI
An şcolar 2020/2021
Data: 27 Aprilie 2021
Programa aprobată prin OMEN: 3501/29.03.2018 Anexa 2
Unitatea de învăţare: Analizarea asigurărilor în economie
Titlul lecţiei: Completarea poliței de asigurare
Tipul lecţiei : Formare de priceperi si deprinderi
Timp: 50 de minute
Scopul lecţiei: Dobândirea cunoștințelor cu privire la importanţa şi structura poliței de
asigurare şi a modului de întocmire şi verificare a acesteia
Unitatea de competenţă: Elaborarea de documente pe teme profesionale
Competenţe generale: Cunoașterea elementelor poliței de asigurare și completarea poliței de
asigurare
Competenţe specifice vizate:
- Definirea și identificarea elementelor poliței de asigurare
- Întocmirea şi verificarea poliței de asigurare;

Competenţe derivate:
C 4.1.- Formarea deprinderilor de identificare a elementelor aparţinând poliței de asigurare;
C 4.2. – Stabilirea criteriilor de întocmire şi verificare a poliței de asigurare;
C 4.3. – Consolidarea deprinderii de a lucra cu formulare tipizate corespunzatoare tipului de
asigurare;

Competenţe pedagogice:
C4.1. C4.2. C4.3. Dezvoltarea atenţiei concentrate;
Dezvoltarea gândirii şi a spiritului de observaţie;
Utilizarea limbajului specific disciplinelor economice.
Condiţii prealabile: Cunoașterea noțiunilor despre polița de asigurare, elementele sale și
relevanța acestora, despre importanța poliței de asigurare
Resurse materiale: Fişe de lucru, caiete,manual, tablă, videoproiector, laptop
Forme de organizare a activităţii elevilor:
-individual ;
-cu clasa întreagă;
Evaluare: Dovezi privind însuşirea noilor cunoştinţe:
a. de conţinut: răspunsurile la întrebări, rezolvarea sarcinilor de lucru
b. de utilizare a operaţiilor gândirii: identificarea trăsăturilor specifice, realizarea de
conexiuni, argumentarea unor afirmaţii, sintetizarea informaţiilor
Bibliografie: Asigurări , Editura Oscar Print, București, 2007
Anexe: Fişa de lucru
 Evenimentele Competenţe Strategie didactica
instruirii. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode de Mijloace de Forme de Evaluare
Continuturi/ invatamant invatamant organizare
Timp a activitatii

1.Secventa - face prezenta elevilor şi -elevii de servici anunta prezenţa, Conversatia Catalog Frontala
organizatorica face observatii, daca este cazul. isi insusesc observatiile primite. -
(3min)

2.Transmiterea
de noi cunostinte -profesorul expune elevilor noile informații - elevii sunt atenți la informțiile Expunerea Tabla Individuala Observare
(30 minute) C4.1. legate de conceptul de poliță de asigurare, transmise de profesor Explicatia Manual Frontală curenta
C4.2. elementele poliței de asigurare -încearca să răspundă la întrebarile Observatia Laptop Evaluare
-profesorul pune întrebări spontane pentru a profesorului în măsura Conversatia Video orala
vedea nivelul de cunoștințe al elevilor cunoștințelor dinainte dobândite proiector

3.Fixarea si -
consolidarea -profesorul împarte fișa de lucru și explică -elevii ascultă îndrumările Conversatia Fișă de lucru Individuala
noilor cunostinte C4.1. elevilor sarcinile de lucru profesorului și încep să lucreze Exercitiul Frontala
Evaluarea C4.2. -lasa elevii sa lucreze singuri 5 minute individual fișa de lucru
performantei
(5 min)

4 (min) -profesorul verifică exercițiile de pe fișa de - expun rezolvările exercițiilor de

lucru împreună cu elevii pe fișa de lucru Conversatia Fișă de lucru Individuala Observare
Frontala curenta
Evaluare
orala
4.Transmirea de C4.3. -expunerea unui model de poliță deja - sunt atenți la modul cum este Conversatia Video Frontală -
cunoștinte completat completat modelul de poliță de proiector
(5 minute) -face observațiile necelare la modul cum este asigurare Laptop
completată polița de asigurare din modelul
prezentat
5.Prezentarea -solicită elevilor să completeze la alegere un -noteaza tema de rezolvat; retin Explicatia Caietul de Individuala
temei pentru C4.3. model de poliță de asigurare precizarile profesorului. Conversatia teme Frontala -
acasă (2 min)
6.Notarea -profesorul notează elevii care au fost active Conversația Caietul Frontal Evaluarea
(1min) la ore cu plusuri profesorului cu plusuri
 Anexe
Anexa 1
Anexa 2
Fișă de lucru

1.Notați cu adevărat (A) sau fals (F):

a)Polița de asigurare este un contract prin care o companie
de sigurări (asigurator) se obligă să despăgubească o persoană fizică
sau juridică (asigurat) în cazul în care se produce un risc prevăzut în
contract.
b)În cadrul poliței de asigurare riscurile nu sunt explicate
pe înțelesul asiguratului.

