Anexa 5 Indicatori economico-financiari
Tabelul nr. 1. Ratele de structură ale bilanţului
Rata
I. Rata activelor imobilizate
1. Rata imobilizărilor
necorporale
2. Rata imobilizărilor
corporale
3. Rata imobilizărilor
financiare
II. Rata activelor circulante
1. Rata stocurilor
2. Rata creanţelor
comerciale
3. Rata disponibilităţilor
(trezoreriei)
I. Rata îndatorării globale
I.1. Rata datoriilor curente
(Datorii pe termen lung/Capital permanent)*100
I.2. Rata de îndatorare la
termen
(Datorii pe termen lung/Capitaluri proprii)*100
II.1. Rata autonomiei
financiare globale
II.2. Rata autonomiei
financiare la termen
Mod de calcul
Ratele de structură ale activului bilanţier
(Active imobilizate/Total activ)*100
(Imobilizări necorporale/Total activ)*100
(Imobilizări corporale/Total activ)*100
(Imobilizări financiare/Total activ)*100
(Active circulante/Total activ)*100
(Stocuri/Total activ)*100
(Creanţe comerciale/Total activ)*100
(Trezorerie şi echivalente de trezorerie/Total
activ)*100
Ratele de structură ale pasivului (datorii şi capitaluri proprii) bilanţier
(Datorii totale/Total pasiv)*100
(Datorii curente/Total pasiv)*100
sau
(Capitaluri proprii/Total pasiv)*100
(Capitaluri proprii/Capital permanent)*100
sau
Semnificaţia
Reflectă gradul de investire a capitalului întreprinderii.
Creşterea raportului ar putea fi interpretată ca favorabilă,
atâta timp cât se înregistrează şi o creştere a cifrei de
afaceri.
Reflectă, în principiu, ponderea investiţiilor în domeniul
dezvoltării în total active.
Această rată depinde de sectorul în care activează entitatea,
dar şi de opţiunile strategice ale acesteia (dezvoltare sau
menţinere). În industrie, de exemplu, indicatorul
înregistrează valori mai ridicate decât în alte ramuri (de
aproximativ 60%).
Reflectă politica de investiţii financiare în care este angajată
entitatea.
Exprimă ponderea activelor circulante în total active. Şi
acest indicator depinde de sectorul de activitate al entităţii
(în industrie se apropie de 40%). Creşterea ar putea fi
interpretată pozitiv, dar trebuie luate în calcul componentele
activelor circulante.
Reflectă ponderea deţinută de stocuri în total active.
Indicatorul înregistrează valori mai mari în sectoarele
producţiei şi comerţului şi valori mai reduse în sectorul
serviciilor. Creşterea indicatorului ar putea fi interpretată ca
nefavorabilă (stocuri cu mişcare lentă sau greu vandabile,
supradimensionarea stocurilor din cauza unor situaţii de
conjunctură etc)
Semnifică vânzările pe credit comercial în total active.
Creşterea raportului reflectă o intensificare a relaţiilor
comerciale cu clienţii, dar şi imobilizarea unor lichidităţi, care
depinde de termenele de plată acordate.
Un nivel favorabil al indicatorului vizează încadrarea lui între
5% şi 25%. Sub 5%, indică probleme de lichiditate, iar
depăşirea a 25% ar putea reflecta existenţa unor lichidităţi
insuficient utilizate.
Reflectă gradul de dependenţă financiară a entităţii. Este un
indicator de risc financiar, care ar trebui să înregistreze
valori mai mici de 66% şi în scădere pentru a aprecia
favorabil situaţia unei firme. Creşterea indicatorului reflectă o
situaţie favorabilă doar dacă îndatorarea exercită un efect de
levier pozitiv pentru întreprindere şi dacă cresc datoriile
curente ca urmare a creditelor comerciale acordate de
furnizori.
Reflectă ponderea datoriilor curente în total pasiv, indicator
care ar trebui să se încadreze între 33% şi 50% pentru a nu
afecta gradul de îndatorare al entităţii. Dacă are loc o
creştere a termenelor de plată acordate de furnizori,
creşterea indicatorului este apreciată ca favorabilă.
Ponderea datoriilor pe termen lung în capitalurile
permanente trebuie să fie mai mică de 50% pentru a aprecia
favorabil capacitatea de îndatorare a entităţii. Al doilea raport
prezintă o semnificaţie sporită, deoarece permite
evidenţierea măsurii în care întreprinderea recurge la
„efectul de levier”. Valoarea raportului ar trebui să fie
subunitară pentru aprecierea favorabilă a gradului de
îndatorare.
Semnifică gradul de independenţă financiară a entităţii, care
ar trebui să înregistreze valori mai mari decât 33% (1/3 din
pasiv) pentru a asigura premisa autonomiei financiare a unei
entităţi.
Se apreciază că pentru asigurarea autonomiei financiare, o
entitate ar trebui să deţină capitaluri proprii într-o proporţie
de cel puţin 50% din capitalul permanent. Acest fapt implică,

Rata
(Capital propriu/Datorii pe termen lung)*100
III. Rata stabilităţii financiare
Ratele structurii financiare
I. Ratele echilibrului
financiar/funcţional propriu-zis
1. Ratele de finanţare (rate de
acoperire financiară)
Rata fondului de rulment financiar
(rata finanţării stabile a imobilizărilor)
- RFR
Rata fondului de rulment propriu (rata
autofinanţării imobilizărilor) - RAI
Rata fondului de rulment străin (rata
finanţării străine) - RFS
Rata finanţării globale sau rata
trezoreriei nete (bazată pe fondul de
rulment financiar) - RFG
Rata fondului de rulment net global
(rata finanţării durabile) - RFD
Rata finanţării globale (bazată pe
fondul de rulment funcţional) - RFG
Rata de finanţare a NFRE - RFNFRE
Rata creditelor de trezorerie - RCT
Rata finanţării ciclice - RFC
Rata finanţării ciclice a exploatării -
RFCE
Rata finanţării ciclice din afara
exploatării - RFCAE
2. Ratele de lichiditate
Rata lichidităţii generale/ curente -
RLG (rata fondului de rulment
determinat pe baza valorilor pe
Mod de calcul
(Capitaluri permanente/Total pasiv)*100
Tabelul nr. 2. Ratele structurii financiare
Modul de calcul
În funcţie de tipul ratei, se
calculează după formula de
mai jos.
Se calculează, în general,
ca raport între resurse şi
utilizări.
Capitaluri
permanente/Active
imobilizate nete
Capitaluri proprii/Active
imobilizate nete
Datorii pe termen
lung/Active imobilizate nete
Fondul de rulment
net/Necesarul de fond de
rulment
Resurse stabile/Utilizări
stabile
Fondul de rulment net
global/Necesarul de fond de
rulment total
Fondul de rulment
funcţional/Necesarul de fond
de rulment de exploatare
Credite de
trezorerie/Necesarul de fond
de rulment de exploatare
Resurse ciclice/Utilizări
ciclice
Datorii de exploatare/Utilizări
ciclice
Datorii în afara
exploatării/Utilizări ciclice
Raportul se stabileşte între
active circulante, totale sau
parţiale şi datorii pe termen
scurt.
Active circulante/Datorii pe
termen scurt
Anexa 5 Indicatori economico-financiari
Semnificaţia
aşadar, ca cel de-al doilea raport să înregistreze valori
supraunitare, pentru ca gradul de independenţă financiară a
firmei să fie asigurat.
Reflectă ponderea resurselor cu caracter permanent aflate la
dispoziţia entităţii. O situaţie confortabilă este cea în care
indicatorul înregistrează valori cuprinse între 50% şi 66%. O
creşterea a raportului este apreciată ca favorabilă dacă
sporesc mai mult capitalurile proprii în detrimentul datoriilor
pe termen lung, în timp ce diminuarea este apreciată ca
favorabilă dacă scad datoriile pe termen lung.
Semnificaţia
Evidenţiază realizarea echilibrului financiar şi funcţional pe termen lung şi
scurt, făcând trimitere la FR, NFR şi TN.
Reflectă modalităţile de finanţare a investiţiilor întreprinderii, fie ele
strategice sau de exploatare.
Semnifică modalitatea de finanţare a imobilizărilor. O valoare supraunitară
arată că imobilizările sunt finanţate din capitalurile permanente, dar ideal
ar fi ca resursele proprii să finanţeze activele pe termen lung. Teoretic,
creşterea valorii raportului denotă o îmbunătăţire a structurii financiare, iar
diminuarea o deteriorare.
Indicatorul arată cât din activele imobilizate nete sunt autofinanţate . Se
recomandă o valoare de 0,67 ca limită inferioară pentru acest indicator, iar
ca limită superioară, o valoare mai mare decât unu.
Această rată indică măsura în care activele imobilizate sunt finanţate pe
seama datoriilor pe termen lung. Valorile crescătoare ale raportului
semnalează un anumit risc pentru entitate, mai ales dacă din resursele
existente nu pot fi acoperite cheltuielile cu dobânzile.
Rata finanţării globale arată în ce măsură capitalul permanent, rămas
după finanţarea activelor imobilizate, contribuie la desfăşurarea activităţii
de exploatare. O valoare supraunitară conduce la trezorerie pozitivă; o
valoarea subunitară generează trezorerie negativă.
Pune în evidenţă echilibrul sau dezechilibrul funcţional. Valoarea
supraunitară arată că resursele stabile finanţează integral utilizările
stabile, iar diferenţa este destinată utilizărilor ciclice.
Evidenţiază cât din nevoia de fond de rulment este finanţată din fondul de
rulment funcţional. Dacă rata este supraunitară, aceasta indică un
echilibru funcţional în întreprindere. Invers, va fi generată o trezorerie netă
negativă.
Evidenţiază cât din nevoia de fond de rulment pentru exploatare (în
principal, stocuri) este finanţată din fondul de rulment funcţional. Se
consideră satisfăcător un raport de 2/3.
Măsoară gradul în care întreprinderea angajează credite bancare pe
termen scurt pentru a finanţa activitatea de exploatare.
Semnifică posibilitatea finanţării utilizărilor ciclice din resurse ciclice. Dacă
raportul are valori supraunitare, necesarul de fond de rulment este
negativ, adică se degajă o resursă de fond de rulment.
Evidenţiază gradul de acoperire a utilizărilor ciclice pe seama datoriilor de
exploatare. Creşterea raportului indică un aspect favorabil, dacă se are în
vedere că datoriile comerciale sunt mai puţin costisitoare.
Evidenţiază măsura în care utilizările ciclice sunt acoperite din datoriile în
afara exploatării.
Măsoară capacitatea de plată a întreprinderii, adică solvabilitatea pe
termen scurt. Lichiditatea reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face
faţă pe termen scurt datoriilor scadente prin prisma transformării activelor
circulante în disponibilităţi.
Reflectă posibilitatea de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activele
circulante, care urmează a se transforma în lichidităţi. Această rată
exprimă, de fapt, o altă modalitate relativă de exprimare a fondului de

Ratele structurii financiare
termen scurt)
Rata lichidităţii reduse/ imediate
(„indicatorul test acid”) - RLR
Rata lichidităţii imediate - RLI
II. Rate de solvabilitate/rate de
îndatorare
Rata solvabilităţii generale (rata
situaţiei nete) - RSG
Rata îndatorării globale - RÎG
Rata levierului financiar - RLF
Rata datoriilor financiare
îndatorării la termen) – RDF
Rata capacităţii globale de
rambursare - RRG
Rata capacităţii de rambursare la
termen - RRT
Rata prelevării datoriilor financiare -
RDF
Rata costului îndatorării - RCÎ
Rata autonomiei financiare globale -
RAFG
Rata autonomiei financiare la termen
- RAFT
III. Rate de compoziţie a structurilor
situaţiilor financiare
1
*** a se vedea efectul de levier.
2
*** aceste rate au fost determinate şi analizate în cadrul paragrafului: „Analiza structurii bilanţului”.
Modul de calcul
(Active circulante -
Stocuri)/Datorii pe termen
scurt
Disponibilităţi/Datorii pe
termen scurt
Compară, în general,
finanţarea proprie cu
finanţarea străină a unei
firme.
Active totale/Datorii totale
Datorii totale/Total pasiv
Datorii totale/Capital propriu
Datorii financiare/Capitaluri
permanente
(rata
Datorii financiare/Capitaluri
proprii
Datorii totale/Capacitatea de
autofinanţare
Datorii pe termen
lung/Capacitatea de
autofinanţare
Cheltuieli
financiare/Excedentul brut
de exploatare
sau
Cheltuieli financiare/Cifra de
afaceri
Cheltuieli financiare/Datorii
totale
Capitaluri proprii/Total pasiv
sau
Capitaluri proprii/Datorii
totale
Capitaluri proprii/Capitaluri
permanente
sau
Capitaluri proprii/Datorii pe
termen lung
Se calculează, în general,
ca ponderi ale diferitelor
componente ale activelor,
datoriilor şi capitalurilor
proprii în total.
Tabelul nr. 3. Ratele de rotaţie a capitalurilor
Anexa 5 Indicatori economico-financiari
Semnificaţia
rulment. Mărimea ratei se apreciază ca favorabilă când este în jurul valorii
2. Nota 9 din „Anexa” la bilanţ menţionează indicatorul capitalului circulant
ca un prim indicator de lichiditate.
Exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile imediat exigibile din
creanţe şi disponibilităţi (fără stocuri). Se apreciază că o valoare a acestei
rate cuprinsă între 0.8 şi 1 reprezintă o situaţie bună în ce priveşte
solvabilitatea parţială. Al doilea indicator de lichiditate prezentat în Nota 9
este indicatorul test acid.
Caracterizează capacitatea firmei de a rambursa în mod instantaneu
datoriile scadente imediat. O rată a capacităţii de plată imediate mai mare
de 0.3 este considerată corespunzătoare.
Evidenţiază măsura în care activul este suficient pentru plata datoriilor ,
precum şi implicaţiile îndatorării/nu asupra gestiunii financiare a
întreprinderii. Aceste rate au în vedere solvabilitatea pe termen lung.
Indicatorul este expresia relativă a situaţiei nete (total active – datorii). O
firmă se caracterizează prin insolvabilitate, dacă acest raport este mai mic
decât 1,66.
Exprimă gradul de dependenţă a entităţii faţă de resursele financiare
provenite de la terţi. O valoare mai mică de 0,66 îi permite firmei să
recurgă încă la îndatorare, riscul de insolvabilitate fiind eliminat.
Reflectă gradul de autonomie financiară a întreprinderii. Cu cât raportul
este mai mic, cu atât întreprinderea este mai independentă financiar.
Când raportul înregistrează valoarea 2, apare riscul de insolvabilitate.
Exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Datoriile financiare se referă
la datorii pe termen mediu şi lung. O rată mai mică de 0.5 (prima) sau de 1
(a doua) este benefică pentru întreprindere. Ambii indicatori sunt
prezentaţi şi în Nota 9 în categoria indicatorilor de risc, respectiv ca
indicatori ai gradului de îndatorare. Datoriile financiare se referă la
capitalul împrumutat pe termen lung. Capitalul permanent mai este
denumit şi capital angajat.
Exprimă capacitatea unei firme de a rambursa datoriile pe termen lung
prin capacitatea de autofinanţare (în număr de ani). Valoarea raportului se
doreşte a fi cât mai mică (maxim 4 ani).
Are în vedere capacitatea entităţii de a rambursa datoriile pe termen lung
din capacitatea de autofinanţare. Se recomandă pentru acest raport o
valoare maximă de 3 ani.
Costul îndatorării poate fi suportat de către o întreprindere în condiţiile în
care cheltuielile financiare reprezintă cel mult 60% din excedentul brut de
exploatare sau 3% din cifra de afaceri. Dacă aceste limite sunt depăşite,
entitatea este expusă riscului de insolvabilitate.
Această rată reprezintă, de fapt, rata medie a dobânzii. Se doreşte ca rata
medie a dobânzii să fie inferioară ratei de rentabilitate economică1.
Autonomia financiară a unei firme este considerată normală dacă primul
raport este mai mare de 0,33, iar cel de-al doilea raport mai mare decât
0,5. Mai exact, pentru a reflecta un grad ridicat de independenţă
financiară, al doilea raport nu trebuie să fie mai mic de 0,7.
Primul raport redă ponderea capitalurilor proprii în totalul capitalurilor
permanente. O rată corespunzătoare trebuie să fie mai mare sau egală cu
0.5. Al doilea raport trebuie să înregistreze valori mai mari decât 1 pentru
a reda o capacitate de împrumut favorabilă . Dacă aceste rate au valori
mai mici decât limitele minime, atunci entitatea se confruntă cu riscul
insolvabilităţii.
Acest demers permite să se identifice caracteristicile majore ale structurii
şi evoluţiei diferitelor categorii de elemente din bilanţ2.
 Anexa 5 Indicatori economico-financiari

Ratele de rotaţie a capitalurilor Modul de calcul Semnificaţia

Durata de rotaţie a stocurilor - DRS
Termenul mediu de recuperare
creanţelor faţă de clienţi – TRC
Termenul mediu de plată a datoriilor
către furnizori – TPD
Durata ciclului comercial (în zile) – DCC
Viteza de rotaţie a activelor – (VRA)
(Stocuri medii/Cifra de
afaceri)*360
(Stocuri medii/Costul
vânzărilor)*360
(Creanţe
a
comerciale/Cifra de
afaceri)*360
(Datorii faţă de
furnizori/Achiziţii de la
furnizori)*360
DRS+TRC-TPD
CA/ Total active
CA/ Active imobilizate
CA/ Active minus dat.
curente
Permite efectuarea de comparaţii în spaţiu şi timp relative la
performanţele firmei în privinţa gestionării stocurilor. Interesul oricărei
firme este de a avea o frecvenţă sporită în rotaţia stocurilor, deoarece
aceasta are efecte favorabile în gestiunea financiară, contribuind astfel
la eliberarea de resurse financiare. Pe baza acestui indicator se
determină câţi lei investiţi în stocuri sunt necesari pentru a realiza un leu
cifră de afaceri.
Este o altă modalitate de determinare a numărului de zile de stocare a
bunurilor în unitate. Costul vânzărilor este preluat din Nota 4. Dacă dorim
să determinăm viteza de rotaţie a stocurilor (de câte ori stocul a fost rulat
de-a lungul exerciţiului financiar) raportăm costul vânzărilor la stocul
mediu.
Pentru o întreprindere, o durată medie de încasare a clienţilor mai mare
decât durata stabilită la nivel de ramură semnifică o situaţie nefavorabilă.
Cert este că se doreşte, pe cât posibil, să se accelereze încasarea
creditelor acordate clienţilor. Un grad normal de lichiditate a creanţelor
nu ar trebui să depăşească termenul de 30-45 de zile.
Dacă durata de încasare a creditelor-clienţi se doreşte a fi cât mai mică,
durata de plată a datoriilor comerciale ar trebui să fie mai îndepărtată,
tocmai pentru a face faţă nevoii de fond de rulment cu ajutorul acestor
resurse aflate temporar la dispoziţia întreprinderii, gratuit (dacă eliminăm
datoriile în valută sau alte clauze de indexare).
Indicatorul cumulează cele trei rate anterior determinate şi semnifică
durata medie a intervalului cuprins între momentul în care se plătesc
datoriile către furnizori şi momentul în care se încasează creditele de la
clienţi. Un ciclu comercial normal nu trebuie să depăşească 30 de zile.
Aceşti indicatori, prezentaţi în Nota 9 a situaţiilor financiare, evaluează
eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea
mărimii cifrei de afaceri generată de capitalul imobilizat (în întregime sau
parţial).

Tabelul nr. 4. Indicatori de măsurare a performanţelor

Utilizatori Obiectivele urmărite Indicatori de măsurare a performanţelor
Determinarea valorii întreprinderii şi a capacităţii de remunerare a - profit net şi rate construite pe baza acestuia
Acţionari
capitalului investit - indicatori care exprimă crearea de valoare
- indicatori ai utilizării resurselor (indicatorii costurilor şi
cheltuielilor)
Estimarea obiectivelor strategice şi tactice şi a gradului de realizare a
Manageri - indicatori de rezultate, de eficienţă, de eficacitate
acestora
- indicatori ai activităţii (de gestiune)
- indicatori specifici dezvoltării durabile
- indicatori de lichiditate
Determinarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau
Creditori - indicatori de solvabilitate
echivalente de numerar
- indicatori de cash-flow
Stabilirea formei şi nivelului remunerării, precum şi aprecierea - indicatori ai activităţii
Salariaţii
stabilităţii întreprinderii - indicatori de eficienţă
- indicatori ai calităţii producţiei
Clienţi Estimarea calităţii producţiei şi aprecierea stabilităţii entităţii
- indicatori ai calităţii totale
Publicul Aprecierea dezvoltării durabile - indicatori specifici dezvoltării durabile

Tabelul nr. 5. Soldurile intermediare de gestiune

VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3=1-2
Vânzări de mărfuri (ct. 707) Costul mărfurilor vândute (ct. 607) Marja comercială
Producţia vândută (ct. 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708) Variaţia în minus sau reducerea stocurilor Producţia exerciţiului
Producţia stocată (ct. 711-sold creditor) (ct. 711-sold debitor)
Producţia imobilizată (ct. 721, 722)
Producţia exerciţiului Consumul de la terţi (ct. 601, 602, 603, Valoarea adăugată
Marja comercială 604, 605, 606, 608; gr. 61, 62)
Valoarea adăugată Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. Excedentul
Subvenţii de exploatare (ct. 741) 635) brut/insuficienţa brută de
Cheltuieli cu personalul (gr. 64) exploatare
Excedentul brut de exploatare Insuficienţa brută de exploatare Rezultatul exploatării
 Anexa 5 Indicatori economico-financiari

Alte venituri de exploatare (ct. 758) Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) (profit sau pierdere)
Venituri din ajustări şi provizioane privind activitatea de Cheltuieli de exploatare privind
exploatare (ct. 781) amortizările, ajustările şi provizioanele (ct.
681)
Rezultatul exploatării (profit) Rezultatul exploatării (pierdere) Rezultatul curent (profit
Venituri financiare (gr. 76, ct. 786) Cheltuieli financiare (gr. 66, ct. 686) sau pierdere)
Rezultatul curent (profit) Rezultatul curent (pierdere) Rezultatul net al
Venituri extraordinare (ct. 771) Cheltuieli extraordinare (ct. 671) exerciţiului (profit net
Cheltuieli cu impozitul pe profit (ct. 691) sau pierdere)

Tabelul nr. 6. Calculul capacităţii de autofinanţare-metoda deductivă

CAPACITATEA DE
+ -
AUTOFINANŢARE
Alte venituri din exploatare (fără: venituri din Alte cheltuieli pentru exploatare (fără valoarea netă
cesiunea activelor3; contabilă a activelor cedate)
cote-părţi din subvenţii virate la venituri) Cheltuieli financiare (fără amortizări şi ajustări calculate)
= Excedentul brut de exploatare
Venituri financiare (fără reluări asupra Cheltuieli extraordinare
ajustărilor) Impozitul pe profit
Venituri extraordinare

