Contabilitatea Operatiunilor de Leasing Financiar

~ CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ~
Bibliografie …………………………………………………………….
CUPRINS
CAP. 1: Particularitaţi de definire şi clasificare ale leasingului ……. pag.2

1.1. Scurt istoric al leasingului ……………………………………
1.2. Definirea lesingului …………………………………………… pag.2
1.3. Abordãri de clasificare ale leasingului ………………………… pag.4
1.3.1. Abordãri de clasificare potrivit IASC ……………………..pag.7
1.3.2. Abordãri de clasificare potrivit FASB …………………….pag.7
1.3.3. Abordãri de clasificare in sistemul românesc ……………. pag.9
pag.12
CAP. 2: Aspecte privind realizarea operatiunilor de leasing financiar
2.1. Consideraţii generale privind operaţiunile de leasing financiar …pag.14
2.2. Etapele unei operatiuni de leasing financiar ……………………
2.2.1. Etapa de formare a contractului ……………………………pag.14
2.2.2. Etapa de derulare a locaţiunii ………………………………pag.22
2.2.3. Etapa de finalizare a contractului de leasing financiar ……..pag.23
2.3. Tratamentul fiscal al operaţiunilor de leasing financiar ………. pag.28
2.4. Contractul de leasing financiar ………………………………….pag.33
2.4.1. Trãsãturile contractului de leasing financiar ………………..pag.35
2.4.2. Componentele contractului de leasing financiar …………. pag.38
2.5. Metode de evaluare a redevenţelor ………………………………pag.38
2.5.1. Metode împãrţirii pe nivele …………………………………pag.39
2.5.2. Metoda actuariala …………………………………………..
pag.40
pag.40
CAP. 3: Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar ………….
3.1. Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar la locator …….pag.42
pag.47
3.1.1. Contabilitatea curentã a operaţiunilor de leasing
financiar la locator …………………………………………………………
3.1.2. Raportarea operaţiunilor de leasing financiar pag.48
in situaţiile financiare ale locatorului ……………………………………..
3.2. Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locatar ……pag.48
3.2.1. Contabilitatea curentã a operatiunilor de leasing
financiar la locatar ………………………………………………………. pag.58
3.2.2. Raportarea operaţiunilor de leasing financiar pag.60
în situaţiile financiare ale locatarului ……………………………………
. pag.60
CAP. 4: Reprezentarea datelor cu ajutorul instumentelor informatice
4.1. Calcul Tabelar
pag.64
4.2. Reprezentarea grafica
pag.67
1 pag. 74
CAP. 5: Concluzii şi propuneri ………………………………………
CAPITOLUL 1
Particularitãţi de definire şi clasificare ale leasingului

1.1. Scurt istoric al leasingului
Încã din antichitate s-a observat cã beneficiile sunt obţinute prin folosinţa
unui lucru, având mai puţinã importanţã cine deţine titlul de proprietate.1
În "Retorica", cartea I, cap.5, Aristotel exprimã ideea cã "bogaţia nu se
mãsoarã prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri,
chiar dacã sunt proprietatea altora"
Leasingul îşi aflã rãdãcinile în forma arhaicã a creditului pe care o
constituia în dreptul român "fiducia": împrumutatorul işi rezervã pentru
garanţia creanţei sale proprietatea unui lucru.2
În epoca modernã spre sfarşitul secolului al 19-lea aveau loc în SUA,
primele operaţii care prefigurau leasingul.
În 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonaţilor iar acest contract
avea sa fie denumit "Lease".
Leasingul (lease financing) s-a folosit în SUA în anii 30 pentru finanţarea
bunurilor imobile. La începutul anilor 50, el a început sã fie folosit si ca
instrument de finanţare a echipamentelor mobiliare.
Leasingul financiar este strâns legat de numele omului de afaceri
californian Schoenfeld, care a fondat în 1952, alãturi de câţiva parteneri, între
care si D.P.Booth jr. "Unite" States Leasing Corporation" - prima societate
specializatã în operaţiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care
este şi astãzi una din cele mai puternice in domeniu.
1
Dumitru Matis, Contabilitatea operatiunilor speciale, Contabilitatea operatiunilr de leasing, ed.Intelcredo,
Deva, 2003,pag.252
2
D.Clocot2. D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,Operatiunile de leasing.ed.Lumina Lex,Bucuresti,1998,pag.18
2
Schoenfeld si D.P.Booth pot fi consideraţi "parinţi" ai leasingului modern.3

Principalele susţinãtoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost
bãncile, care pânã în anul 1975, au fost autorizate sã desfaşoare operaţiuni de
leasing în mod direct în 41 de state americane.
Foarte rapid, aceasta operaţiune a fost preluatã în Marea Britanie, pentru ca
apoi, începând cu anii 60, sã se rãspândeasca în Europa continentalã.
Precum în ţara de origine, prima formã a leasingului care s-a rãspândit în
Marea Britanie a fost "sale and lease-back"
În anul 1972 ia fiinţa Federaţia Europeanã a Societaţilor de Leasing,
LEASEEUROPE, care controleazã circa 80% din industria leasingului
european.
În Romania, prima societate de leasing a fost înfinţatã în 1994, iar
primele referiri legislative la operaţiunile de leasing s-au fãcut în
O.G.nr.12/1995, în legãturã cu regimul vamal al produselo importate în baza
contractelor de leasing.
Dezvoltarea continua si accelerata a acestui sistem de finanţare a impus
apariţia în 1997 a O.G. nr.51, ca o primã formã a unei legi specifice în privinţa
operaţiilor de leasing, adoptatã ca atare în 1998.
Totodatã în februarie 1996 s-a infiinţat UNSLR (Unitatea Naţionalã a
Societãţilor de Leasing din România), fapt ce a permis exercitarea unui lobby
susţinut, pentru promovarea avantajelor leasingulu în economia româneascã.
Începând cu anul 1998, volumul tranzacţilor încheiate la nivelul firmelor
membre UNSLR, a crescut continuu ajungând la o creştere de 57,86 % în 2001
faţa de 1998.
3
D.Clocotici, Gh.Gheorghiu,Operatiunile de leasing.ed.Lumina Lex,Bucuresti,1998,pag.21
3
Întreaga piaţa a leasingului a fost estimatã în anul 2001 la aproape un

miliard de euro (962,03 mil.euro).
Structura operaţiilor de leasing se prezintã astfel:
- autovehicule:80%
- echipamente industriale:7%
- alte bunuri:13%.1
Se asteaptã ca operaţiunile cu terenuri şi clãdiri, astãzi nesemnificative, sã
înregistreze creşteri în anii urmãtori.
În Europa piaţa leasingului a însumat în anul 2001 aproximativ 200000
miliarde de euro din care:
- autoturisme personale 30%;
- alte vehicule (camioane, buldozere etc.) 17%;
- echipamente de birou 13%;
- maşini şi echipamente industriale 25%;
- imobiliare 15%.2
1.2. Definirea leasingului
Leasingul reprezintã o noţiune care a pãtruns în toate dicţionarele
economice cu sensuri din ce in ce mai largi, fascinand prin simplitatea
opraţiunii şi avantajele ei.
El reprezintã o tehnicã de finanţare pe termen lung.