2.Enumerați elementele poliței de asigurare.

3.Care sunt elementele comune ce se găsesc în toate polițele de

asigurare.
 4.Completați termenii care lipsesc:

Polițele de asigurări conțin, de regulă, un ............................

de ............................ în care sunt explicate ................................ așa
cum le înțelege asiguratorul. De asemenea, conțin .......................
precise cu privire la riscurile asigurate, riscurile excluse, intrarea în
vigoare și terminarea poliței, prelungirea ei, condițiile în care se
acordă despăgubirile.
Polița de asigurare se va completa în .......................
exemplar, cu............................................, cu.................................. fără
...........................sau ..................................., solicitând asistență în
completarea acesteia, dacă este cazul.
 Rezolvare fișă de lucru

1. a)A
b)F

2. Polița de asigurare, Condițiile principale și adiționale, Anexe

3. -Persoana asigurată
- Contractantul asigurării
- Beneficiarul asigurării
- Obiectul asigurării
- Riscurile asigurate
- Durata asigurării
- Valoarea asigurată (suma asigurată)
- Prima de asigurare
- Modalitatea de plată
4. Polițele de asigurări conțin, de regulă, un capitol de definiții în care sunt explicate
riscurile așa cum le înțelege asiguratorul. De asemenea, conțin clauze precise cu privire la
riscurile asigurate, riscurile excluse, intrarea în vigoare și terminarea poliței, prelungirea ei,
condițiile în care se acordă despăgubirile.
Polița de asigurare se va completa în dublu exemplar, cu pix cu pastă, cu
litere mari fără ștersături sau modificări , solicitând asistență în completarea acesteia, dacă
este cazul.
Prezentarea lecției
Descrierea unei metode de lucru în grup – Metoda Mozaicului
Metoda Mozaic cere ca elevii să se ajute unii pe alții să învețe. Poate fi utilizată atunci
când elevii citesc un text sau ascultă o prezentare sau realizează un studiu de grup, în orice
domeniu din curriculum și cu orice grupa de vârstă. Ca și alte activității de învatare prin
cooperare, metoda mozaic folosește grupuri casă (inițiale, de baștina) și grupuri de experți,
metoda Mozaic îi ajută pe toți elevii să studieze și să învețe întregul material, și devin
„experti” pe masura ce „predau”unul altuia parți din materialul care trebuie învațat, în acest
mod, fiecare elev are un rol activ în procesul de predare și învatare și experimentează
întelegerea și gândirea la nivel înalt.
Aplicarea metodei:
 Clasa este împărţită în 6 grupe de învăţare “Casă” a câte 5 elevi;
 Fecare casă va avea o culoare: Casa Portocalie, Casa Albastră, Casa Vişinie, Casa
Verde, Casa Gri, Casa Mov
 Fiecare elev aparţinând unei case primeşte numere de la 1 la 5
 După conexiunile realizate între cunoştinţele însuşite anterior şi cele ce urmează a fi
însuşite, profesorul anunţă noul titlul al lecţiei şi enumeră cele 5 teme ce urmează a fi
studiate:
 Subtema 1: Ce este o poliță de asigurare
 Subtema 2: Clasificarea polițelor de asigurare
 Subtema 3: Componentele poliței de asigurare
 Subtema 4: Rubricele întâlnite în polițele de asigurare
 Subtema 5: Completarea unui model de poliță de asigurare
 Elevii cu numarul 1 primesc Subtema 1 într-o fişă de studiu având acelaşi număr,
elevii cu numărul 2 – Subtema 2 într-o fişă de studiu având numărul 2, elevii cu
numărul 3 – Subtema 3, elevii cu numărul 4 – Subtema 4 şi elevii cu numărul 5 -
Subtema 5.
 Fiecare elev va avea în piept un cartonaş cu numărul său, pe fundalul culorii casei din
care face parte.
 Fiecare grup îşi desemnează un lider care va expune la final concluziile grupului din
care face parte şi rezolvarea fişelor de lucru, pe marginea noţiunilor noi însuşite
 Constituirea grupurilor de “Experţi”: Toţi elevii cu numărul 1 formează “Grupul
Experţilor 1” şi studiază subtema 1, toţi elevii cu numărul 2 formează “Grupul
Experţilor 2” şi studiază subtema 2, toţi elevii cu numărul 3 formează “Grupul
Experţilor 3” şi studiază subtema 3, toţi elevii cu numărul 4 formează ” Grupul
Experţilor 4” şi studiază subtema 4 şi toţi elevii cu numărul 5 formează ”Grupul
Experţilor 5” şi studiază subtema 5
 Reîntoarcerea în ”Casa” iniţială, comunicarea colegilor a noţiunilor noi însuşite în
cadrul grupurilor de experţi şi rezolvarea cerinţelor din fişa de lucru în cadrul grupelor
Casă
 Evaluarea: fiecare grup prezintă colegilor, printr-un lider, concluziile obţinute şi
rezolvarea fişelor de lucru
Descrierea unei metode active-Metoda chiorchinelui
 Stimuleaza realizarea unor asociații noi de idei
 Permite cunoașterea propriului mod de a întelege o anumită
tema.
ETAPE:
Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul
sau în partea de sus a tablei / foaie de hartie
Elevii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau
desene legate de tema dată
Se fac legături prin linii, de la titlu la cuvintele/desenele
elevilor
Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales
când se realizează individual
În cadrul orei voi scrie în mijlocul tableipoliță de asigurare , apoi fiecare elev va
spune câte un cuvânt, o idee legate de cuvintele din mijlocul tablei. Prin acest mod se vor
reține doar cuvintele/ ideile prinipale ale lecției, iar elevilor le va fi ușor să le rețină.

