,,Ex libris de Tudor Arghezi”

Tudor Arghezi, s-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din
Cărbuneşti – judeţul Gorj. Numele său adevărat a fost Ion N. Theodorescu;
pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis,
vechiul nume al râului Argeş. Copilăria nu i-a lăsat scriitorului decât amintiri
dureroase, acesta mărturisind: “Este cea mai amară vârstă a vieţii. N-aş mai voi să
fiu o dată copil”.

Tudor Arghezi a fost un mare poet,prozator si gazetar cu o cariera literara intinsa

si foarte bogata,unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice.Tudor
Arghezi a
fost printre autorii cei mai contestati din intreaga literatura romana.
Arta poetica este un text programmatic in care un autor exprima propriile
convingeri despre creatie,menirea literaturii si despre rolul autorului in
societate.

Opera “Ex libris” apartine genului liric deoarece autorul isi exprima in mod direct
sentimentele si ideile prin intermediul procedeelor artistice.Textul liric apartine
curentului literar modernism. Ideea centrala a poeziei este creatia si iubirea.
Din punct de vedere structural,textul liric este format din patru secvente
strofice.
Prima secventa strofica debuteaza cu adresarea directa a eului liric catre ,aceasta
fiind
specifica unei poezii de preamarire a tarii deoarece i se prezinta toate calitatile
ei, ”carte
frumoasa cinste cui te-a scris”.Cartea este asemenea unei flori deschise “esti ca o
floare”.In mainile cititorului opera capata noi valori si sensuri.
In cel de-al doilea fragment strofic cartea este comparata in mod simbolic cu o
vioara
ce transmite emotie, iubire dar si muzicalitate “Esti ca vioara, singura ce
canta/lubirea
toata pe un fir de par”.Cartea are o semnificatie sfanta.
A treia secventa strofica face referire la calitatile creatorului, la pasiunea sa
pentru
creatie dar care sugereaza in acelasi timp existenta sa trecatoare:”
 
Un om de sânge ia din
 pisc noroi”.Viata fauritorului este un mister:”
 
Şi zămisleşte marea lui fantomă,De
reverie, umbră şi aromă”.
In ultima strofa este accentuata ideea de jertfire a eului poetic pentru creatie
dar, in
acelasi timp opera este faurita pentru a emotiona cititorul,pentru a face sufletele
sa
vibreze si pentru a emotiona.
Desi poezia debutează cu un ton optimist şi se încheie cu unul trist, ceea ce
sugerează
efaptul că trăirile, misterele lumii nu pot fi epuizate, ci doar redate
prin ,,jertfa lui
zadarnică se pare/ Pe cât e ghersul cărţii de frumos”.
Tristetea, dezamagirea poetului nu-l indeparteaza de rodul creatiei sale, ci-l fac
sa
si-o apropie si mai mult.
Titlul este specific deoarece face referire la calitatile cartii.
In opera”Ex libris” este prezent lirismul subiectiv datorita folosirii verbelor la
persoana a
doua (“te-a scris”,”esti ca o floare”,”te-au deschis”,”…).
Pentru a infrumuseta vocabularul operei lirice,eul liric foloseste mijloace
expresive ale
limbii :figuri de stil(comparatii:”esti ca o floare”,”esti ca
vioara”,epitete:”litera cea
sfanta”,”gingas cumpanita”) si imagini artistice(imagini auditive:”Esti ca
vioara,singura
ce canta”,imagini vizuale:”fantoma”,”carte frumoasa”.)

In concluzie conform spuselor lui Tudor Arghezi in “Ars poetica” –“Poezia este
insasi viata:ea poate
fi gasita peste tot.Pretutindeni si in toate este poezie”.
Avand in vedere cele argumentate mai sus opera “Ex libris” de Tudor Arghezi este o
arta
 poetica

Bibliorafie :

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi

Webgrafie:

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi