I.

ANALIZA STRUCTURALĂ A BILANŢULUI

O rată de structură arată ponderea unui post al bilanţului în total activ (pasiv) sau grupă din
care face parte.

1.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI

Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a

capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de active, precum şi despre capacitatea
întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale.

Principalele rate de structură ale activului sunt:

- rata activelor imobilizate;
- rata activelor curente.

1.1.1. Analiza ratei activelor imobilizate urmăreşte evoluţia ponderii elementelor

patrimoniale utilizate permanent în total activ, reflectând gradul de investire a capitalului în
întreprindere.

R = x 100

Rata activelor imobilizate

Tabel 1.1
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020

1. Active imobilizate nete Ain lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294

2. Activ total AT lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
Rata activelor
3. Rai % 55,8 63,6 50,3
imobilizate
Valoare maxim
4. - % 60 60 60
acceptabilă
5. Indicele de creştere a Ai I ai % 100 134,4 118,8
6. Indicele de creştere a AT I % 100 118 150,2
7. Indicele de creştere a CA I % 100 121 110,8

1
 Rata activelor imobilizate, pe perioada analizată, oscilează în jurul valorii maxim
admisibile, înregistrând pentru ultimul an o tendinţă de scădere. Dacă se ia în considerare
domeniul de activitate (producţie şi comercializare) se poate considera situaţia acceptabilă.
În dinamică, reducerea ratei activelor imobilizate din ultimul an (cu 13,3 puncte
procentuale) se datorează ritmului de creştere mai mare al activului total (150,2%) faţă de ritmul
activelor imobilizate (118,8%).
Compararea indicelui activelor imobilizate (134,4% în 2019 şi 118,8% în 2020) cu ritmul
cifrei de afaceri (121% în 2019 şi 110,8% în 2020) reflectă o diminuare a eficienţei utilizării
activelor imobilizate.
Din analiza ratei activelor imobilizate se poate observa, pe de o parte, creşterea gradului de
lichiditate, iar, pe de altă parte, reducerea eficienţei utilizării acestor active.

Pentru completarea analizei ratei activelor imobilizate se folosesc următoarele rate:

- rata imobilizărilor necorporale (R )
- rata imobilizărilor corporale (R )
- rata imobilizărilor financiare (R ).

Rata imobilizărilor necorporale (R ) arată ponderea valorii activelor intangibile în total

imobilizări:

R = x 100

Rata imobilizărilor necorporale

Tabel 1.2.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Imobilizări necorporale
1. In lei 510.734 644.133 846.169
la valoare netă
2. Active imobilizate nete A lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Rata imobilizărilor
3. R % 0,76 0,71 0,79
necorporale
4. Indicele de creştere a In I % 100 126,1 131,4
5. Indicele de creştere a Ai I % 100 134,4 118,8

Rata activelor imobilizate necorporale, pe întreaga perioadă, înregistrează valori

nesemnificative (sub 1%), ceea ce arată că întreprinderea nu are o activitate deosebită de creştere
sau de cercetare.

Rata imobilizărilor corporale (R ) arată ponderea valorii activelor corporale în total

imobilizări, respectiv a investiţiilor strategice în total investiţii:

2
 R = x 100

Rata imobilizărilor corporale

Tabel 1.3.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Imobilizări corporale
1. I lei 66.015.307 89.052.373 106.136.925
nete
2. Active imobilizate nete A lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Rata imobilizărilor
3. R % 98,5 98,8 99,2
corporale
4. Indicele de creştere I I % 100 134,9 119,2
5. Indicele de creştere a Ai I % 100 134,4 118,8
6. Valoare minim acceptată - % 85 85 85

Nivelul ridicat al ratei se datorează sporirii imobilizărilor corporale într-un ritm superior
ritmului de creştere a activelor imobilizate (I I ). Ponderea foarte ridicată a activelor
imobilizate corporale în activele imobilizate (peste 98% pe întreaga perioadă) ne conduce la
aceleaşi concluzii ca şi în cazul ratei activelor imobilizate.
În structură, ponderea cea mai mare în imobilizările corporale o deţin instalaţiile tehnice şi
terenurile. În ultimii doi ani se observă o creştere a imobilizărilor în curs, datorită realizării de
investiţii (tabelul 1.4.).

Structura imobilizărilor corporale

3
 Tabel 1.4.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020

Active imobilizate
1. A lei 66.015.307 89.052.373 106.136.925
corporale
2. Terenuri şi construcţii T lei 12.227.269 10.214.178 6.687.406
Instalaţii tehnice şi
3. Inst teh lei 52.573.875 61.483.987 86.210.733
maşini
Alte instalaţii, utilaje şi
4. Inst lei 240.388 292.361 380.400
mobilier
Avansuri şi imobilizări
5. A lei 973.775 17.061.847 12.858.386
corporale în curs
6. Ponderea T în A T /A % 18,5 11,5 6,3
Inst teh/ A
7. Ponderea Inst teh în A % 79,6 69,0 81,2

8. Ponderea Inst în A Inst/ A % 0,4 0,3 0,4

A /A
9. Ponderea A în A % 1,5 19,2 12,1

10. Indice de creştere a T I Ter % 100 83,5 65,5

Indice de creştere a Inst
11. I % 100 116,9 140,2
teh
12. Indice de creştere a Inst I % 100 121,6 130,1
Indice de creştere a A
13. I % 100 1.752 75

Rata imobilizărilor financiare (R ) arată ponderea valorii activelor financiare în total

imobilizări şi reflectă politica de investiţii financiare a firmei:

4
 R = x 100

Rata imobilizărilor financiare

Tabel 1.5.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Imobilizări financiare I lei 521.686 405.035 56.200
2. Active imobilizate nete A lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Rata imobilizărilor
3. R % 0,78 0,45 0,05
financiare
4. Indicele de creştere a I I % 100 77,6 13,9
Indicele de creştere a A
5. I % 100 134,4 118,8

Nivelul ratei situat sub 1% şi tendinţa de reducere a acesteia denotă faptul că întreprinderea
nu este interesată de plasamente financiare, nu tranzacţionează titluri ale altor întreprinderi pe piaţa
de capital şi nici nu face parte dintr-o formă de organizare de tip holding.
Rata a înregistrat o evoluţie descrescătoare pe înteaga perioadă analizată, ceea ce semnifică
o reducere a imobilizărilor financiare în activ total.

1.1.2. Analiza ratei activelor circulante (R ) arată ponderea activelor cu caracter temporar
în total activ. Formula de calcul este următoarea:

5
 R = x 100

Rata activelor circulante

Tabel 1.6
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Active circulante A lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298
2. Activ total AT lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
3. Rata activelor circulante R % 44,2 36,4 49,7
Valoare minim
4. - % 40 40 40
acceptabilă
Indicele de creştere a A
5. I % 100 97,3 205
6. Indicele de creştere a AT I % 100 118 150,2

Dacă în anul 2019 rata activelor circulante este mai mică decât nivelul minim şi
înregistrează tendinţă de reducere, în 2020 ea înregistrează un nivel mai mare decât nivelul minim,
tendinţa fiind de creştere.
În ultimul an, rata arată o creştere a ponderii activelor circulante (cu13,3%) ca urmare a
creşterii activelor circulante într-un ritm mai ridicat decât ritmul activelor totale (205%
150.2%).
Dacă se compară rata activelor imobilizate cu rata activelor circulante se constată o creştere
a gradului de lichiditate a activului total, respectiv a gradului de flexibilitate.
Când comparăm însă ritmul activelor circulante din ultimul an (205%) cu ritmul cifrei de
afaceri din aceeaşi perioadă (110,8%) se poate observa că, de fapt, are loc o scădere a viteyei de
rotaţie a activelor circulante, de unde rezultă o înrăutăţire a eficienţei utilizării acestora.

Ratele complementare ale ratei activelor circulante sunt:

 rata stocurilor;
 rata creanţelor;
 rata investiţiilor financiare pe termen scurt;
 rata disponibilităţilor.

Rata stocurilor (R ) reflectă ponderea stocurilor (activele circulante cel mai puţin
lichide) în total active circulante:

6
 R = x 100

Rata stocurilor
Tabel 1.7.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Stocuri St lei 16.701.557 20.510.544 20.965.870
2. Active circulante Ac lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298
3. Rata stocurilor RSt % 31,5 39,7 19,8
4. Indicele de creştere a St I % - 122,8 102,2
5. Indicele de creştere a Ac I Ac % - 97,3 205
Valoare maximă
6. - % 50 50 50
acceptabilă

În ultimul an, valoarea ratei a scăzut cu 19,9%, ceea ce confirmă creşterea într-un ritm mai
lent a stocurilor faţă de activele circulante (102,2% 205%). Situaţia întreprinderii este
favorabilă, deoarece are loc o reducere a imobilizării resurselor financiare în stocurişi, de
asemenea o îmbunătăţire a utilizării acestora (ritmul de creştere a cifrei de afaceri depăşeşte ritmul
de reştere a stocurilor).
Analiza structurii stocurilor prezintă ponderea categoriilor de stocuri în total stocuri. Pe
întreaga perioadă analizată (tab. 2.7.), ponderea cea mai mare o deţin stocurile de materii prime şi
materiale, în ultimul an ajungând să reprezinte 84,2% din total stocuri. Ritmul de creştere a cifrei
de afaceri a fost superior ritmului de creştere a stocurilor de materii prime şi materiale în anul
2019, ceea ce a condos la o creştere a eficienţei utilizării acestora. În 2020 ritmul cifrei de afaceri a
fost devansat de ritmul stocurilor de materii prime şi materiale (110,8% 128,7%), cu efecte
negative asupra gestiunii resurselor.

Producţia în curs de execuţie, produsele finite şi mărfurile deţin o pondere mai mică şi
înregistrează o tendinţă de reducere (în 2020, 2,1 % din total stocuri era reprezentată de produsele
în curs de execuţie, iar 13.7% de produsele finite şi mărfuri).

Structura stocurilor
Tabel 2.7.
Nr. Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză
Crt.

7
 Rata creanţelor (Rer) reflectă ponderea creanţelor pe2018 care le are întreprinderea
2019 în 2020
total
active circulante:
1. Total stocuri S =
Rer lei 16.701.557
x 100 20.510.544 20.965.870
Stocuri de materii prime
2. Smp lei 12.019.860 13.718.304 17.661.599
şi materiale consumabile
Această
Stocuri rată reflectăînpolitica de credit comercial a societăţii şi este influenţată, pe lângă
de produse
3.
domeniul decursactivitate, Spc
în special de termenele lei practicate. 0
de plată 2.610.739 437.675
de execuţie
Pe Stocuri
întreagadeperioadă
produse de analiză, rata creanţelor a înregistrat o traiectorie descrescătoare (tab.
finite
4.
1.8.), reflectând Spm creanţelor
scăderea ponderii valorii lei în valoarea
4.681.697 4.181.501
activelor 2.866.596
circulante. Reducerea
şi mărfuri
ratei se datorează creşteriideîntr-un ritm mai lent a activelor circulante faţă de ritmul de evoluţie a
Rata stocurilor
creanţelor.
5. materii prime şi Rspm % 72 66,9 84,2
Chiar dacămateriale
tendinţa ratei creanţelor este de scădere permanentă pe întreg intervalul analizat,
comparareaRataritmului de creştere
stocurilor de a creanţelor (140,1% în ultimul an) cu ritmul de creştere a cifrei de
afaceri
6. (110,8%
produseînînultimul
curs dean) reflectăRspco înrăutăţire
% a situaţiei încasărilor.
0 Această
12,7 înrăutăţire2,1se
datorează creşterii duratei
execuţie în zile a unei rotaţii a clienţilor şi are un efect negativ asupra lichidităţii
întreprinderii.
Rata stocurilor de
7. Rspm % 28 20,4 13,7
produse finite ţi mărfuri
8. Indice de creştere a Smp I % 100 114,1 128,7
Rata creanţelor
9. Indice de creştere a Spc I % 0 0 Tabel16,8
1.8.
10. Indice de creştere a Spm I % 100 89,3 69,6
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Creanţe Cr lei 31.235.475 26.339.464 36.897.811
2. Active circulante Ac lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298
3. Rata creanţelor Rcr % 58,9 51 34,9
4. Indicele de creştere a Cr I % - 84,3 140,1
5. Indicele de creştere a Ac I Ac % - 97,3 205

Rata investiţiilor financiare pe termen scurt (Rifts) reflectă ponderea investiţiilor

financiare pe termen scurt pe care le are întreprinderea în total active circulante.

Rata investiţiilor financiare pe termen scurt

Tabel 1.9.

Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020

Investiţii financiare pe
1. Ifts lei 0 85.595 0
termen scurt
2. Active circulante Ac lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298

8
 Rata investiţiilor
3. financiare pe termen Rifts % 0 0,17 0
scurt
4. Indicele de creştere a Ifts I % - - -
5. Indicele de creştere a Ac I Ac % 100 97,3 205

Investiţiile financiare pe termen scurt, la fel ca şi imobilizările financiare, nu constituie

pentru întreprindere o preocupare.

Rata disponibilităţilor (Rdb) reflectă ponderea disponibilităţilor pe care le are

întreprinderea în total active circulante. Formula de calcul a aceste rate este:

Rdb = x 100

Rata disponibilităţilor
Tabel 1.10.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Disponibilităţi Db lei 5.084.090 4.667.012 47.939.617
2. Active circulante Ac lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298
3. Rata disponibilităţilor Rdb % 9,6 9 45,3
4. Indicele de creştere a Db I % 100 91,8 1027,2
5. Indicele de creştere a Ac I Ac % 100 97,3 205
6. Valoarea optimă - % 10 10 10

În perioada 2018-2019 rata disponibilităţilor are un nivel de aproximativ 9%, încadrându-se

în nivelul considerat optim. În ultimul an al analiyei nivelul ratei (45,3%) depăşeşte cu mult nivelul
optim şi reflectă o utilizare ineficientă a disponibilităţilor băneşti.
Această situaţie se datorează creşterii de peste 10 ori a disponibilităţilor, pe când activele
circulante cresc de 2 ori.

1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI

9
 Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii,
evidenţiind modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie de provenienţă şi de gradul de
exigibilitate ale acestora.
Pricipalele rate de structură ale pasivului sunt:
 rata stabilităţii financiare;
 rata autonomiei financiare;
 rata îndatorării.

1.2.1. Rata stabilităţii financiare (Rsf) arată ponderea resurselor permanente aflate la dispoziţia
întreprinderii. Cucât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât şi stabilitatea financiară a
întreprinderii este mai mare.

Rsf = x 100

Rata stabilităţii financiare

Tabel 1.11.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital permanent Cpm lei 66.844.394 66.992.056 103.051.832
2. Pasiv total PT lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
Rata stabilităţii
3. Rsf % 55,7 47,3 48,4
financiare
Indicele de creştere a
4. I % 100 100,2 153,8
Cpm
5. Indicele de creştere a PT I % 100 118 150,2
Valoarea minim
6. - % 50 50 50
acceptabilă

În anul 2018, societatea dispunea de un grad ridicat de autonomie financiară (valoarea ratei
se situează între minumul acceptat şi nivelul optim – 66%).
În anii următori, nivelul ratei se situează sub nivelul minim, tendinţa fiind de scădere, în
primul an (cu 8,4 puncte procentuale) şi de creştere în cel de-al doilea an (cu 1,1 puncte
procentuale). Această evoluţie a ratei stabilităţii financiare se datorează ritmului diferit de

10
modificare a capitalului permanent (100,2% în anul 2019 şi 153,8% în anul 2020) faţă de nivelul
pasivului total (118% în anul 2019 şi 150,2% în anul 2020).
În ultimul an rata se ameliorează şi reflectă o creştere a resurselor stabilite în raport cu cele
ciclice, creştere datorată sporirii capitalului propriu (cu 7,8%) şi în special datorată îmrumuturilor
pe termen lung (cu 1085,6%).
Chiar dacă rata stabilităţii fianciare se îmbunătăţeşte în ultimul an, aceasta nu se realizează
prin efortul unităţii, ci prin apelarea la credite, care va conduce la creşterea gradului de dependenţă
financiară.

1.2.2. Rata autonomiei financiare exprimă gradul de finanţare a elementelor de activ pe

seama resurselor proprii.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arată cât din patrimoiul întreprinderii este
finanţat pe seama resurselor proprii.