Tabelul nr. 7. Calculul capacităţii de autofinanţare-metoda aditivă

CAPACITATEA DE
+ -
AUTOFINANŢARE
Amortizări, ajustări şi provizioane calculate Cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate la venituri
(de exploatare şi financiare) Reluări asupra ajustărilor şi provizioanelor
= Rezultatul net contabil
Valoarea netă contabilă a elementelor de Venituri din cesiunea elementelor de activ
activ cedate (VNCEAC)

Tabelul nr. 8. Determinarea unor rate aferente fluxurilor de trezorerie

Indicatorul
Rata de acoperire a
obligaţiilor de plată
Rata de rambursare a
datoriilor la termen
Rata de plată a
dividendelor
Rata de reinvestire
Rata capacităţii globale
de rambursare
Mod de calcul Semnificaţia
Valoarea supraunitară semnifică o
autogenerare a numerarului din activitatea
Fluxuri de trezorerie din exploatare
de exploatare, care acoperă obligaţiile faţă
/(Anuităţi+Dividende+Investiţii)
de creditori, acţionari, precum şi plăţile
pentru achiziţia de imobilizări.
Raportul exprimă ponderea anuităţilor de
Anuităţi/
rambursat în totalul fluxurilor de trezorerie de
Fluxuri de trezorerie din exploatare
exploatare. Reducerea raportului este indicat
(%)
să aibă loc pe seama creşterii numitorului.
Descreşterea raportului generată de
creşterea mai rapidă a numitorului
Dividende/
comparativ cu numărătorul semnifică o
Fluxuri de trezorerie din exploatare
creştere a aptitudinii entităţii de a genera un
(%)
excedent de trezorerie care să remunereze
aşteptările acţionarilor.
Investiţii/ Evidenţiază ponderea plăţilor pentru investiţii
Fluxuri de trezorerie din exploatare în fluxurile de trezorerie de exploatare.
(%)
Semnifică numărul de ani în care este
Datorii totale/
posibilă rambursarea datoriilor totale din
Fluxuri de trezorerie din exploatare
fluxurile de trezorerie aferente exploatării.

Tabelul nr. 9. Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate Modul de calcul Semnificaţia
Caracterizează eficienţa politicii comerciale a entităţii, fiind
Ratele rentabilităţii comerciale*/ denumite şi rate ale marjelor de acumulare sau rate de
SIG sau marje de
Rapoarte de marjă profitabilitate. Observăm că ratele de rentabilitate comercială
acumulare/ CA sau VA
Return On Sales (ROS) pun în raport diferite marje de acumulare şi cifra de afaceri sau
valoarea adăugată.
Rata medie a profitului (rata marjei nete) Profit net/ CA
3
*** se referă la funcţia de investiţie, nu la cea de gestiune curentă a firmei, motiv pentru care sunt excluse.