Descrierea unei metode de evaluare – Portofoliul

Evaluarea este un proces integrat ce presupune colectarea, prelucrarea și interpretarea
datelor obținute cu ajutorul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăți de
evaloare pe care se bazează o anumită decizie în plan educațional. Cuprinde trei etape
principale:
1. Măsurarea rezultatelor școlare prin procedee specifice, utilizând instrumente adecvate
scopului urmărit probe practice/orale/scrise, portofolii, etc);
2. Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare (bareme de corectare și de notare,
descriptori de performanță);
3. Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obținute în vederea
adoptării deciziei educaționale adecvate
Portofoliul însumează o colecție de documente și informații referitoare la progresul
școlar al unui elev, obținut printr-o diversitate de metode și tehnici de evaluare. Acesta
„devine pe termen lung o modalitate eficientă prin care profesorul poate urmări progresul la
disciplina pe care o predă.”
Mod de aplicare
La finalul semestrului elevii vor primi o notă pentru portofoliul realizat.Acesta va
conține toate fișele de lucru lucrate la clasă, toate temele realizate acasa, fișele de
documentare date de profesor, documente tipizate completate la clasa și alte materiale
auxiliare date la clasă sau ca și teme/proiecte.
În cazul în care un elev are documente lipsă, i se va scădea din notă între 0,25 - 0,5
puncte pentru fiecare fișă lipsă.
 Sistemul de învățământ din România

Scurtă prezentare a sistemului de învățământ din România

Sistemul de învatamânt reprezintă principalul subsistem al sistemului de educație, care