Rafg = x 100

Rata autonomiei financiare globale

Tabel 1.13.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital propriu Cpr lei 66.667.083 64.131.397 69.135.592
2. Pasiv total PT lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
Rata autonomiei
3. Rafg % 50,5 45,3 32,5
financiare globale
Indicele de creştere a
4. I % 100 105,7 107,8
Cpr
5. Indicele de creştere a PT I % 100 118 150,2
Valoarea minim
6. - % 33 33 33
acceptabilă

În anul 2018, societatea îşi finanţa activităţile într-o proporţie de 50,5% din resurse proprii,
respectiv peste 45,3% în anul următor. În ultimul an analizat, valoarea ratei scade datorită creşterii
într-un ritm mai rapid a resurselor împrumutate şi atrase decât a resurselor proprii (150,2%
107,8%). În ansamblu, întreprinderea dispune de o autonomie financiară satisfăcătoare, dar care
are tendinţa de înrăutăţire.

11
 Solicitarea unor împrumuturi pe termen lung în perioada următoare va face imposibilă
obţinerea lor, datorită creşterii riscului nerambursării lor.
Reducrea autonomiei financiare nu este alarmantă dacaă întreprinderea beneficiază de
efectul de levier (în cazul apelării la împrumuturi pe termen lung) sau dacă a obţinut din parte
partenerilor de afaceri o relaxare a termenelor de plată.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă corelaţiile dintre elementele

capitalului permanent şi se calculează în două variante:

Într-o primă variantă:

Raft = x 100

Rata autonomiei financiare la termen

Tabel 1.15.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital propriu Cpr lei 60.667.083 64.131.397 69.135.522
2. Capital permanent Cpm lei 66.844.394 66.992.056 103.051.832
Rata autonomiei
3. Raft % 90,8 95,7 67,1
financiare la termen
Indicele de creştere a
4. I % 100 105,7 107,8
Cpr
Indicele de creştere a
5. I % 100 100,2 153,8
Cpm
Valoarea minim
6. - % 50 50 50
acceptabilă

În toţi anii analizaţi, întreprinderea a înregistrat o rată a autonomiei financiară la termen

foarte ridicată, cu mult peste minimul acceptat. În 2019, rata creşte până la 95,7% după care se
reduce în ultimul an la 67,1% ceea ce reflectă faptul că mai mult din jumătatea resurselor
permanente sunt resurse proprii.
Această modificare a ratei se datorează modificării ritmului capitalului propriu (105,7% în
anul 2019 şi 107,8% în anul 2020).
Pentru întreprindere este îngrijorătoare apropierea ratei de minim şi mai ales tendinţa de
reducere a acesteia.

12
 A doua variantă a autonomiei financiare la termen reflectă măsura în care datoriile pe
termen mediu şi lung pot fi acoperite din capitaluri proprii. Formula de calcul este următoarea:

Raft = x 100

Rata autonomiei financiare la termen

Tabel 1.16.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital propriu Cpr lei 60.667.083 64.131.397 69.135.522
Datorii pe termen mediu
2. DTML lei 6.177.311 2.860.659 33.916.310
şi lung
Rata autonomiei
3. Raft % 982,1 2241,8 203,8
financiare la termen
Indicele de creştere a
4. I % 100 105,7 107,8
Cpr
Indicele de creştere a
5. I % 100 46,3 1185,6
DTML
Valoarea minim
6. - % 100 100 100
acceptabilă

Pe întreaga perioadă de analiză, nivelul ratei este foarte mare, mult superioară valorii
minim acceptabile. Aceasta înseamnă că societatea dispune de o autonomie financiară la tremne
foarte bună. În 2018, valoarea ratei a fost de 982,1% ceea ce înseamnă ca capitalurile proprii
acopereau de 9,82 ori valoarea datoriilor pe termen mediu şi lung. În anul următor, rata a crescut
cu 1259,7% datorită faptului că datoriile pe termen mediu şi lung au scăzut (I = 46,3%) pe
când capitalul propriu a crescut (I = 105,7%).
Ultimul an reflectă reducerea capacităţii întreprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen
mediu şi lung datorită creşterii într-un rotm mai rapid a datoriilor pe termen mediu şi lung (Î
= 1185,6%) faţă de ritmul capitalului propriu (I = 107,8%).

13
1.2.2. Rata îndatorării reflectă nivelul datoriilor întreprinderii ăn total resurse utilizate.

Rata îndatorării globale (Rîg) este o rată complementară ratei autonomiei financiare
globale, care măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indifferent de natural or, în totalul
surselor de finanţare.

Rîg = x 100

Rata îndatorării globale

Tabel 1.17.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
1. Datorii totale Dt lei 59.401.766 77.572.759 143.707.070
2. Pasiv total PT lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
3. Rata îndatoririi globale Rîg % 49,5 54,7 67,5
4. Indicele de creştere a Dt I % 100 130,6 185,3
5. Indicele de creştere a PT I % 100 118 150,2
Valoarea maxim
6. - % 66 66 66
acceptabilă

În primul an de analiză, societatea a utilizat resurse împrumutate şi atrase în proporţie de

49,5%. În următorii ani, rata a înregistrat valori crescătoare, care reflectă o înrăutăţire a situaţiei
financiare a întreprinderii. Aceste creşteri ale ratei s-au datorat creşterii într-un ritm mai mare a
datoriilor totale faţă de pasivul total.

Tendinţa de creştere a ratei este un semnal de alarmă pentru întreprindere în ceea ce

priveşte manifestarea riscului de neplată a datoriilor.

Pe intervalul analizat, creşterea gradului de îndatorare s-a datorat atât creşterii

împrumuturilor pe termen mediu şi lung, cât şi creşterii datoriilor pe termen scurt. Pe termen scurt,
ponderea cea mai mare o deţin datoriile bancare şi datoriile comerciale ( Tabel 1.18.).

14
 Structura datoriilor
Tabel 1.18.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
Total datorii pe termen
1. DTS lei 53.224.455 74.712.100 109.790.760
scurt
2. Credite pe termen scurt Its lei 16.040.395 21.545.967 1.242.418
3. Furnizorii Fz lei 10.946.096 21.552.700 45.216.794
Efecte de comerţ de
4. Efc lei 13.326.422 9.726.343 20.050.910
plătit
Sume datorate
5. societăţilor din cadrul Sgr lei 0 0 2.699
grupului
6. Alte datorii Ad lei 12.911.542 21.887.090 43.277.939
Rata creditelor pe termen
7. Rîts % 30,1 28,8 1,1
scurt
8. Rata furnizorilor R % 20,6 28,8 41,2
Rata efectelor de comerţ
9. R Efc % 25 13 18,3
plătit
Rata sumelor datorate
10. societăţilor din cadrul R % 0 0 0
grupului
11. Rata altor datorii R % 24,3 29,3 39,4
12. Indicele de creştere a Its I % 100 134,3 5,8
13. Indicele de creştere a Fz I Fz % 100 196,9 209,8
14. Indicele de creştere a Efc I % 100 73 206,2
15. Indicele de creştere a Sgr I % 0 0 0
16. Indicele de creştere a Ad I % 100 169,5 197,7
Indicele de creştere a
17. I - 100 140,4 147
DTS

15
 Rata îndatorării la termen (Rît), la fel ca şi rata autonomiei financiare la termen, se
calculează în două variante:
Într-o primă variantă, rata îndatorării la termen arată măsura în care datoriile pe termen
mediu şi lung participă la formarea resurselor permanente. Se calculează ca raport între datoriile pe
termen mediu şi lung şi capitalul permanent:

Rît = x 100

Rata îndatorării la termen

Tabel 1.19.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
Datorii pe termen mediu
1. DTML lei 6.177.311 2.860.659 33.916.310
şi lung
2. Capital permanent Cpm lei 66.844.394 66.992.056 103.051.832
Rata îndatorării la
3. Rît % 9,2 4,3 32,9
termen
Indicele de creştere a
4. I % 100 46,3 1185,6
DTML
Indicele de creştere a
5. I % 100 100,2 153,8
Cpm
Valoarea maximă
6. - % 50 50 50
acceptabilă

În primii doi ani de analiză societatea a beneficiat de un grad redus de îndatorare la

termen, aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă pentru acest indicator. În anul 2020 însă
s-a manifestat o tendinţă de creştere a îndatorării la termen datorită modificării mai accentuate, ca
ritm, a datoriilor pe termen mediu şi lungfaţă de capitalurile permanente. Dacă în primul an de
analiză 9,2% din resursele întreprinderii proveneau din datorii pe termen mediu şi lung, în 2020
ponderea acestui tip de datorii a crescut la 32,9%.

16
 A doua variantă a ratei îndatorării la termen reflectă raportul în care se află datoriile pe
termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii. Relaţia de calcul este:

Rît = x 100

Rata îndatorării la termen

Tabel 1.20.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
Datorii pe termen mediu
1. DTML lei 6.177.311 2.860.659 33.916.310
şi lung
2. Capital propriu Cpr lei 60.667.083 64.131.397 69.135.522
Rata îndatorării la
3. Rît % 10,2 4,5 49,1
termen
Indicele de creştere a
4. I % 100 46,3 1185,6
DTML
Indicele de creştere a
5. I % 100 105,7 107,8
Cpr
Valoarea maximă
6. - % 100 100 100
acceptabilă

În toţi anii analizaţi, societatea a beneficiat de un grad redus de îndatorare la termen (rata
îndatorării la termen se află mai mult sub valoarea maximă acceptabilă). În anul 2020, valoarea
ratei era de 49,1%. Această tendinţă de creştere se datorează sporirii într-un ritm mai accentuat a
datoriilor pe termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii (I I ).

II. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL

ÎNTREPRINDERII

Ordonarea elementelor bilanţului financiar în funcţie de criteriul de lichiditate – eligibilitate

pune în evidenţă două reguli principale ale finanţării:
 nevoile permanente de alocare a fondurilor baneşti se vor acoperi din capitaluri
permanente
 Nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare şi permanente.

17
 2.1. Analiza fondului de rulment

Nivelul şi dinamica fondului de rulment

Fondul de rulment net (Frn) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în
urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru
finanţarea activelor curente. Practic, fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent
degajată pentru finanţarea activelor circulante (excedentul de capital permanent faţă de activele
imobilizate) sau surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare (partea activelor
circulante nefinanţătă de datoriile pe termen scurt).

Datorită acestor accepţiuni fondul de rulment net poate fi determinat în două modalităţi:
 FRN = Capital permanent – Active imobilizate nete
 FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net

Tabelul 2.1.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital permanent Cprm lei 66.844.394 66.992.056 103.051.832
Indicele de creştere a
2. Icprm % 100 100,22 153,83
Cpm
3. Active imobilizate nete Ain lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Indicele de creştere a
4. Iain % 100 134,38 118,8
Ain
5. Active circulante Ac 53.021.122 51.602.615 105.803.298
6. Datorii pe termen scurt DTS 53.224.455 74.712.100 109.790.760
7. Fond de rulment net FRN lei -203.333 -23.109.485 -3.987.462

Fondul de rulment este negativ pe întreaga perioadă, ceea ce înseamnă că sursele

permanente nu reuşesc să finanţeze integral alocările permanente şi pentru finanţarea activelor
imobilizate se folosesc şi datorii pe termen scurt, situaţie ce generează un dezechilibru financiar.
Nivelul cel mai `sensibil` al fondului de rulment se înregistrează în anul 2019 (-23.109.485) şi se
datorează creşterii activelor imobilizate într-un ritm mult mai ridicat (I =134,38%) faţă de
ritmul capitalului permanent (I =100,22%).
Creşterea activelor imobilizate s-a datorat realizării unor investiţii care, în perioada
următoare, vor putea să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei, prin rezultatele pe care le vor genera.
Acoperirea activelor imobilizate excedentare capitalului permanent s-a realizat pe seama
datoriilor pe termen scurt, ceea ce va crea efect asupra gradului de lichiditate al întreprinderii şi,
implicit, asupra datoriilor financiare.
În ultimul an, situaţia înregistrează o tendinţă de îmbunătăţire prin reducerea nivelului
negativ al fondului de rulment pănă la un nivel de -3,987,462 lei. Această `redresare` a fondului

18
de rulment s-a datorat creşterii capitalului permanent într-un ritm mai mare (I = 153,38%) faţă
de ritmul creşterii activelor imobilizate (I = 118,8%).
Din păcate, situaţia s-a ameliorat într-o proporţie destul de mică pe seama rezultatelor
proprii şi într-o măsură mult mai mare pe seama împrumuturilor pe termen lung. Creşterea
gradului de îndatorare va conduce, pentru perioada următoare, la creşterea cheltuielilor cu
dobânzile.

Analiza structurii fondului de rulment

Fondul de rulment este format din fond de rulment propriu şi fond de rulment străin.

Fondul de rulment propriu pune în evidenţă gradul în care echilibrul pe termen lung se
asigură prin capitalurile proprii şi reprezintă excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele
imobilizate nete.
Fondul de rulment propriu se determină pe baza relaţiilor:
 FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
 FRP = Fondul de rulment net – Datorii pe termen mediu şi lung

Fond de rulment propriu

Tabelul 2.2.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital propriu Cpr lei 60.667.083 64.131.397 69.135.522
Indicele de creştere a
2. I % 105,71 107,80
Cpr
3. Active imobilizate nete Ain lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Indicele de creştere a
4. I % 134,38 118,80
Ain
5. Fond de rulment propriu FRP lei -6.380.644 -25.970.144 -37.903.772

Fondul de rulment propriu este negativ şi se înregistrează o tendinţă de înrăutăţire,

datorită creşterii activelor imobilizate nete într-un ritm mai accentuat decât creşterea capitalurilor
proprii. Această situaţie se explică prin creşterea nivelului imobilizărilor corporale acoperite din
credite de investiţii şi nu din resurse proprii.

Fondul de rulment străin reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care
depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.
Indicatorul se calculează cu relaţiile:
 FRS = Capital permanent – Capital propriu
 FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu

19
 Fond de rulment străin
Tabel 2.3.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Fond de rulment net FRN lei -203.333 -23.109.485 -3.987.462
2. Fond de rulment propriu FRNP lei -6.380.644 -25.970.144 -37.903.772
3. Fond de rulment străin FRS lei 6.177.311 2.860.659 33.916.310
4. Indicele de creştere I % 100 46,31 1.185,61

Fondul de rulment străin a crescut în ultimul timp de aproape douăsprezece ori, nereuşind
însă ca împreună cu capitalurile proprii să acopere nivelul activelor imobilizate nete. Această
creştere se datorează apelării la împrumuturile pe termen mediu şi lung destinate acoperirii
investiţiilor.

20
 2.2. Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare

rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie
acoperite din resurse permanente. Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanşate
din resurse stabile.
Necesarul de fond de rulment se determină ca diferenşa între activele curente şi resursele
curente:
 NFR = Active curente – Resurse curente
 NFR = [Active circulante – Disponibilităţi] – [Obligaţii pe termen scurt – (Credite
curente + Soldul creditor la bănci)]

Necesarul de fond de rulment

Tabel 2.4.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
1. Stocuri St lei 16.701.557 20.510.544 20.965.870
2. Indicele de creştere a St I St % 100 122,8 102,22
3. Creanţe Cr lei 31.235.475. 26.339.464 36.897.811
Indicele de creştere a
4. I % 100 84,33 140,09
creanţelor
5. Active curente Ac lei 47.937.032 46.850.008 57.863.681
6. Indicele de creştere a Ac I % 100 97,73 123,51
7. Pasive curente Pc lei 40.788.229 58.524.908 109.790.760
8. Indicele de creştere a Pc I % 100 143,48 325,99
Necesar de fond de
9. NFR lei 7.148.803 -11.674.900 -51.927.079
rulment

În primul an de analiză necesarul de fond de rulment era pozitiv, ceea ce semnifică

existenţa activelor circulante de natura stocurilor şi creanţelor care ar fi trebuit să fie finanţate din
fondul de rulment pozitiv.
În ultimii doi ani de analiză necesarul de fond de rulment a fost negativ, ceea ce reprezintă
nu o nevoie de fond de rulment ci o degajare de surse atrase. Această situaţie se datorează creşterii
vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul 2019 şi angajării unor datorii cu scadenţe mai mari.
Existenţa unui fond de rulment negativ a dus la existenţa unui dezechilibru financiar care a
putut fi acoperit printr-o durată mai mare a creditului furnizor faţă de creditul client şi prin
contractarea unor împrumuturi pe termen scurt.

21
 2.3. Analiza trezoreriei nete

Trezorerie netă (Tn) reprezintă disponibilitaţile băneşti rămase la dispoziţia firmei

rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Trezoreria se poate calcula în două modalităţi:
 Tn = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment
 Tn = Disponibilităţi şi plasamente – Credite de trezorerie (inclusiv soldul creditor al
conturilor curente la bănci).