Ratele de rentabilitate
Rata marjei brute – în Nota 9
Rata marjei nete de exploatare
Rata marjei brute de exploatare
Rata marjei brute asupra VA
Rata marjei comerciale
Rata rentabilităţii veniturilor
Ratele rentabilităţii economice**/
Rate de randament
Return On Investment (ROI)
Rata rentabilităţii activului total
Rata rentabilităţii „industriale” sau
Rentabilitatea capitalului angajat – după
Nota 9
Rata rentabilităţii activului de exploatare
Rata rentabilităţii resurselor consumate
Acoperirea dobânzilor (număr de ori) – după
Nota 9
Ratele rentabilităţii financiare***/
Rate ale rentabilităţii globale
Return On Equity (ROE)
Rentabilitatea capitalurilor proprii
Potenţialul de autofinanţare
Indicele de autofinanţare
Randamentul capitalurilor proprii (indicele
dividendelor)
Tabelul nr. 10. Determinarea
Indicatori (Ron şi %)
Profitul global
Profitul grupului
Profitul societăţii mamă
Profitul minoritarilor
Modul de calcul
Profit brut/ CA
Profit din expl./ CA
EBE/ CA
EBE/ VA
Marja com./ Ven. (707)
Rez. din expl./Ven. din expl.
Rez. curent/Ven. curente
Rez. net/ Ven. totale
Profit/Active
Rez. din expl. / Activ total
EBE/ Activ total
Profit. în. de dob. şi imp./
Activ total
Profit net/ Activ total
Profit brut/ Activ total
Profit net/ Cap. angajat
Rez. de expl./ Cap. angajat
Profit în. de dob. şi imp./
Cap. angajat
EBE/ Activ de expl. brut
Rez. de expl./ Activ de expl.
net
Rez. brut/ Chelt. totale
Rez. curent/ Chelt. curente
Rez. de expl./ Chelt. de expl.
Profit. în. de dob. şi imp./
Chelt. cu dobânda
Profit/Capitaluri proprii
Profit net/ Capitaluri proprii
Profit brut/ Capitaluri proprii
CAF/ Capitaluri proprii
Autofinanţarea/ Cap. proprii
Dividende/ Capitaluri proprii
rentabilităţii financiare pentru un grup de întreprinderi
a). Preţ de vânzare mai mic
Anexa 5 Indicatori economico-financiari
Semnificaţia
Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii,
respectiv capacitatea sa de a realiza profit. Când se ia în calcul
rezultatul exploatării, atunci această rată exprimă eficienţa
activităţii de exploatare, influenţată şi de amortismente şi
provizioane. Dacă avem în vedere rezultatul brut, atunci
eficienţa activităţii entităţii nu ia în calcul politica fiscală.
Rata excedentului brut de exploatare sau rata marjei brute de
exploatare indică aptitudinea activităţii de exploatare de a
degaja profit. Mai exact, raportul exprimă EBE acumulat la 100
Ron cifră de afaceri, fiind independent de politica financiară şi
fiscală a entităţii.
Rata marjei asupra valorii adăugate măsoară rezultatul brut al
întreprinderii pentru 100 Ron bogăţie creată.
Rata marjei comerciale evidenţiază strategia comercială a
întreprinderii.
Rata rentabilităţii veniturilor indică politica de preţuri practicată
de companie.
Vizează eficienţa capitalului alocat activităţii productive a
întreprinderii.
Rentabilitatea activului total raportează o marjă de acumulare în
termeni de rentabilitate la capitalul total utilizat, respectiv la
activul total. Efectul de la numărător poate fi: rezultatul de
exploatare, excedentul brut al exploatării, rezultatul înainte de
dobânzi şi impozite, profitul net sau profitul brut.
Rentabilitatea capitalului investit ia în calcul capitalul angajat,
care se determină prin însumarea: imobilizărilor, NFRT şi a
trezoreriei nete. Spre deosebire de capitalul investit total, activul
de exploatare are în vedere numai imobilizările destinate
exploatării, brute sau nete, şi NFRE.
O altă formă de exprimare a rentabilităţii economice ia în calcul
rezultatul înainte de dobânzi şi impozite, ca efect şi capitalul
angajat, ca efort, respectiv capitalul permanent. Este indicatorul
menţionat şi în Nota 9.
Ratele rentabilităţii resurselor consumate exprimă ce rezultate
se realizează la 100 Ron resurse consumate, reflectate în
costuri.
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor este prezentat în Nota
9 în categoria indicatorilor de risc şi exprimă de câte ori entitatea
poate achita cheltuielile cu dobânzile. Cu cât valoarea
indicatorului este mai mică, cu atât poziţia entităţii este
considerată mai riscantă.
Exprimă capacitatea firmei de a degaja profit în urma angajării
capitalurilor proprii în activitatea sa.
Profitul net sau brut raportat la capitalurile proprii evidenţiază
rata de remunerare a capitalurilor proprii, prin prisma gestiunii
globale a entităţii. Dacă la numărător se află rezultatul curent,
atunci incidenţa elementelor extraordinare este eliminată.
Potenţialul de autofinanţare exprimă creşterea potenţială a
capitalului propriu înainte de decizia de distribuire sub formă de
dividende sau alte prelevări. Această rată poate fi descompusă
în alte două rate, şi anume: indicele de autofinanţare şi indicele
dividendelor.
b). Preţ de vânzare mai mare
555.000 555.000
457.800 465.000
69.000 105.000
97.200 90.000

Capitalurile proprii totale
Capitaluri proprii ale grupului
Capitaluri proprii ale societăţii mamă
Capitaluri proprii ale minoritarilor
Rentabilitatea financiară globală
Rentabilitatea financiară a grupului
Rentabilitatea financiară a societăţii mamă
Rentabilitatea financiară a minoritarilor
Tabelul nr. 11. Sinteza analizei SWOT (exemplu)
Mediul extern
Diagnosticul
Oportunităţi
Asocieri favorizante
(furnizori de servicii de
construcţii, de
management etc.), cu cinci
societăţi;
Acceptarea la categoria I a
Juridic BVB a acţiunilor
companiei în anul 2006;
Intenţia de fuziune prin
absorbţie cu o SRL;
Extinderea activităţii în noi
zone geografice;
Piaţa ţintă are în vedere
populaţia cu venituri medii
în următoarea perioadă;
Cota de piaţă deţinută
Comercial
este de 22% în Bucureşti
şi de 4,68% la nivel
naţional (la sfârşitul anului
2006);
Compania nu desfăşoară
activităţi cu impact asupra
mediului (cel puţin, aşa
declară compania);
Externalizarea parţială sau
integrală a unor activităţi;
Tehnic
Parteneriate public-private
pentru formarea continuă
a forţei de muncă;
Resurse umane Cadrul legal favorabil
pentru angajarea tinerilor
absolvenţi;
Financiar-contabil Relaxarea condiţiilor de
acordare a creditelor
populaţiei, care va spori
veniturile;
Creşterea cursului
acţiunilor la bursă
(condiţionată de cerere şi
ofertă);
Ameninţări
Modificarea
reglementărilor contabile
afectează modalitatea de
recunoaştere a veniturilor;
Valoarea activelor
ipotecate este de
aproximativ 113 mil Ron
(inclusiv active – terenuri
şi construcţii –
predate clienţilor, dar
pentru care nu s-a făcut
încă transferul de
proprietate!!!);
Apariţia unor concurenţi
străini cu forţă financiară,
care au început să
dezvolte proiecte în
Bucureşti şi în ţară;
Posibile creşteri de preţuri
la materialele de
construcţii şi ale forţei de
muncă din acest domeniu;
Falimentul unui finanţator
important al clienţilor în
anul 2005;
Standarde excesive de
calitate;
Lipsa personalului
calificat, din cauza
migraţiei forţei de muncă,
ceea ce măreşte costurile
salariale;
Creşterea ratei dobânzii la
creditele pe termen scurt;
Scăderea puterii de
cumpărare a populaţiei;
Rata inflaţiei cu 2 cifre
în prima parte a perioadei
supusă analizei;
Obţinerea autorizaţiilor cu
Anexa 5 Indicatori economico-financiari
3.155.000
2.617.800
2.069.000
537.200
17,59%
17,49%
3,33%
18,09%
Mediul intern
Puncte tari
Convocarea regulată a
Adunărilor Generale a
Acţionarilor şi a Consiliilor
de Administraţie;
Reevaluarea activelor
imobilizate la 31.12.2006,
rezultând o diferenţă
pozitivă de aproximativ 2,5
mil Ron;
Reţinerea garanţiilor de la
furnizorii de construcţii;
Negocierea unor costuri
de achiziţie mai
convenabile cu furnizorii;
Susţinerea clienţilor prin
intermedierea obţinerii
creditelor, precum şi prin
sistemul de garanţii şi
întreţinere post-construcţii;
Implementarea în 2005 a
sistemului de
management integrat:
plan-do-check-act
(planifică-execută-verifică-
acţionează);
Trecerea de la
managementul global al
activităţii la managementul
pe proiecte (profitul fiind
urmărit şi analizat pe
fiecare proiect);
Structură echilibrată a
nivelului de pregătire
profesională;
Nu există vreun acord,
înţelegere sau legătură de
familie între administratorii
societăţii;
Capitaluri proprii pozitive şi
în creştere;
Asigurarea echilibrului
financiar pe termen lung;
Lichiditate redusă
satisfăcătoare (>0,8);
Solvabilitate generală
satisfăcătoare (>1,66);
3.155.000
2.625.000
2.105.000
530.000
17,59%
17,71%
4,99%
16,98%
Puncte slabe
Litigii contractuale cu terţii
în curs, pentru care nu s-a
pronunţat încă o hotărâre
judecătorească;
Neacordarea de
discounturi clienţilor;
Preţuri de vânzare ridicate,
specific domeniului
construcţiilor în ultimii ani
în ţara noastră;
Renunţarea la vânzarea
locuinţelor cu plata în rate;
Neutilizarea la capacitate
maximă a imobilizărilor
corporale;
Termen mai îndelungat
decât planificat de
realizare a construcţiilor;
Lipsa organizărilor
sindicale în vederea
susţinerii salariaţilor;
Dezechilibru financiar pe
termen scurt (trezorerie
netă negativă);
Cash-flow din exploatare
negativ;
Durata mare a ciclului
comercial;
Lichiditatea imediată mai
 Anexa 5 Indicatori economico-financiari

Mediul extern Mediul intern

Diagnosticul
Oportunităţi Ameninţări Puncte tari
întârziere, ceea ce Grad mic de îndatorare
afectează demararea mic (<0,66);
lucrărilor; Autonomie financiară
Scăderea cursului leu- globală asigurată (>0,33);
euro; Cifra de afaceri în creştere Rentabilitate economică
(61%, nivelul efectiv; 36%, inferioară costului
nivelul real);
Rezultat net aproximativ
constant;
Marjă brută crescătoare;
CAF, relativ constantă;
MVA, pozitivă şi
crescătoare în a doua
parte a intervalului
analizat;
Deţinerea a 98% din
capitalizarea bursieră a
sectorului în 2006;
Puncte slabe
mică de 0,3 în şase din
şapte perioade analizate;
Distrugere de valoare
(EVA<0);
capitalurilor proprii;
Risc financiar în creştere
(rata rentabilităţii
economice devine mai
mică decât rata dobânzii);
Dificultăţi financiare în
2005 (risc de faliment –
10%);
Previziune modestă în
opinia noastră (conform
metodelor aplicate);