se referă la organizarea instituțională a învățământului.
În cadrul sistemului de învatamânt sunt reunite instituțiile specializate implicate în
procesul de educație, cercetare și cultură, responsabile de realizarea în mod organizat, planificat
și metodic a dezideratelor educative.
Conform legii Educației, sistemul educational romanesc este organizat după cum
urmează:
Gradinița
Școala Primară
Școala Gimnazială
Liceul
Școala de arte și meserii
Școala Postliceală
Învățământul superior
Gradinița
Această formă de învățământ oferă posibilitatea tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă
între 3 și 6-7 ani,să beneficieze de învățământ preșcolar cu extindere până în clasa
pregatitoare. Sistemul de învățământ preșcolar cuprinde 4 etape:
1. grupa mica (în care se vor regăsi copiii de 3 – 4 ani);
2. grupa mijlocie (pentru copiii de 4 – 5 ani);
3. grupa mare (pentru copiii de 5 – 6 ani);
4. clasa pregătitoare (ce are ca și scop, pregătirea copiilor pentru trecerea către ciclul
școlii primare);
Școala primară
Școala primară este forma de învățământ care se adresează copiilor din clasele I – IV.
Programul școlar începe de dimineață și se termină la orele prânzului. Copiii care se
încadrează aici au vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani. Pentru majoritatea materiilor, copiii au un
singur cadru didactic și materiale de studiu adecvate materiilor studiate. La anumite materii
specializate, copiii vor fi instruiți de către alte cadre didactice. La sfârșitul claselor a II-a și a
IV-a, copiii vor trebui să susțină examene pentru evaluarea cunoștințelor acumulate la limba
română și matematică.
Școala gimnazială
Această formă de învățământ durează 4 ani, de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.
Copii care se încadrează aici au vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. Sunt și școli care au clase
speciale, cum ar fi clase care au cursuri intensive de engleză sau de informatică.
 Elevii au la fiecare materie câte un cadru didactic diferit. Deasemenea, la fiecare clasă
este desemnat un diriginte, care are rolul de a monitoriza mai de aproape fiecare copil și de a
organiza și susține orele de dirigenție.
La sfârșitul claselor a VI-a și a VIII-a elevii sunt nevoiți să susțină examene la
matematică, limba română, geografie/istorie. La sfarsitul clasei a VIII-a se susține un examen
la nivel național, examenul de capacitate. Acest examen este obligatoriu pentru toți elevii.
Liceul
Acesta cuprinde următoarele programe:
 Programul teoretic – știința și umanistica
 Programul tehnologic – tehnica, servicii, protecția naturii și a mediului
 Programul vocational – militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic
Liceul se desfașoară pe o perioada de 4 ani, din care 2 ani sunt obligatorii (clasele a IX-a
și a X-a), următorii 2 ani nefiind obligatorii (clasele a XI –a și a XII- a).
La sfârșitul clasei a XII-a, elevii sunt nevoiți să susțină examenul național de Bacalaureat,
care cuprinde 2 sau 3 probe orale, precum și 4 sau 5 probe scrise. Pentru a putea trece de
acest examen, elevii sunt nevoiți să obțină o medie generală de 6, și cel puțin nota 5 la fiecare
probă individuală.
Școala de Arte și Meserii
Această formă de învățământ se organizează în școli profesionale subordonate liceelor
tehnologice de stat sau private. Înscrierea într-un liceu profesional trebuie să fie precedată de
un test de aptitudini (de exemplu: artistic, sportiv).
Programele disponibile în Romania sunt:
 Programul Sportiv
 Programul Militar
 Programul Teologic
 Programul Arta
 Programul Pedagogic
Școala Postliceală
Școala Postliceală este organizată pentru calificări profesionale stabilite de Ministerul
Educației. În școlile postliceale ajung elevi care au promovat sau nu examenul de bacalaureat,
după anumite criterii stabilite de minister.
Învățământul postliceal se realizează prin școala postliceală și școala de maiștri.
Ambele reprezintă rute specializate de pregatire, cu o durată de 1-3 ani, în funcție de
complexitatea calificării. Absolvenții de școli postliceale sau școli de maiștri dobândesc
certificat de calificare de nivel 5.
Învățământul Superior
Această formă de învățământ cuprinde universități și colegii de învățământ superior.
 Programele universitare și postuniversitare cuprind toate domeniile de studiu. Durata
programelor de licență variază, astfel:
 6-8 semestre: Știinte, Stiinte Umane, Economice, Știinte Sociale, Drept,
Știinte ale Comunicarii
 10 semestre: Inginerie, Agricultura si Silvicultura
 12 semestre: Arhitectura, Medicina si Stiinte Veterinare
Metodele de predare în universități și colegii constau în: prelegeri, seminarii, eseuri
pentru studenți, activități de cercetare. Anul universitar începe la 1 octombrie și este împărțit
în semestre de aproximativ 14 saptămâni fiecare.