Trezoreria netă
Tabelul 2.5.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Fond de rulment net FRN lei -203.333 -23.109.485 -3.987.462
Necesarul de fond de
2. NFR lei 7.148.803 -11.674.900 -51.927.079
rulment
3. Trezoreria netă Tn lei -7.352.136 -11.434.585 47.939.617

Trezoreria este pe primii doi ani negativă, ceea ce evidenţiază un dezechilibru financiar,
când nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente,
apelându-se la credite pe termen scurt. Această situaţie determină o dependenţă faţă de resursele
financiare externe şi implicit o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.
În ultimul exerciţiu s-a înregistrat o trezorerie netă de 47.939.617 lei datorată absenţei
creditelor pe termen scurt şi creşterii pasivelor curente, adică a datoriilor faţă de furnizori.
Creşterea datoriilor faţă de furnizori, în cazul în care nu se datorează negocierii unor termene de
plată mai relaxate, poate înrăutăţi relaţiile întreprinderii cu partenerii săi.

Analiza structurii funcţionale a trezoreriei

Disponibilităţile şi plasamentele firmei, adică trezoreria de active (Ta) sunt compuse din:
 Trezoreria netă (Tn)
 Trezoreria de pasiv (Tp)

Din punct de vedere funcţional trezoreria netă se obţine astfel:

Tn = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv

22
 Trezoreria netă
Tabelul 2.6.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Stocuri St lei 16.701.557 20.510.544 20.965.870
2. Indicele de creştere a St I St % 100 122,8 102,22
3. Creanţe Cr lei 31.235.475. 26.339.464 36.897.811
Indicele de creştere a
4. I % 100 84,33 140,09
creanţelor
5. Active curente Ac lei 47.937.032 46.850.008 57.863.681
6. Indicele de creştere a Ac I % 100 97,73 123,51
7. Pasive curente Pc lei 40.788.229 58.524.908 109.790.760

În primii doi ani trezoreria de pasiv a fost superioară trezoreriei de activ, fapt confirmat
printr-o trezorerie netă negativă. Acest lucru confirmă faptul că firma a trebuit să apeleze la un
credit de trezorerie pentru a putea să-şi finanţeze activitatea curentă.
În ultimul an, datorită absenţei creditelor pe termen scurt, trezoreria de activ a fost
superioară celei de pasiv, rezultând astfel o trezorerie netă pozitivă, firma având la dispoziţie
resurse băneşti pentru acoperirea nevoilor ciclice.

23
 Analiza ratelor de finanţare

Pentru analiza echilibrului prin ratele de finanţare folosim următoarele rate: rata finanţării
stabile, rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii, rata finanţării ciclice, rata
finanţării globale.

Rata finanţării stabile (Rfs) arată gradul în care activele stabile sunt finaţate din pasive
stabile şi reflectă în mărimi relative echilibrul financiar pe termen lung.

Rfs = x 100

Rata finanţării stabile

Tabelul 2.7.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Capital permanent Cpm lei 66.844.394 69.992.056 103.051.832
Indicele de creştere a
2. I % 100 100,22 153,83
Cpm
3. Active imobilizate nete Ain lei 67.047.727 90.101.541 107.039.294
Indicele de creştere a
4. I % 100 134,38 118,80
Ain
Rata finanţării Ain prin
5. Rfs % 99,70 74,35 96,27
Cpm
6. Indicele de creştere a Rfs Irfs % 100 74,57 129,48
Valoare minim
7. - % 85 85 85
admisibilă
Valoare maxim
8. - % 150 150 150
admisibilă

24
 III. ANALIZA RAPORTULUI LICHIDITATE –
SOLVABILITATE

3.1. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe
seama activelor circulante.

Lg =

Lichiditatea generală
Tabelul 3.1.1.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
1. Active circulante Ac lei 53.021.122 51.602.615 105.803.298
2. Indicele de creştere a Ac I Ac % 100 97,32 205,34
3. Pasive circulante Pc lei 53.224.455 74.712.100 109.790.760
4. Indicele de creştere a Pc I % 100 140,37 146,95
5. Lichiditatea generală Lg - 0,99 0,69 0,96
6. Indicele de creştere a Lg I % 100 69,33 139,52
Valoare minim
7. - - 1 1 1
acceptabilă
Valoare maxim
8. - - 2 2 2
acceptabilă

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul indicatorului este sub valoarea minimă, ceea ce
arată că firma este în pericol de a nu-şi acoperi integral pasivele circulante pe seama activelor
circulante, ceea ce reflectă un pericol de incapacitate de plată pe termen scurt.
În ultimul an se observă o uşoară îmbunătăţire a lichidităţii generale, datorată creşterii mai
rapide a nivelului activelor circulante faţă de nivelul pasivelor circulante (105,34% 46,95%).

25
 Lichiditatea redusă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt
din creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti. Lichiditatea redusă
exclude stocurile din mijloacele curente de plată, acestea constituind elementul cel mai lent sub
aspectul potenţialului de transformare în lichidităţi a activelor circulante.

Lr = ==

Lichiditate redusă
Tabelul3.1.2.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Active circulante fără
1. Ac lei 36.319.565 31.092.071 84.837.428
stocuri
2. Indicele de creştere a Ac I Ac % 100 85,60 272,85
3. Pasive circulante Pc lei 53.224.455 74.712.100 109.790.760
4. Indicele de creştere a Pc I % 100 140,37 146,95
5. Lichiditatea redusă Lr - 0,68 0,41 0,77
6. Indicele de creştere a Lr I % 100 60,98 185,67
Valoare minim
7. - - 0,6 0,6 0,6
acceptabilă
Valoare maxim
8. - - 1,0 1,0 1,0
acceptabilă

În ultimul an nivelul indicatorului se încadrează în limitele normale şi reflectă o bună

capacitate de plată, deci şi un risc redus. Faţă de anul anterior nivelul indicatorului a crescut cu
85,67%, datorită creşterii mai rapide, ca ritm a creanţelor şi disponibilităţilor (172,85%) faţă de
pasivele circulante (46,95%). Nivelul indicatorului este asiguratoriu în ultimul an de analiză,
certificând faptul că firma este capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele circulante pe seama
creanţelor şi disponibilităţilor băneşti.

26
 Lichiditatea curentă (Lc) apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot
fi acoperite pe seama investiţiilor financiare pe termen scurt şi a disponibilităţilor băneşti.

Lc =

În ultimul an (tabelul 3.3.) valoarea indicatorului se incadrează în limitele normale, iar faţă
de anul precedent a crescut cu 599% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a disponibilităţilor
baneşti (1027,2%) faţă de pasivele circulante (46,95%). Acest fapt se datorează echilibrului
financiar precar pe termen scurt. Pe perioada analizată, cu excepţia ultimului an nivelul
indicatorului nu este asigurătoriu, ceea ce înseamnă că firma nu este capabilă să-şi acopere
satisfăcător pasivele circulante pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest
punct de vedere situaţia se poate aprecia ca nefavorabilă.

Lichiditatea curentă
Tabelul 3.1.3.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Investiţii financiare pe
1. Ifts lei 0 85,595 0
termen scurt
2. Indicele de creştere a Ifts I Ifts % - 85,60- -
3. Pasive circulante Pc lei 53.224.455 74.712.100 109.790.760
4. Indicele de creştere a Pc I % 100 140,37 146,95
Disponibilităţi şi
5. Disp lei 5.084.090 4.667.012 47.939.617
plasamente
Indicele de creştere a
6. I Disp % 100 91,80 1027,20
Disp
7. Lichiditatea curentă Lc - 0,10 0,06 0,44
8. Indicele de creştere a Lc I % 100 65,39 699,00
Valoare minim
9. - - 0,4 0,4 0,4
acceptabilă
Valoare maxim
10. - - 0,6 0,6 0,6
acceptabilă

27
 Lichiditatea imediată (Li) reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt din
disponibilităţile băneşti, care sunt cele mai lichide elemente ale activului.
Li =

Lichiditatea imediată
Tabelul 3.1.4.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Disponibilităţi şi
1. Disp lei 5.084.090 4.667.012 47.939.617
plasamente
Indicele de creştere a
2. I Disp % 100 91,80 1027,20
Disp
3. Pasive circulante Pc lei 53.224.455 74.712.100 109.790.760
4. Indicele de creştere a Pc I % 100 140,37 146,95
5. Lichiditatea imediată Li - 0,10 0,06 0,44
6. Indicele de creştere a Li I % 100 65,39 699,00
Valoare minim
7. - - 0,2 0,2 0,2
acceptabilă
Valoare maxim
8. - - 0,3 0,3 0,3
acceptabilă

În ultimul an valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale, iar faţă de anul

precedent a crescut cu 699% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a disponibilităţilor băneşti
(1027,2%) faţă de pasivele circulante (46,95%). Acest fapt se datorează echilibrului financiar
precar pe termen scurt. Pe perioada de analiză, cu excepţia ultimului an nivelul indicatorului nu
este asigurătoriu, ceea ce înseamnă că firma nu este capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele
circulante pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere situaţia
se poate aprecia ca nefavorabilă.

28
 3.2. ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE

Analiza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile totale
din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale de plată pe
termen lung.
Solvabilitate patrimonială la termen (gs ) arată măsura în care activele totale ale firmei
pot acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe
seama activelor.

gs =

Solvabilitate patrimonială la termen

Tabel 3.2.1.
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie Simbol U.M.
Crt. 2018 2019 2020
1. Activ total At lei 120.068.849 141.704.156 212.842.592
2. Indicele de creştere a At I % 100 118,02 150,20
3. Datorii totale Dt lei 59.401.766 77.572.759 143.707.070.
4. Indicele de creştere a Dt I % 100 130,59 185,25
Solvabilitatea
5. Isg - 2,02 1,83 1,48
patrimonială la termen
Indicele de creştere a gs
6. I % 100 90,37 81,08
Valoare minim
7. - - 1,66 1,66 1,66
acceptabilă

În ultimul an nivelul indicelui de solvabilitate generală este sub limita normală şi faţă de
precedentul s-a redus cu 18,92%. Tendinţa indicatorului este de reducere pentru întreaga perioadă
datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale (85,25%) faţă de activele totale (50,2%).
Dacă situaţia continuă să se înrăutăţească, firma este în pericol de a nu-şi putea acoperi datoriile pe
seama activelor, în caz de faliment.

29
 Capacitatea brută de rambursare a datoriilor (Cbrd) arată măsura în care sursele
potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea de exploatare a firmei pot acoperi datoriile
totale ale firmei.

Cbrd =
Nivelul minim acceptabil este de 0,50 (corespunde achitării datoriilor într-un termen de 2
ani), sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacităţii de plată, iar nivelul optim este
considerat de 1,00.

Capacitatea brută de rambursare a datoriilor

Tabelul 3.2.2.
Perioada de analiză
Nr.
Specificaţie Simbol U.M.
Crt.
2018 2019 2020
Excedent brut de
1. EBE lei 11.400.538 8.492.573 7.007
exploatare
Indicele de creştere a
2. I % 100 74,49 0,08
EBE
3. Datorii totale Dt lei 59.401.766 77.572.759 143.707.070.
4. Indicele de creştere a Dt I % 100 130,59 185,25
Capacitatea brută de
6. Cbrd - 0,19 0,1 0,00004
rambursare
Valoare minim
7. - - 0,5 0,5 0,5
acceptabilă

În ultimul an, valoarea indicatorului se situează mult sub minimul acceptabil,

manifestându-se o tendinţă de reducere pe întreaga perioadă analizată. Întreprinderea nu are
capacitatea de rambursare a datoriilor.

30