Fișa de lucru nr.

Tromboflebita profundă

Definitie= Tromboflebita constă în obstrucția totală sau parțială a unei vene prin coagulare
intravasculară, cu inflamarea peretelui venos.

Etiologie:

Tablou clinic
- Subiectiv

- Examen clinic: Puncte dureroase și manevre de provocare a durerii în Tromboflebita

venoasă profundă (TVP):
- Tusea, strănutul, manevra Valsalva
- Compresia manuală a gambei
- Homans (flexia dorsala a piciorului) -TVP a venelor poplitee și tibiale posterioare
- Flexia ventrală a halucelui – durere pe fața anterolaterală a gambei – TVP a venei tibiale
anterioare
- Hiperextensia pasivă a genunchiului – durere în regiunea poplitee în caz de TVP a venei
poplitee.

Investigații paraclinice:
- examenul Doppler color (permite aprecierea exactă a sensului și vitezei fluxului prin vena
respectivă, este utilă și pentru detectarea trombozelor venelor bazinului, poate aprecia vârsta
trombului, dacă este flotant și gradul de extensie);
- ecografia venoasă (poate confirma sau infirma diagnosticul de tromboză, arată localizarea, gradul
de extensie și vârsta trombului, ceea ce ghidează tratamentul, precum și controalele periodice care
arată recanalizarea venei sau apariția complicațiilor;
- CT;
-scintigrafia cu radiofibrinogen marcat (se concentrează la locul de formare al trombusului).
- se recomanda și analizele de sânge. Pacienții cu cheaguri vor prezenta în sânge un nivel ridicat
al D-dimerilor, markeri ai hipercoagulabilității și indicatori ai trombozei venoase profunde și ai
tromboembolismului pulmonar.

Diagnostic diferențial se face, cu:

- infecții tegumentare: celulila, erizipel;
- tromboflebita superficialăpe fondul unei insuficiențe venoase cronice;
- hematom muscular;
- ruptură musculară;
- tendinite, artrite;
- chist Baker rupt;
- sindrom postrombotic (în urma unei Tromboflebite venoase profunde în antecedente);
- edeme din insuficiența cardiacă, sindrom nefrotic sau ciroză hepatică;
- limfedem.

Evolutie – complicații:
- embolia pulmonară;
- edemul postflebitic, voluminos, accentuat de ortostatism;
- varicele și ulcere varicoase;
- nevralgii persistente;
- leziuni cutanate;
- sindromul posttrombotic.

Tratament
1. tratament curativ:
- obligatoriu repaus la pat, cu imobilizare și ridicarea membrului afectat deasupra
poziției inimii;
- aplicarea de comprese calde.

● tratamentul igieno-dietetic:
- pentru o bună circulație a sângelui, se recomandă o dietă bogată în vitaminele B3, C, E, K
și acid folic sau suplimentele alimentare care le conțin;
- renunțare la fumat și la alimentele procesate, care cresc nivelul colesterolului și favorizează
formarea cheagurilor de sânge;
- consum de fructe și legume proaspete;
- hidratare corespunzătoare.

● tratamentul medicamentos:
- anticoagulante - Heparină (60 mg la 4-6 ore, 3-4 zile), Trombostop (4 comprimate/zi)
sau Tromexan.
- pentru combaterea durerii - Algocalmin sau Aminofenazonă, Lasonil (unguent, local) și
Fenilbutazonă (comprimate) 7-8 zile.

2. tratament profilactic:
- se recomandă mobilizarea precoce după operații sau naștere;
- evitarea repausului prelungit la pat;
- mișcări pasive și active sau mesaje ale membrelor pelviene în cursul imobilizării la pat;
- gimnastică respiratorie;
- terapie cu anticoagulante.

Plan de dispensarizare:
- pentru combaterea stazei venoase la nivelul membrelor inferioare se recomandă purtarea
de ciorapi elastici de compresie;
- evitarea sedentarismului;
- evitarea imobilizării prelungite;
- se recomandă o bună hidratare;
- se recomandă în acut repaus fizic și menținerea membrului inferior afectat deasupra
planului orizontal, pentru a facilita întoarcerea venoasă.