Toleranța în sistemul educațional Românesc

Mediul şcolar îi ajută pe copii să se adapteze lumii prin ştiinţă şi cunoaştere. Copii
trebuie să învețe să respecte propriile valori, dar şi pe ale altora. Şcoala trebuie să primească
toţi copiii, indiferent de condiţia lor fizică, intelectuală, socială, emoţională, lingvistică.
„Toleranţa este o atitudine ce reprezintă deschiderea şi respectul pe care le
manifestăm faţă de diferenţele dintre oameni, de orice natură ar fi ele. Copiii trebuie ajutaţi să
devină persoane tolerante. De la vârste mici, copiii imită comportamentele celor din jur,
dezvoltându-şi valori proprii.”
Având în vedere că profesorii lucrează cu clase de copii eterogene, iar în grupul şcolar
apar diferenţe fizice, psihice, sociale, aceștia își bazează activitatea pe un set de principii prin
care încercă să creeze un mediu tolerant, propice dezvoltării, să acorde şanse egale în
educaţie tuturor copiilor. Profesorii pot întâlni în grupurile cu care lucreză, copii care necesită
o atenţie specială, pentru că au probleme, nu foarte grave. Aceștia realizează integrea activă
şi eficientă în grupul clasei, de cele mai multe ori prin joc. În toate activităţile, ei încearcă să
antreneze fiecare copil, să-i stimuleze pe cei timizi să se afirme, să-i ajute pe cei cu tulburări
de limbaj sau comportamentale, pe cei ce nu se pot concentra decât pentru scurt timp.
Profesorii mai apelează și la învățarea individuală pentru că există tendința ca unii
copii să fie izolați de restul grupului. Această strategie vizează contribuţia fiecăruia adusă
situaţiei de predare-învăţare: propriile experienţe, atitudini, calităţi, abilităţi. Impune
utilizarea unui material didactic variat(fişe, dicţionare, atlase, scheme, grafice, tabele, etc.),
familiarizează elevii cu tehnici de muncă independentă, valorifică experienţa anterioară, se
poate adapta stilurilor proprii de învăţare, respectă ritmul individual, stimulează spiritul de
echipă, asigură corelarea intereselor cu obiectivele curriculare, stimulează încrederea în sine,
elevul participă la evaluarea propriei munci, fiind evaluat în raport cu el însuşi. Elevul şi
cadrul didactic se influenţează reciproc, construiesc împreună, iar la baza acestui tip de
învăţare stau principiile toleranţei şi echităţii.
Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare influenţează interacţiunea directă şi
formarea deprinderilor interpersonale şi de grup, formarea răspunderii individuale,
interdependenţa dintre membrii grupului. Favorizează cunoaşterea reciprocă dintre elevi,
înţelegerea şi acceptarea, integrarea în grup.
În parcurgerea lecțiilor profesorii folosesc metode activ-participative care pun elevii
în situaţia de a coopera pentru realizarea sarcinilor. Mozaicul, cubul, explozia stelară,
predarea – învăţarea reciprocă, brainstormingul, turul galeriei, sprijină integrarea tuturor în
activitate, exprimarea liberă a ideilor, comunicarea, asumarea rolurilor, i-au învăţat să
colaboreze, să asculte şi să respecte părerile celorlalţi, să accepte diversitatea. Apariţia unor
situaţii problematice determinată de fiecare dată, cooperarea şi participarea tuturor
partenerilor la găsirea soluţiilor.
Utilizarea jocului de rol, în lecțiile care permit acest lucru ,conduc la stimularea
dialogului, la posibilitatea de a explora şi lărgi orizontul cunoaşterii şi de a-şi forma
deprinderi, dezvoltarea capacitatăţii de evaluare a atitudinilor partenerilor şi adoptarea unui
comportament adecvat, a capacităţii de evaluare a propriilor acţiuni, de înţelegere şi de
învăţare din situaţia simulată,cultivarea sensibilităţii faţă de oameni şi de probleme,
rezolvarea pozitivă a situaţiilor problemă,formarea spiritului de echipă.
Fiecare profesor trebuie să promoveze în rândul activității sale toleranța. Dacă
profesorii promovează această însușire în activitatea s-a și elevii vor coopera, iar orele se vor
desfășura într-un mod plăcut . Fiecare va fi antrenat , se va descoperi pe el și nimeni nu va fi
marginalizat.

Concluzii
Sistemul de învățământ românesc cu toate lipsurile lui, ajută elevii să se dezvolte pe
ei, să se regăsească, să descopere ceea ce le place, să își însușească valori esențiale vieții de zi
cu zi.
Consider că sistemul de învățământ din România nu ține pasul cu noile tehnologii.
Guvernul românesc ar trebui să acorde m-ai multe fonduri pentru educație pentru a crea un
sistem cu m-ai multe facilități pentru elevi , pentru a li se permite să se dezvolte și mai mult
pe parcursul anilor de studiu.
Profesoriitrebuie să găsească soluții să antreneze toți elevii să participe la ore pentru a
putea identifica capacitatea fiecăruia și a manifesta întelegere în cazul în care un elev are un
nivel mai scăzut.