Tema 6 Etiologia ,patogenia ,tabloul clinic si diagnosticul migrarilor dentare .

1. Scurt istoric terminologic al migrarilor dentare.

 In literatura de specialitate migrarile dentare sunt cunoscute sub denumirea de : sindromul Godon, sindromul Popov sau
Sindromul Popov- Godon ( 1905 – teorie a echilibrului ocluzal)
 1871- Hunter descrie migrarea dentara in lucrarea “ Istoria naturala a dintilor”
 1880- Popov face cercetari experiementale pe cobai
 1898- Stiff si Grube in lucrarea “ Indreptar la tratamentul patologiilor dentare”
 E. Gavrilov sustine ca aceste stari patologice sa fie numite: migrari verticale, sagitale, transversale si mixte
2. Etiologia migrarilor dentare .
 Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
 Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,
obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC
Patogenia migrarilor dentare dupa Abrikosov ,Katz,Kalvelis.
 Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe motiv ca organismul nu accepta in sine spatii goale
 Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot migra sub influenta factorilor interni/externi (morfologici, fiziologici,
constitutionali, endocrinici, sociali, de trai s.a.) ceea ce este absolut fiziologic
 Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat prin ligamentul interdentar si de forta de masticatie iar migrarea unui
dinte spre spatiul edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti
3. Patogenia migrarilor dentare dupa Kurleandsky ,Kristab ,Dovbenco.
 V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca compresiunea tuburilor osoase si deplasarea lichidului intertisular spre zona
apofizei alveolare a dintilor lipsiti de antagonisti ducand la cresterea apofizei alveolare- egresie
 S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit interdependenta intre forma fetei, forma radacinilor si mecanismul migrarii dentare
- fata conusoidala- radacini drepte
- fata con-invers- radacinile dintilor superiori-drepte, inferiori- incovoiate
- fata patrata- radacinile cu configuratii diferite la ambele maxilare
Radacinile drepte favorizeaza migrari verticale iar cele incovoiate – migrari M-D, V-O
4. Tipuri de migrari dentare dupa Ilina Marcosean ,Ponomareova.
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2 forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu suprafata sa ocluzala planul de ocluzie, migreaza impreuna cu
alveola sa, insa raportul intra- si extraalveolar nu se schimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari ale apofizei alveolare, insa raportul coroana-radacina este
schimbat
5. Clasificarea migrarilor dentare dupa Gavrilov,Cojocaru.
 E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
  M. Cojocaru-
I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar
II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie:
a) <2,5 mm
b) 2,6- 5 mm
c) 5,1- 10 mm
d) >10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
a) incipienta
b) medie
c) grava
6. Tabloul clinic al migrarilor dentare.
I. Forma compensata:
• In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale:
- migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii mari)
- in edentatii mici – migrarea cuspizilor ( M, D)
- cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii
- planul de ocluzie denivelat
- blocarea ocluziei dinamice
• In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale, intinse
- dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct. triturarii)
- se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar
- dereglarea cinematicii mandibulare
II. Forma decompensata
• La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune, traumatizare, cresterea mobilitatii dentare, pierderea dintilor
• La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor mandibulari, zgomote articulare, devierea traiectoriei
mandibulare, durere ( locala/ reflexa, surda/acuta, uni/bilaterala
• La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre corticala externa datorita suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in
evantai”, aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea etajului inferior al fetei
7. Sindromul molarului de 6 ani.
Semne patologice:
 1. mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
3. linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
 4.migrarea verticala a antagonistilor 
 -din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii D-Vmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand
mandibula face lateralitate de partea opusa.
8. Tabloul clinic al migrarilor orizontale.
ingrosarea festonului gingival in forma de burelet
- excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
- Simptomul triunghiului
- Devierea liniei interincisivale
- Supraocluzia frontala
- Dintii laterali – raport mezializat/ distalizat
- Ocluzia normala sau cuspid- cuspid
 9. Fenomenul Thielmann.
Interferenta in propulsie de partea lucratoare  cauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de mucoasa care
acopera molarul de minte  modificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari, cel mai interesat e incisivul lateral
unde se determina migrarea verticala, vestibularizarea si uneori mobilitate.
10. Metode paraclinice de examinare a pacientilor cu migrari dentare .
 model de studiu
 fotografia
 mandibulografia
 studiul miscarilor limita si functionale
 cercetarea eficientii masticatorii
 examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM, radiocinematografia, teleradiografia)
 gnatosonia
 electromiografia
 miotonometria
11. Determinarea gradului migrarii verticale prin teleradiografie.

12. Metode de determinare a gradului migrarilor dentare orizontale .

13. Aspectele spatiilor edentate dupa Prelipceanu si Doroga.

14. Diagnosticul migrarilor dentare .

Diagnosticul migrarilor dentare se face pe baza examenului minutios clinic si paraclinic .
Clinic se atrage atentia la – ATM
- muschii mobilizatori si orofaciali
- pozitia fundamentala a mandibulei
- dinamica mandibulara
- arcadele dentare
- ocluzia dentara
- parodontiu
15. Metode de tratament dependent de gradul migrarilor dentare orizontale dupa Costa si Ene .
Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre ele un unghi <30 *, se poate insera punte
dentara, fara devitalizarea dintilor
In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea paralelismului s-ar desfiinta coroana dentara, dintii
in prealabil sunt devitalizati si retezati pentru instalarea diferitor varieti de dispozitive corono-radiculare