1
Deva 2003, pag.251

2. vezi articolul "Romania se aliniaza la standardele europene de leasing" in Tribuna economica nr.44/2002,
pag.4
4
Aceastã tehnicã de finanţare care presupune un risc ridicat,vine sã dea

satisfacţie agenţilor economici de a-şi asigura progresul tehnic.
Definiţia leasingului poate fi datã atât din punct de vedere economic cât şi
juridic.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintã o operaţiune de
finanţare în care finanţatorul asigurã fondurile necesare pentru întreaga
investiţie.2
Din punct de vedere juridic leasingul reprezintã un contract complex care
permite unei persoane sã obţinã şi sã utilizeze un lucru fãrã a plãti imediat
preţul.3
Termenul de leasing este necunoscut în limba românã, fiind preluat din
jargonul economic şi comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un
secol, fiind apoi preluat de ţãrile europene occidentale.
Definiţia operaţiunilor de leasing trebuie sa reliefeze elementele esenţiale
ale acestora, precum şi modul lor de realizare.4
Prima definiţie legalã a leasingului în Europa continentalã provine din
Franţa, unde operaţiunea poartã numele de credit bail.
Textul legii din1966, aşa cum a fost revizuit în anul 1967. prevede ca
operţiunile de "credit-bail" sunt cele prin care o intreprindere da în locaţie
bunuri imobiliare în vederea unei utilizari profesionale,cumparate de ea sau
construite prin efortul ei financiar,daca aceste operatiuni,indiferent de
calificarea lor, permit locatarului de a deveni proprietar in vot sau in alta parte,
a bunurilor astfel inchiriate, cel mai tarziu la expirarea termenului contractual,
fie printr-o promisiune unilaterala de vanzare, fie printr-o promisiune
unilaterala de vânzare, fie prin achizitionarea directã ori indirecta a dreptului
de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele închiriate, fie prin
2
D.Voiculescu,M.Caras,Leasing,Ed.Enciclopedica,1986 si Alexandru Puiu,Tehnici de negociere, derulare si
contractare in afaceri economice internationale, Ed.Tribuna Economica, 1997, pag.229-258
3
D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,Operatiunile de leasing.ed.Lumina Lex, Bucuresti, 1998,pag.7-8
4
D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,Operatiunile de leasing.ed.Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag.8
5
transferul deplin al dreptului de proprietate asupra construcţilor edificate

pentru acel locator.5
O definiţie foarte sumarã a leasingului a fost data în Germania prin
circularele fiscale din anul 1971 şi respectiv 1972, stabilind drept criterie unic,
în caracterizarea contractului, durata sa fixa şi perioada în care seste
reeşalonatã restituirea capitalului investit de finanţator.
Legislaţia belgianã oferã cea mai fidelã definiţie a leasingului mobiliar şi
imobiliar, sub aspectul raportãrii acestuia la realitatea economicã a operaţiunii.
Decretul lege nr.55 din 10 noiembrie 1967 aratã în articolul 9 trãsãturile
contractului de leasing imobiliar:1
a) priveşte numai acele echipamente pe care utilizatorul beneficiar le
foloseşte în scopuri imobiliare;
b) bunurile trebuie achizitionate de furnizori, în vederea predãrii lor în
leasing ţinând seama de comanda pe care viitorul utilizator o transmite şi care
trebuie sa cuprindã specificaţiile, detaliile şi performanţele pe care utilizatorul
le doreşte;
c) durata cotractului de leasing trebuie sa corespunda perioadei în care se
prezumã cã bunul este util din punctul de vedere al performanţei economice;
d) preţul locaţiei trebuie sã fie astfel stabilit, încât sã poatã amortiza
valoarea bunului, în perioada de utilizare determinata prin contract;
e) contractul trebuie sã cuprinda clauza potrivit cãreia utilizatorul este
îndreptãţit ca la încetarea contractului sa cumpere bunul, plãtind preţul stabilit
prin contract, iar dacã acest preţ nu a fost acoperit în intregime, se datoreazã
plata diferenţei, adicã a valorii reziduale.
Potrivit Legii nr.99/1999, leasingul este o operaţie prin care o parte,
denumitã locator/finantator, transmite pentru o perioada determinatã dreptul de
folosinţã asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parţi, denumitã
utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumitã ratã de
5
1
6
leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obligã sã

respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpãra bunul, de a prelungi
contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.2
Locatorul poate sa fie şi producãtorul bunului sau se obligã sã cumpere ori
sã preia de la un terţ (furnizor) bunul respectiv.
Privitã prin prisma societãţii de leasing, operatiunea reprezintã o
cumpãrare a unui bun în scopul închirierii, urmatã de o inchiriere în scopul
vanzarii. Potrivit IAS17 "Leasingul este un acord prin care locatorul transmite
locatarului, în schimbul unei plãţi sau serii de plãţi, dreptul de a utiliza un bun
pentru o perioada convenita de timp"1
Leasingul poate fi considerat:
- o forma de comerţ, deoarece presupune o operatie comerciala cotractuala
intre locator si locatar;
- o forma de finantare pe termen mediu sau lung de catre societati
financiare specializate sau producatori directi,care ofera dreptul de folosinta;
- o forma accesibila de privatizare care ofera ofera posibilitatea unor
persoane fizice,care nu au suficient capital,sa-si constituie societati care sa
foloseasca o baza materiala inchiriata in cadrul unor operatiuni de leasing. 2
1.3. Abordări de clasificare ale leasingului
1.3.1. Abordări de clasificare potrivit IASC
Conform Standardului de Contabilitate International (IAS 17-Accounting

for Leases) contractul de leasing este o înţelegere prin care locatorul transferă
locatarului dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă de timp convenita.
2
Legea nr.99 din26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice publicata in M.Of.
nr.236 din 27 mai 1999, Titlul II.
1
International Accounting Standards Committee,Standarde Internationale de Contabilitate, Ed.Economica,
Bucuresti, 2ooo, pag.377
2
Olimid L.,coordonator,Sinteze teoretice si lucrari practice la disciplina Sisteme contabile comparate, Ed.
ASE, Bucuresti, 1999,pag.9
7
Acest standard defineşte doua tipuri de contracte de leasing: contracte de

leasing financiar si contracte e leasing de exploatare.
Contractul de leasing financiar este acel tip de contract de leasing care
transferă în cea mai mare parte riscurile si beneficiile implicate de proprietatea
asupra unui activ.
Titlul de proprietate poate fi sau nu transferat.
Contractul de leasing de exploatare este orice alt tip de acontract de leasing
care nu este contract de leasing financiar.1
Astfel in viziunea IASC (Inernational Accounting Standards Committee)
distinciţia dintre leasingul de exploatare şi cel financiar trebuie judecata după
schema logica prezentata mai jos:2
Potrivit schemei logice rezulta urmatoarele situatii in care operatiunile de
leasing sunt clasificate ca leasing financiar:1
a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la
sfârşitul termenului contractului;
b) locatarul are opţiunea de a cumpara bunul la un preţ estimat a fi suficient
de mic fata de valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel
încât, la începutul leasingului, există in mod rezonabil certiudinea ca opţiunea
va fi exercitată;
c) termenul (durata) contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte,
durata de viaţa economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este
transferat;
d) la inceputul leasingului, valoarea actualizată a plaţilor minime de leasing
este cel putin egala cu aproape întreaga valoare justă a bunului in regim de
leasing;
1
Deva, 2003, pag.251
2
Idem 1.
1
Dumitru Matis,Contabilitatea operatiunilor speciale,Contabilitatea operatiunilr de
leasing,ed.Intelcredo,Deva,2003,pag.257
8
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură

specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără efectuarea unor
modificari majore.
CONTRACTUL
DE
LEASING
Este transferat titlul de

proprietate panã la sfarsitul
perioadei de leasing
NU
DA
Existã opţiunea de
cumpãrare “ chilipir”?
NU
DA Perioada de leasing acoperã
aproape intreaga durata de
utilizare a activului?
NU
DA Valoarea actualizata a
rederentelor minime de leasing
este mai mare sau aproape egala
cu valoarea justa a a activului?
LEASING LEASING
FINANCIAR DE EXPLOATARE
1.3.2. Abordări de clasificare potrivit FASB

Potrivit normei FAS17 elaborată de Comitetul Standardelor de
Contabilitate Financiara (Financial Accountig Standards Boards-FASB-
organism nord-american de normalizare contabilă) linia de demarcaţie între
leasingul de exploatare şi cel financiar este diferită atât din punct de vedere al
9
locatorului cat şi din punct de vedere al locatarului , aşa cum rezultă din
schema logica prezentata mai jos:1
Potrivit schemei logice prezentate rezultă că:
1) Pentru locatar leasingul este un contract de tip "leasing de exploatare" dacă:
a) nu există opţiunea de cupărare;
b) la expirarea duratei contractului de leasing a mai rămas cel puţin 25% din
durata de utilizare normală a imobilizării;
c) valoarea redevenţelor minime este mai mică de 90% din valoarea reală
(justă) a bunului;
In caz contrar este leasing financiar.
2) Pentru locator (societatea de leasing) exista un tratament juridic
diferenţial putând fi întâlnite trei situaţii si anume:
a) contract de leasing tip exploatare;
b) contract de leasing tip finanţare directa:
c) contract de leasing tip vânzare.
Apartenenţa sau non-apartenenta la una din cele trei situaţii este stabilită
in funcţie de respectarea urmatoarelor criterii:1
- daca încasarea redevenţelor minime contractuale este asigurată in mod
rezonabil pentru locator este leasing de exploatare;
- daca locatorul nu realizeaza venituri din exploatare ci venituri din
dobanzi este o finantare directa prin leasing;
- daca locatorul sau producatorul inregistreza venituri din exploatare
(profit din exploatare), pentru locator este leasing tip vanzare.
1
Olimid L., coordonator, Sinteze teoretice si lucrari practice la disciplina Sisteme contabile comparate,
Ed.ASE, Bucuresti, 1999, pag.12
1
Partenie Dumbrava, Modificari patrimoniale, Presa Universitara Clujeana,Cluj Napoca,2001,pag.227
10
CONTRACTUL
DE LEASING
DA
Este transferat titlul de
proprietate?
NU
DA
Existã opţiunea de
cumpãrare?
NU
A mai rãmas 25% din
durata de utilizare?
NU
DA Perioada contractului de
leasing este mai mare de 75%
din dur de utilizare?
NU
Valoarea redevenţelor NU
este mai mare sau egalã cu 90%
din valoarea justa a activului?
NU DA NU
Pentru locatar Pentru locatar
LOCATOR? LOCATOR?
este leasing de este leasing de
exploatare exploatare
Incasarea redeventelor NU DA
este in mod rezonabil
asigurata?
NU
Incertitudini DA Pentru locatar
importante pedeaza este leasing de
asupra costurilor exploatare
NU
Pentru locatar DA Intermediarul sau NU Pentru locatar
este leasing de producatorul este finanaţare
exploatare inregistreaza profit? directa prin
leasing
11
1.3.3. Abordari de clasificare in sistemul romanesc

Potrivit legislatiei romanesti 1. leasingul este contractul prin care o
parte denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata
dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti,
denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice,
denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing,
locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului
de a cumpara bunul,de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta
raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul
perioadei de leasing,daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate
obligatiile asumate prin contract.
Legilatia romaneasca face distinctie intre leasingul financiar si leasingul
operational.
Deosebirea intre cele doua forme de leasing trebuie judecata potrivit
schemei de mai jos:2
Din schema logica prezentata rezulta ca daca este indeplinita cel putin
una din cele patru conditii este vorba de leasing financiar,iar daca nu este
indeplinita nici una ,este vorba de leasing operational.
Termenii si expresiile de referinta cu care se opereaza in domeniul
contractelor de leasing,potrivit legislatiei romanesti sunt:1
2
Idem 1
1
O.G. nr.51/1997, privind operatiunile de Leasing si societatile de leasing (M.Of. nr.224/30.08.1997) aprobata
si modificata prin Legea nr.90 /1998 (M.Of. nr.170/30.04.1998 si Legea nr.99/1999 (M.Of.
12
a) Valoarea de intrare a bunului achizitionat in regim de leasing care este

reprezentata de costul de achizitie al bunului de catre locator/finantator
(societatea de leasing) ;1
b) Rata de leasing reprezinta:
b1) in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a
bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a
dobanzii bancare pe piata romaneasca;
b2) in cazul leasingului operational,cota de amortizare calculata in
conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre
partile contractante.
c) Valoarea reziduala a bunului achizitionat in regim de leasing reprezinta
valoarea la care la expirarea contractului de leasing se face transferul dreptului
de proprietate a bunului de catre utilizator;
d) Valoarea totala a leasingului care se compune din valoarea totala a
ratelor de leasing la care se aduga valoarea reziduala.
nr.236/27.05.1999)
1
Partenie Dumbrava, Modificari patrimoniale, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2001, pag.288.
13
CONTRACTUL DE LEASING
Riscurile şi beneficiile
DA aferente drepturilor de proprietate
trec asupra utilizatorului din momentul încheierii
contractului de leasing?
NU
Pãrţile au prevãzut expres cã

DA
la expirarea contractului de leasing
se transferã utilizatorului dreptul de proprietate
asupra bunului?
NU
DA Utilizatorul poate opta pentru cumpãrarea

bunului iar preţul de cumpãrare reprezintã cel mult
50% din valoarea de piaţã pe care opţiunea de
cumpãrare poate fi exprimata?
NU
Perioada de folosire a bunului

DA în regim de leasing acoperã cel puţin 75%
din durata normalã de utilizare a acestuia,
chiar dacã în final dreptul de proprietate
nu este transferat?
NU
LEASING LEASING
FINANCIAR OPERAŢIONAL
14
CAPITOLUL 2
Aspecte privind realizarea unei operaţiuni de leasing financiar
2.1. Operaţiunile de leasing financiar

A. Reglementarea operaţiunilor de leasing
Leasingul şi societãţile de leasing sunt reglementate prin Ordonanţa de

Guvern nr.51/1997 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I
nr.224/1997, modificatã prin Legea nr.90/28.04.1998 publicatã în M.Of.
nr.170/30.04.1998 şi Legea nr.99/1999, publicatã în M.Of. nr.236/27.05.1999.
Ordonanţa a fost republicatã în M.Of. nr.9/12.01.2000.
Acest act normativ nu se aplicã tuturor operaţiilor de leasing ci se disting
douã tipuri de operaţiuni: vizate de lege şi nevizate de lege.
În art.1, alin.1 din Ordonanţa1 se definesc operaţiunile de leasing supuse
legii, iar în alin.2 al aceluiaşi act normativ se indicã bunurile ce constituie
obiectul operaţiunilor de leasing şi anume:
- bunuri imobile
- bunuri mobile de folosinţã îndelungatã aflate în circuitul civil, cu excepţia
înregistrãrilor pe bandã audio şi video, a pieselor de teatru, manuscriselor,
brevetelor şi a dreptului de autor.
Potrivit definiţiei legale, operaţiunile de leasing sunt acele raporturi juridice
comerciale prin care o parte, denumitã locator/finanţator, transmite pentru o
perioadã determinatã dreptul de folosinţã asupra unui bun, al cãrui proprietar
15
este, celeilalte pãrţi, denumitã utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei

plãţi periodice denumitã ratã de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing
locatorul/finantatorul se obligã sã respecte dreptul de opţiune al utilizatorului
de a cumpãra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta
raporturile contractuale.
B. Caracteristicile operaţiunilor de leasing

Din definiţia menţionatã rezultã cã operaţiunile de leasing au urmãtoarele
caracteristici:1
a) operaţiunile de leasing sunt realizate numai de societãţile comerciale
specializate în calitate de locator/finanţator.
Potrivit art.19 din Ordonanţa2. "societãţile comerciale de leasing, persoane
juridice române, se înfiinteazã şi funcţioneaza potrivit Legii nr.31/1990
republicatã3., iar în alin.2 se precizeazã cã au în obictul de activitate
"desfasurarea operatiunilor de leasing" si capitalul social minim subscris si
varsat initial la infiintare este de 500 milioane lei.
- operatiunile de leasing au ca obiact bunurile imobile sau mobile de
folosinta indelungata,aflate in circuitul civil.
Se opereaza cu doua criterii de selectie a bunurilorcepot forma obictul
leasingului:
- in cazul persoanelor fizice operatiunile deleasong pot avea ca obiect de
activitate numai bunurile de folosinta indelungata si imobile cudestinatie de
locuita;
in cazul exploatarii comerciale, orice bun mobil sau imobil poate fi solicitat
de comeciantul utilizator si finantat de societatea de leasing;
c) bunurile sunt proprietatea societatii de leasing (sau construite pentru
aceasta,in aczul imobilelor), in vederea darii lor in folosinta utilizatorilor;
1
O.G. nr.51/1997,privind operatiunile de Leasing si societatile de leasing (M.Of. nr.224/30.08.1997) aprobata
nr.236/27.05.1999)
16
d) bunurile date spre folosinta raman in proprietatea societatii de leasing.

Utilizatorul bunurilo este un simplu locator pe toata durata contractului,
neavand nici un drept de dispozitie juridica asupra bunului;
e) la momemtul expirarii duratei de folosinta prevazuta in contractul de
leasing, utilizatorul are posibilitatea de a deveni propritarul, in tot sau in parte,
a bunurilor folosite;
f) in situatia exercitarii optiunii de dobandire a proprietatii utilizatorul
trebuie sa plateasca un pret rezidual, tinandu-se cont de varsamintele efectuate
pe durata folosintei bunurilor, cu titlu de redeventa;
g) durata minima a contractului de leasing este de un an (art7).
Caracteristicile mentionate trebuie indeplinite cumulativ, in caz contrar
nefiind intrunite elementele pentru ca operatiunea sa cada sub incidenta
Ordonantei.2
C. Obiectul operatiunilor de leasing
Potrivit alin.2 al art.1 si art.22-24 din lege 1 pot forma obiect al
leasingului numai anumite categorii de bunuri determinate aflate in sfera
operatiunilor de leasing:
a) bunuri imobile achizitionate sau construite de o societate de leasing,
atat constructiile cat si terenurile pe care se afla acestea.
In cazul constructiilor, potrivit art. 24, se precizeaza ca societatile de
leasing care urmaresc utilizarea in leasing de constructii pot dobandi "dreptul
de folosinta sau de achizitie a terenului pe care se efectueaza lucrarea de catre
antreprenor"
b) bunurile mobile de folosinta indelungata.
Acestea sunt bunuri mobile corporale care presupun o durata mare de
exploatare de catre consumator, cum ar fi: aparate electrocasnice (frigider, tv,
masini de spalat etc.), mobilier si altele.
c)echipamente industriale.
2
D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,Operatiunile de leasing.ed.Lumina Lex,Bucuresti,1998,pag.31.
17
Aceasta notiune nu este definita de legiuitor, dar avand in vedere

celelalte categorii de obiecte ale leasingului, rezulta ca acestea sunt bunuri
mobile de orice natura, care pot fi exploatate comercial, cum ar fi utilaje,
masini, instalatii si altele.
d)fondul de comert sau elementele sale componente.
In doctrina, fondul de comert a fost definit ca un ansamblu de bunuri
afectate de un comerciant in cadrul intreprinderii proprii, in scopul desfasurarii
actvitatii sale specifice, in conditii de competitivitate si rentabilitate.1
Fondul de comert cuprinde bunuri corporale (masini, materiale si altele)
si necorporale (clientela, vadul comercial, firma, emblema, proprietatea
industriala-brevetele, marcile si modelele industriale-precum si proprietatea
intelectuala, respectiv dreptul de autor)
Bunuri excluse de la operatiunile de leasing:
a) inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele,
brevetele si drepturile de autor ;
Interdictia este justificata de prevederile Legii nr.8/1996 privind drepturile
de autor si ale Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.
b) bunurile care fac obiectul proprietatii publice.
Potrivt art.135 pct.5 din Constitutie "bunurile propriete publica sunt
inalienabile.
. In conditiile legii ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori
institutiilor publice sau pot fi cesionate ori inchiriate"
1
nr.236/27.05.1999)
18
D. Operatiunile de leasing nevizate de O.G. nr.51/1997

Asa cum au fost configurate de legiuitor, operatiunile de leasing au un
camp de aplicabilitate bine delimitat.Nu se afla in acest camp operatiunile care
nu intrunesc toate trasaturile si conditiile prevazute de lege, cum ar fi:
a) operatiunile privind bunurile de folosinta personala sau familiala,chiar
daca asemenea operatiuni se concretizeaza intr-o locatiune continand o clauza
prin care locatorul face locatarului opromisiune de vanzare.
b) bunul nu a fost cumparat ori preluat de societatea de leasing care il da
spre folosinta utilizatorului.
Dispozitiile legii nu seaplica nici in situatia in care societatea de leaising
este locator si subinchiriaza, deoarece nupoate fi exercitat dreptul de optiune in
lipsa unui titlu de proprietate apartinand societatii de leasing.
De asemenea nu cad sub incidenta legii operatiunile de locatiune-vanzare,
in care locatarul devine automat proprietar la sfarsitul perioadei de locatiune,
deoarece lecatarul nu dispune de dreptul de optiune.
Nici simpla locatiune nu se afla in sfera de aplicare a legii.
E. Societatile de leasing
Capitolul V din O.G. nr.51/1997, intitulat "Organizarea si functionarea
societatilor de leasing" cuprinde in mod succint cateva cerinte specifice.
Potrivit art.19, alin1.2,1 societatile de leasing, persoane juridice romane, se
infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr.31/1990, republicata.2
In alin.2 al aceluiasi articol se instituie restrictii privind obiectul de
activitate si capitalul social minim al societatilor de leasing, stabilindu-se ca
trebuie ca obiectul lor de activitate sa fie desfasurarea operatiunilor de leasing"
1
nr.236/27.05.1999)
2
O.Capatana, Societatile comerciale,editia a-II-a,Ed.Lumina Lex,Bucuresti 1996, pag.282
19
iar "capitalul social minim, subscris si varsat integral la infiintare, de 500

milioane lei."
F. Avantajele si limitele operatiunilor de leasing
Pentru partenerii operatiunilor de leasing o asemenea forma de comert si
finantare prin inchiriere are atat avantaje cat si limite.
Astfel, pentru utilizator, respectiv beneficiar, avantajele sunt:
- mecanismul de plata prin taxa de leasing care constituie un avantaj prin
economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind
obligatorie;
- marimea constanta a chiriei faciliteaza programare mai riguroasa a
cheltuielilor;
- durata perioadei de inchiriere poate fi astfel stabilita incat intreprinderea
sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderne si cu cel mai bun
randament;
- se poate conveni cu furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul
mai modern,importatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii lui
morale;
- furnizorii pot permite folosirea in continuare si dupa incheierea perioadei
contractuale a bunurilor cu perceperea unei taxe mai reduse;
- bilantul firmei nu se modifica deoarece atat masinile inchiriate cat si
obligatiile fiscale ce decurg din plata chiriei nu apar in bilant, chiria fiind
considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie.
Pentru furnizor care poate fi producatorul direct ori propritarul bunurilor
cuparate pentru a fi distribuite prin operatiuni de leasing, acesta prezinta
urmatoarele avantaje:1
- contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor,furnizorul avand
posibilitatea sa realizeze pe langa exportul traditional si pe cel in leasing,al
carui mecanism contribuie la extinderea cererii pentru o serie de marfuri de
valoare ridicat;
1
Puiu Alexeandru, leasing - Tehnicã modernã în afacerile economnice, Tribuna Ec.Nr.38,1996,pg.17
20
- permite atragerea de noi beneficiari care nu pot plati intregulpret,in cazul

vanzarilor cash, sau avansul in cazul vanzarilor pe credit;
- castigarea de noi clienti si ca atre rolul promotional al leasingului se
realizeaza, de asemenea prin faptul ca un anumit echipament este mai intai
inchiriat, pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui
rezultat pozitiv, acesta poate achizitiona echipamentul (leasingul experimental)
- asigura obtinerea unor castiguri suplimentare dinrevanzarea sa
reinchirierea masinilor si utilajelor care au fost rreturnate dupa expirarea
perioadei de inchiriere de baza;
- bilantul nu este afectat de datorii, in ciuda refinantarii, deoarece vanzarea
creantelor nu presupune o cerere decredit si permite realizarea unor castiguri
de inchiriere, castiguri care nu au ajuns insa la scadenta.
Ca forma de privatizare, leasingul prezinta avantaje atat pentru stat,
deoarece conserva proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele
putand fi definitiv privatizate numai dupa ce clientul si-a dovedit calitatile
manageriale, cat si pentru clienti, in aceasta actiune de mare complexitate
social-economica, pot fi atrasi manageri capabili care neavand capital, nu ar fi
putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu.
Leasingul prezinta si anumite limite si comporta unele riscuri, atat pentru
client, cat si pentru furnizor.
Limite pe care leasingul le prezinta pentru client:1
- este eficient numai in conditiile in care se poate exploata obiectul
contractului de leasing in toata perioada de inchiriere;
- adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, iar optiunea
pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi
investite in alte domenii foarte rentabile;
- operatiunea de leasing, financiar in special, devine realmente rentabila in
situatii numerice si limitate.
1
Gheorghe Ciobanu s.a.,Tranzactii economice international-tehnici si mecanisme,Cluj-Napoca,2001.
21
Pentru furnizor (exportator) leasingul comporta anumite riscuri:

- instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea; uneori bunurile pot
fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare, iar cauzele sunt greu de
stabilit;
- dupa prima inchiriere este posibil sa nu se mai gaseasca alti utilizatori.
2.2. Etapele unei operatiuni de leasing financiar
Derularea operatiunilor de leasing financiar se face intrei etape:1

1.cumpararea bunului decatre societatea de leasing (finantator)
Serealizeaza printr-un contract de vanzare-cumparare distinc de contractul de
leasing. Societatea de leasing cedeaza viitorului utilizator dreptul de a alege
obiectul si sa trateze conditiile tehnice cu furnizorul.
2. faza de derulare acontractului de leasing, in care locatarul foloseste bunul
si achita ratele de leasing
3. etapa de optiune la expirarea contractului
Utilizatorul poate opta pentru reinnoirea contractului, restituirea bunului sau
achizitionarea lui.
Majoritatea specialistilor considera necesare trei etape succesive derealizare
a operatiunii de leasing, daca nu survine vreun element care sa intrerupa
operatiunile.
Prima etapa este cea de formare a contractului(I), urmata de etapa de
derulare a locatiunii(II) si apoi etapa de finalizare a contractului (III).2
2.2.1. Etapa de formare a contractului
1
Dumitru Matis,Contabilitatea operatiunilor speciale,Contabilitatea operatiunilr de
leasing,ed.Intelcredo,Deva,2003,pag.257
2
GheorgheGheorghiu, Dorin Clocotici, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, editia a-II-a, 2000,
pag.56
22
In mod obisnuit, se incepe procesul prin initiativa utilizatorului de a

contracta furnizorul de bunuri(a), care apoi cauta o societate de leasing dispusa
de a finanta(b) si care cumpara bunul de la furnizor(c); procesul se termina
prin realizarea masurilor de publicitate(d).1
Caracteristicile leasingului isi pun amprenta asupra operatiunii triunghiulare
de leasing, succesiunea etapelor depinzand de acela caruia ii apartine initiativa
operatiunii triunghiulare si care practic poate proveni de la oricare parte.
A. Intelegerea dintre utilizator si furnizor
Initiativa apartine de regula utilizatorului, care avand nevoie de bunuri, in
conditii de credit, procedeaza la prospectarea pietii pentru identificarea
eventualului furnizor, de la care ar putea procura bunurile de care are nevoie
si pentru care este nevoit sa apeleze la leasing.
Aceasta presupune mai intai:
- o cerere de oferta ferma adresata de utilizator potentialului furnizor,
cuprinzand caracteristicile si parametrii tehnici ai materialului de care acesta
are nevoie, urmata de remiterea de catre furnizor a unei oferte, cuprinzand
elementele necesare incheierii contractului, adresata de data aceasta
utilizatorului, intrucat in aceasta etapa, furnizorul nu cunoaste imprejurarea ca,
de fapt, el nu trateaza cu adevaratul cumparator, ci cu viitorul utilizator.
Potrivit art.3 din Ordonanta2 , modificat de Legea nr.90/1998 "utilizatorul
are dreptul de a-si alege furnizorul, cu exceptia cazului in care societatea de
leasing are si calitatea de furnizor precum si societatea care va asigura
bunul,cu acordul societatii de leasing"
1
pag.57
2
nr.236/27.05.1999)
23
Dispozitia citata este superflua, avand in vedere ca, in aceasta faza

precontractuala, vointa partilor nu poate fi supusa exigentelor viitorilor
parteneri contractuali.1
Acelasi uilizator procedeaza la prospectarea pietei si identificarea
finantatorului, care dispune de mijloacele financiare pentru procurarea
materialelor de catre utilizatorul care are nevoie si care ar fi dispus sa le
inchirieze, incheind in acest scop un contract de leasing. In
aceasta faza premergatoare contractului de vanzare-cumparare, utilizatorul
actioneza in nume propriu, in considerarea unei operatiuni ce se va efectua in
viitor in interesul sau, de catre finantator, adevaratul stapan al afacerii.
El aspira doar la aproprierea bunului pentru care negociaza, pe cale
contractului de leasing, fara a avea insa certitudinea cumpararii lui de catre
finantator si nici a incheierii contractului de leasing de catre finantator, chiar
daca acesta ar cumpara bunul la staruinta utilizatorului.2
B. Incheierea contractului de leasing
Daca problemele tehnice privitoare la caracteristicile bunului, termenele de

livrare si pret au fost rezolvate, viitorul utilizator urmeaza a le rezolva si pe
cele financiare adesea mult mai dificile.3
In acest scop,utilizatorul ii adreseaza finantatorului o cerere, cuprinzand
date referitoare la caracteristicile tehnice ale bunului, la situatia sa financiara,
la identificarea furnizorului precontractual si detaliile negociate in privinta
contractului de vanzare-cumparare.
Deci, in cuprinsul cererii, utilizatorul va insera doua categorii de
informatii:
1
pag.57
2
Belu Magdo, Mona Lisa, Contracte comerciale, Bucureşti – Tribuna Economicã, 1996, pag.487
3
GheorgheGheorghiu, Dorin Clocotici, Op. Cit. pag.58
24
- informatii supra bunului ce urmeaza a fi achizitionat si in special

avantajele folosirii acelui bun;
- informatii asupra persoanei viitorului utilizator, indeosebi asupra
capacitatii sale financiare de a restitui creditul sub forma redeventelor si a
pretului rezidual.
In cazul contractelor de leasing care au ca obiect bunuri cu destinatie
comerciala, bonitatea comerciantului se va stabili pe baza a doua elemente:
- primul, un curriculum vitae al societatii, din care reiese seriozitatea
acestuia in raporturile economice anterioare.
Aceste informatii sunt adunate din acte si fapte precum: ultimele bilanturi
contabile, ultimele contracte si modul de derulare a lor, planul general de
dezvoltare, litigiile anterioare, informatiile furnizate de Camera de Comert si
Industrie, ori de actele si toate operatiunile cuprinse in Registrul Comertului.
In cazul unor investitii de amploare, se va cere parerea si a unui expert
financiar (audit). - al doilea, un plan de afaceri care sa arate perspectivele
de exploatare eficienta a bunului achizitionat care sa convinga finantatorul ca
este capabil sa asigure rentabilitatea investitiei si sa deruleze contractul
normal,platind la termenele fixate redeventele convenite.
Toate aceste elemente relative la riscul unei investitii vor influenta, uneori
decisiv, atat valoarea contractului, cat si durata sa.
Acordul intervenit intre societatea de leasing si utilizator inainte de
stabilirea furnizorului bunului si a clauzeler referitoare la valoarea si durata
contractului de leasing are valoarea unui antecontract sau a unui contract
prealabil.
In cazul operatiunilor de leasing in care societatea de leasing are si
calitatea de furnizor, aceasta faza nu exista partile trecand direct la negocierea
clauzelor contractului de leasing, inclusiv cele referitoare la durata si valoarea
acestuia (numarul si cuantumul redeventelor si valoarea reziduala).
25
La semnarea contractului deleasing, bunul ce urmeaza a fi utilizat nu este

inca proprietatea societatii de leasing care finanteaza operatiunea, deoarece
inca nu s-a realizat achizitia bunului de la furnizor.
Intelegerea dintre societatea de leasing si utilizator isi are intemeierea in
conventia incheiata anterior intre furnizor si utilizator privitoare la
caracteristicile bunului, timpul de livrare si pret, ceea ce va permite societatii
de leasing sa negocieze cu furnizorul in conditiile deja stabilite.
In consecinta, pana la achizitia bunului de catre societatea de leasing,
contractul de leasing trebuie considerat sub conditia dobandirii dreptului de
proprietate de catre finantator.1
Unii autori analizeaza situatia ca o promisiune sinalagmatica de leasing, iar
leasingul devine definitiv la momentul livrarii bunului la utilizator.
C. Incheierea contractului de vânzare-cumpãrare

Daca finanţatorul acceptã cererea, el intrã in afacere, preluand din acest
moment din acest moment in nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care
incheie contractul de vanzare-cumparare, prin semnarea bonului de comanda.
Vanzarea bunului, desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul
intervine, intra in vigoare la data incheierii procesului verbal de predare-
receptie,intervenit intre furnizor si utilizator.2
In baza mandatului primit de la finantator , utilizatorul va putea negocia cu
furnizorul:
- conditiile de cumparare;
- pretul si modalitatile de plata;
- modalitatile de livrare;
- momentul transferului proprietatii si a riscurilor;
- asigurarea pe timpul transportului;
1
Gheorghe Gheorghiu, Dorin Clocotici, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, editia a-II-a, 2000,
pag.68
2
Belu Magdo, Mona Lisa, Contracte comerciale, Bucuresti, Tribuna Economica,1996, pag.407
26
- data si locul receptiei;

- termenele de formulare a reclamatiilor cantitative si calitative si modul de
solutionarea a acestora;
- penalitatile pentru nelivrare, intarziere in livrare sau livrarea
necorespunzatoare;
- efectele fortei majore si suportarea consecintelor;
- dovedirea fortei majore si termenele de avizare a inceputului si sfarsitului
acesteia;
- jurisdictia aplicabila si legilatia aplicabila.
Utilizatorul in temeiul mandatului primit, va indeplini formalitatile
administrative de a sta injustitie si de a introduce actiunile in garantie
impotriva furnizorului.
Procesul verbal de predare-receptie, incheiat intre vanzatorul furnizor si
utilizator, are o importanta majora, deoarece de competenta tehnico-economica
a utilizatorului depinde in mare parte rentabilitatea operatiunii.
Din momentul primirii de catre finantator a procesului verbal de predare
(intre vanzator si utilizator), vanzarea este perfectata cu finantatorul, ea intra in
vigoare iar finantatorul datoreaza plata pretului.1
In cazul leasingului, contractul de locatiune este precedat de o promisiune
sinalagmatica de locatiune, ceea ce inseamna ca finantatorul promite ca va da
in locatiune lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua in
calitate de locatar.
Tocmai de aceea, finantatorul cumpara bunul, devenind proprietar, dar nu
in intentia de a se bucura de toate atributele dreptului de proprietate, ci in
scopul de a-l inchiria, in conditiile prestabilite cu utilizatorul inainte de a
proceda la cumparare.
D. Publicitatea operatiunilor de leasing

1
Belu Magdo, Mona Lisa, Contracte comerciale, Bucuresti, Tribuna Economica,1996, pag.407
27
Potrivit dispozitilor art.20 din Ordonanta 1, operatiunile de leasing sunt

supuse publicitatii in scopul ca tertele persoane sa cunoasca situatia reala a
bunurilor ce fac obiectul leasingului.
In acest sens, se dispune ca la judecatoria in raza caruia isi are sediul real
societatea de leasing, se va deschide un registru special pentru inscrierea
contractului de leasing avand ca obiect bunuri mobile. Acest text a fost
abrogat, nefiind mentionat de legea 90/1998.2
O a doua masura de publicitate este prevazuta in cea de-a treia faza a
art.20 din Ordonanta 3 si se realizeaza prin inscriptionarea bunului de catre
utilizator, operatiune ce consta in a marca in inscrisul respectiv datele de
identificare a societatii de leasing, respectiv dreptul de proprietate al acestuia
asupra bunului.
O alta modalitate de publicitate, trebuie considerata cea efectuata de catre
utilizatori pe cale contabila in sensul ca acesta are obligatia sa evidentieze in
mod distinct leasingul in actele contabile si bilantiere, acte care sunt transmise
catre Registrul Oficiului Comertului.
2.2.2. Etapa de derulare a locatiunii
Se poate spune ca operatiunea complexa de leasing este structurata de
interdependenta contractelor ce o compun, intrucat cauza determinanta a
incheierii vanzarii o constituie locatia ulterioara.
De altfel, aceasta interdependenta este marcata inca din fazele
premergatoare perfectarii contractului de leasing, caci antecontractul de
locatiune motiveaza mandatul dat de finantator utilizatorului, de a trata
vanzarea bunului cu furnizorul, tocmai in ideea satisfacerii nevoilor
utilizatorului in legatura cu lucrul care se cumpara si urmeaza a se da in
locatiune.
A. Raporturile intre finantator şi utilizator
1
nr.236/27.05.1999)
2
Legea nr.90/1998, Publicatã în M.Of. Nr.170/30.04.1998
28
Pe durata locatiunii, finantatorul si utilizatorul au drepturi si obligatii

specifice stabilite pe cale legala si pe cale conventionala.
Astfel finantatorul are urmatoarele obligatii:1
- de a conferi utilizatorului drepturile derivand din contractul de vanzare-
cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie (art.4, lit.c);
- de a conferi utilizatorului un drept de posesie sau de folosints asupra
bunului achizitionat (art.4, lit.d);
- de a garanta pe utilizator contra evictiunii din partea oricarei persoane
fizice sau juridice care ar pretinde un drept de proprietate, sau un alt drept real
asupra bunului.
Utilizatorul are urmatoarele obligatii:2
- sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de vanzare-
cumparare si contractul de leasing;
- sa nu incheie un contract de sublocatie fara acordul societatii de leasing;
- sa efectueze platile cu titlu de redeventa catre societatea de leasing, in
cuantumul valoric stabilit si la data fixata prin controlul de leasing;
- sa suporte cheltuielile de intretinere si sa plateasca primele de sigurare
in legatura cu bunul;
- sa-si asume toate riscurile in caz de distrugere sau avariere a bunului
utilizat, prin fapta proprie sau a presupusilor sai, ori din cauze fortuite, si sa
continuie platile cu titlu de redeventa pana la achitarea integrala a valorii
contractului de leasing;
- sa apere in raport cu terte persoane dreptul de proprietate a societatii de
leasing asupra bunului ce face obiectul utilizarii in baza unui mandat conferit
prin contractul de leasing;
-sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului;
- sa exploateze bunul conform instruciunilor, sa asigure instruirea
personalului destinat exploatarii bunului, si sa nu aduca modificari bunului
1
pag.80
2
Ion Gureşoiu, Contractul de leasing, pag.7
29
fara acordul proprietarului sau al societatii de leasing, sa pastreze in conditii

corespunzatoare bunul pe toata durata contractului.
La obligatiile mentionate partile pot sa adauge si alte obligatii.
In doctrina privitor la raporturile dintre societatea de leasing si utilizator,
au fost analizate problemele ce trebuie rezolvate de parti si anume:
- utilizarea bunului;
- plata redeventelor;
- cesiunea contractului;
- raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului;
- drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar ori a
falimentului beneficiarului.
B.Utilizarea bunului
Utilizatorul, ca orice locatar, are asupra bunului un drept de folosinta ce-i
permite sa
exploateze si sa dobandeasca profiturile.
Folosinta bunului trebuie exercitata conform regulilor de drept comun
cuprinse in art.1429 C.Cvv., adica sa respecte natura bunului si destinatia sa
economica.
De aceea in contract partile trebuie sa precizeze ca utilizatorul nu poate sa
deplaseze sau sa transforme bunul.
Obligatia de intretinere revine in integralitate utilizatorului ca si cand ar fi
proprietatea bunului.
Totusi sociatatea de leasing isi rezerva dreptul de a verifica pe toata
durata contractului modul in care utilizatorul conserva bunul.
Pentru situatia in care bunul a fost pierdut sau deteriorat, utilizatorul isi
asuma intreaga responsabilitate, fara a putea fi invocata absenta culpei sale
spre a fi exonerat, asa cum se procedeaza in materia locatiunii.1
C. Plata redeventelor
1
pag.83
30
Potrivit art.5 lit.c din Ordonanta2, utilizatorul trebuie sa efectueze platile

cu titlu de redeventa.
In concretizarea dispozitiei legale, partile vor conveni, prin clauze
contractuale, cuantumul redeventei si periodicitatea de plata.
Privitor la periodicitate, ea poate deriva de la luni la ani.
Plata reeventelor se face fara nici o reducere, la datele convenite in
contract, in fonduri disponibile imediat, inclusiv o taxa la valoarea adaugata.
Datele de plata vor concorda cu cele de refinantare, in moneda convenita
de parti,dar cu respectarea pribncipiului din legea contabilitatii potrivit caruia
contabilitatea se tine in moneda nationala.1
D.Cesiunea contractului
Utilizatorul nu este proprietarul bunului pe care il exploateaza in sistem de
leasing si nu poate sa transmita proprietatea lucrului de catre alte persoane.
Astfel potrivit art.5, lit.b din Ordonanta2.,utilizatorul nu poate incheia un
contract de sublocatiune si, cu atat mai mult, de transmitere prin cesiune a
drepturilor sale. Se da astfel efect caracterului intuitu-personae al contractului
de leasing in ceea ce-l priveste pe utilizator.
E. Raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului

Potrivit principiului relativitatii efectelor contractelor, acestea isi produc
efectele direct asupra societatii de leasing si utilizatorului fara acrea drepturi
ori a stabli obligatii in sarcina celorlalte persoane. Cu toate acestea, contractul
de leasing incheiat poate conduce la influienta asupra tertilor. Printre terti
poate figura vanzatorul bunului.
2
O.G. nr.51/1997, privind operatiunile de Leasing si societatile de leasing (M.Of. nr.224/30.08.1997) aprobata
si modificata prin Legea nr.90/1998 (M.Of. nr.170/30.04.1998 si Legea nr.99/1999 (M.Of. nr.236/27.05.1999)
31
Furnizorul nu este un tert in sensul consacrat al termenului avand in

vedere ca cel mai adesea vointa sa este consemnata in inscrisul constatator al
operatiunii de leasing.
Totusi fata de caracterul esential financiar al leasingului, rolul furnizorului
este secundar, obligatiile sale limitandu-se la a garanta calitatea bunului.
F. Drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar

ori a falimentului beneficiarului
Asa cum mentionam, finantatorul se implicã total in operatiunea de
leasing, asigurand finantarea integrala a bunului avand convingerea ca va
primi suma investita de la beneficiar, cu un beneficiu superior ratei dobanzii-
fie prin executarea cu bunavoie a prestatiei de catre beneficiar, fie printr-o
executare fortata, pe baza unei garantii eficace, mai puternica decat garantiile
clasice, care sa-i permita recuperarea creantei in conditii discretionare.1
Publicitatea leasingului asigura protectia drepturilor finantatorului fata de
terti care vor evita dobandirea proprietatii ori a unor garantii reale asupra
acestora,in caz contrar fiind prezumati de rea credinta si suportand
consecintele specifice.2
Pe calea unei actiuni in justitie, finantatorul are posibilitatea de anulare a
actului fraudulos de instrainare a bunului de catre beneficiar, cu consecinta
repunerii partilor in situatia anterioara.
In cazul falimentului beneficiarului, finantatorul are dreptul sa adreseze o
cerere judecatorului sindic desemnat in cauza, pentru a-si recupera bunul;
dupa verificarea corectitudinii pretentiilor, judecatorul sindic are de ales intre
doua variante de solutie:
- fie va dispune restituirea bunului;
- fie sa continuie contractul de leasing cu executarea obligatiilor asumate.
1
pag.80-81
2
Gh. Beleiu, Op.Cit, pag.174
32
Deci potrivit legii 1 la cererea creditorului "judecatorul sindic trebuie sa

raspunda in termen de 30 zile", iar daca nu raspunde ori raspunde tardiv, el "nu
mai poate cere executarea contractului si acesta va fi socotit reziliat"
2.2.3. Etapa de finalizare a contractului de leasing
Durata de folosinta a bunului de catre utilizator este variabila, partile
contractate avand deplina libertate de a o determina, dar in cazul leasingului
financiar trebuie sa acopere cel putin 75% din durata normata de utilizare a
bunului, chiar daca in final, dreptul de proprietate nu este transferat.2
Contractul de leasing poate inceta la termenul convenit de parti sau inainte
de acel termen, urmare a interventiei unor cauze ce tin de vointa unei parti ori
a unui eveniment.
A. Incetarea contractului inaite de termen
Rezilierea anticipata a contractului de leasing este o sanctiune la indemana
societatii de leasing, pentru situatiile stabilite prin ordonanta, insa partile
contractuale pot conveni si rezilierea in favoarea utilizatorului.
Societatea de leasing poate solicita rezilierea anticipata in urmatoarele
situatii prevazute in ordonanta:
a) in cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat
in contractul de vanzare-cumparare si contractul de leasing (art.9)
b) in situatia in care utilizatorul nu isi executa obligatia de plata a redeventei
(art.9)
c) in cazul in care utilizatorul se afla in stare de lichiditare judiciara (art9)
Pentru utilizator nu au fost reglementate situatii de reziliere, insa
nerespectarea dreptului sau de optiune obliga societatea de leasingla plata de
daune, care vor fi egale cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de
circulatie, calculata la data expirarii contractului de leasing (art11).
B. Incetarea contractului la termen
1
Legea nr.64/1995,Privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în M.Of.
nr.608/13.12.1999
2
pag.94
33
Utilizatorul are trei posibilitati:

- sa achizitioneze bunul;
- sa il restituie;
- ori sa continuie contractul de leasing.
Achizitia bunului
La expirarea perioadei de locatiune, utilizatorul isi poate exercita dreptul de
optiune de a cumpara bunul folosit la valoarea reziduala (art.4, lit.e, Legea
nr.90/1998)
Dreptul de optiune de a achizitiona bunul se poate exercita si pana la
expirarea contractului de leasing, "daca utilizatorul formuleaza oferta ferma si
irevocabila de cumparare" (art7)1
In cadrul leasingului financiar, pretul de cumparare va reprezenta cel mult
50% din valoarea de intrare (de piata) pe care acesta o are la data la care
optiunea poate fi exprimata. Acest lucru este reglementat de Legea nr.99/1999.
Potrivit IAS 17 Leasing 2, locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un
pret estimat a fi suficient de mic fata de valoarea justa la data la care optiunea
devine exercitabila, astfel incat, la inceputul leasingului, exista in mod
rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata.
Restituirea bunului
Daca utilizatorul nu isi manifesta intentia de a achizitiona bunul ori de a
prelungi durata contractului de leasing, el este obligat de a restitui bunul folosit
la momentul expirarii contractului ori o alta data convenita de parti.
Bunul trebuie restituit in starea in care se afla, dar fara depasirea gradului
de uzura normala cauzata de folosinta.
1
Gheorghe Beleiu,Drept civil roman,Ed.Sansa,Bucuresti,1995,pag.174
2
International Accounting Standards Committee, Standarde Internationale de Contabilitate, Ed.Economica,
Bucuresti 2000
34
Deteriorarile care exced uzurii normale sunt imputabile utilizatorului care

datoreaza despagubiri societatii de leasing.
Asupra nivelului de uzura si a deteriorarilor aduse bunului urmeaza a
decide instanta de judecata sau arbitri.
Restituirea bunului este o solutie neconvenabila pentru societatea de
leasing, avand in vedere ca aceasta are in obiectul de activitate operatiuni
financiare, iar nu folosirea in concret de bunuri materiale.
Prelungirea contractului de leasing
Utilizatorul poate sa ceara societatii de leasing reinnoirea contractului de
leasing, sens in care ii va adresa o cerere inainte de expirarea contractului.
Reinnoirea contractului de leasing are ca temei juridic promisiunea
unilaterala de reinnoire facuta de societatea de leasing in primul contract ori in
lipsa, in temeiul art.4, lit.e din Ordonanta nr.51/1997.
2.3. Tratamentul fiscal al operatiunilor de leasing

Operatiunile de leasing intra sub incidenta legilor fiscale din Romania
referitoare la:
- impozitul pe profit;
- taxa pe valoarea adaugata;
- impozitul pe veniturile realizate de nerezidenti in romania;
- taxele vamale.
A. Impozitul pe profit
In cazul leasingului fianciar, locatarul este tratat din punct de vedere
fiscal ca proprietar. Amortizarea bunului se face de catre utilizator iar
cheltuielile privind amortizarea activelor sunt deductibile in limita prevederilor
Legii nr.15/1994 republicata:1
Utilizatorul deduce pentru calcularea impozitului amortizarea si dobanda.
1
Legea nr.15/1994,republicatã în M.Of.nr.242/1999, privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale
35
Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la:

- nivelul ratei dobanzii de referinta la BNR, pentru imprumuturile in lei;
- nivelul ratei dobanzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru
imprumuturile in euro;
- nivelul ratei dobanzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru
imprumuturile in alte devize.2
La institutiile de credit autorizate cheltuielile cu dobanzile sunt tratate
astfel:
- cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile,in cazul in care gradul de
indatorare a capitalului este mai mic decat in cazul in care gradul de
indatorare a capitalului este peste 1, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt
deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din
celelalte venituri ale contribuabilului.
Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se raporteaza in perioada
urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.1
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile de credit
autorizate, valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de de
ductibilitate permis este considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul
in perioadele urmatoare.
Prevederile Legii nr.414/2002 referitor la deductibilitatea cheltuielilor cu
dobanzile la leasingul financiar se aplica retroactiv adica si pentru dobanzile
aferente imprumuturilor angajate inaintea datei intrarii in vigoare alegii, fiind
de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate.
Aceste masuri nu stimuleazadezvoltarea operatiunilor de leasing
financiar.
Acelasi regim fiscal il au si cheltuielile din diferente de curs valutar.
2
H.G. nr.859/16.08.2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe
profit,in M.Of.nr.640/29.08.2002
1
36
De la 1 ianuarie 2003, tratamentul dobanzilor la leasingul financiar s-a

aliniat cu dobanzile la credite de la institutiile de credit.
B. Taxa pe valoarea adaugata

Operatiunile de leasing sunt supuse TVA-ului.
Generarea taxei pe valoare adaugata ia nastere la termenul de plata a ratelor
si nu se cuprind in baza de calcul dobanzile.
C. Impozitul pe veniturile realizate in Romania de nerezidenti
Veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dobanda la leasingul
financiar se impun prin stopaj la sursa.
Potrivit O.G.R. nr.83/25.08.1998 privind impunerea unor venituri realizate
in Romania de persoane fizice si juridice nerezidente impozitele se aplica in
lipsa conventiilor de evitare a dublei impuneri sunt:
-10% pentru dobanda;
-15% pentru redevente.1
D. Taxele vamale
Potrivit art.25 din Ordonanta "bunurile mobile care sunt importate in scopul
utilizarii in sistem de leasing se incadreaza in regimul bunurilor admise
temporar la import, fara plata taxelor vamale"
De asemenea "in cazul achizitionarii bunurilor importate in sistem de
leasing conform termenului convenit intre parti, in baza contractului de
leasing, cumparatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea
bunului din momentul vanzarii in baza declaratiei vamale de import definitiv"
In cazul in care, la expirarea contractului de leasing utilizatorul nu si-a
exercitat dreptul de optiune privind prelungirea contractului de leasing sau
achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, autoritatile vamale vor incasa
1
Dumitru Matis, Gh. Fatacean, Consideratii privind contabilitatea vanzarilor cu plata in rate si a operatiunilor
de leasing, in Studia Universitativ Babes-Bolyai, Oeconomica, nr.2/1998, pag.22
37
taxele vamale aferente valorii initiale a bunului in valuta, transformata in lei, la

cursul de schimb in vigoare la data constatarii.
2.4. Contractul de leasing

2.4.1. Trasaturile contractului de leasing
Leasingul este atat o operatiune formata dintr-un complex de contracte,
cat si un contract distinct.
Atunci cand ne referim la totalitatea raporturilor tripartite ne aflam in
fata operatiunilor de leasing, iar cand ne referim la actul incheiat intre
finantator si utilizator, vom folosi notiunea de "contract de leasing".
Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate care
reglementeaza relatiile dintre participantii la operatiunile de leasing.
Trasaturile contractului de leasing financiar sunt:
- este un contract consensual, simplul acord de vointa fiind suficient
pentru incheierea valabila acelor trei contracte ce intra in structura acestuia ori
a celorlalte contracte adiacente intervenite intre parti. Astfel forma scrisa este
ceruta ca o conditie de probatiune.
- este un contract sinalagmatic intrucat din el rezulta drepturi si obligatii
pentru ambele parti;
- este un contract cu titlu oneros, intrucat cei trei subiecti implicati-
furnizorul, finantatorul si utilizatorul-urmaresc fiecare interese patrimoniale
locatorul primeste redevente platite periodic de catre utilizator din care isi
pastreza o marja de profit, iar utilizatorul beneficeaza de folosinta bunului pe
perioada derularii contractului, iar la sfarsitul acestuia poate achizitiona bunul
la valoarea sa reziduala.
- este un contract comutativ, intrucat intinderea drepturilor si obligatiilor
sunt cunoscute de parti din momentul incheierii contractului de vanzare-
cumparare intre furnizor si societatea de leasing pe baza specificatiilor
utilizatorului.
38
La randul sau utilizatorul cunoaste redeventala care se obliga si care

sunt astfel calculate incat sa amortizeze societatii de leasing intreaga investitie
facuta, la care se adauga beneficiul societatii, prima de asigurare contra
riscului de insolvabilitae a chiriasului, cheltuielile de asigurare;
- contractul de leasing este un contact complex, intrucat realizeaza o
gama variata de operatii, inclusiv contine elemente de extraneitate intrand sub
incidenta legilor straine;
- este un contract intuituu-personae intrucat se incheie in considerarea
calitatilor personale ale partilor implicate in operatiunea de leasing, insa un loc
important il detine utilizatorul.
2.4.2. Componantele contractului de leasing financiar

Urmare a dispozitiilor O.G. nr.51/1997, a dispozitiilor Codului civil si a
literaturii de specialitate, contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
a) partile in contractul de leasing:
- locatorul/finantatorul;
- utilizatorul.
b) denumirea si descrierea tehnica a bunului ce face obiectul
contractului;
c) data si locul unde se face predarea (receptia) bunului de catre furnizor
utilizatorului, precum si instructiunile de exploatare;
d) necesitatea incheierii unor acte aditionale sau procese-verbale din
care sa rezulte starea bunului la data primirii, la data punerii in functiunii;
e) pretul estimativ al bunului, iar in unele cazuri si pretul la care bunul
respectiv ar putea fi cumparat, dupa expirarea contractului de leasing;
f) perioada de folosinta determinata de durata de amortizare sau de
necesitatea utilizatorului;
g) valoarea redeventei si data la care utilizatorul o va plati locatorului;
39
h) obligatiile si drepturile partilor contractante;

i) raspunderea partilor, daune-interese;
j) forta majora sau alte cauze de exonerare a raspunderii;
k) modul de solutionare a eventualelor litigii si instanta competenta;
l) modul de incetare a contractului cu restituirea sau cumpararea bunului
ce face obiectul contractului.
2.5. Metode de evaluare a redeventelor

2.5.1. Metoda impartirii pe nivele
Legislatia romaneasca nu permite determinarea redeventelor prin
metoda actuariala, ci acestea sunt stabilite prin metoda impartirii pe niveluri,
varianta rambursarii in rate egale.
Acest lucru nu este specificat explicit dar, prin utilizarea notiunii de rata
medie a dobanzilor bancare in loc de rata implicita a cntractului, dar si altor
factori, se deduce acest lucru; ca atare utilizarea unor redevente calculate in
marimi egale prin metoda actuariala duce la imposibilitatea aplicarii filierelor
de inregistrari propuse de legislatia romaneasca. 1 Rata de leasing in cazul
leasingului financiar, reprezinta cota-parte din valoarea de intrare a bunului si
a dobanzilor de leasing.
Valoarea de intrare a bunului in patrimoniul locatarului este potrivit
legislatiei, costul de achizitie al bunului si nu valoarea actualizata a platilor
minime de leasing cum prevede IAS 17 2., de unde se observa orientarea
patrimoniala inca dominanta in contabilitatea romaneasca.
Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata
romaneasca.
Potrivit reglementarilor romanesti dobanzile bancare nu intra sub incidenta
taxei pe valoare adaugate.
1
Achim Monica, Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locatar-abordari in viziunea romaneasca,
Tribuna economica nr.49/2001
40
Dobanzile practicate de societatile de leasing sunt compuse din dobanda la

creditul luat pentru finantare plus o marja de profit a societatii de leasing.
Se considera ca leasingul financiar se aproprie mai mult de un contract de
credit, iar dobanda de plata la credite nu este supusa TVA-ului deoarece cu
creditul angajat se procura bunuri si servicii si acestea sunt supuse TVA-ului.
In acest fel, dobânda aferenta leasingului financiar nu trebuie sa fie
purtatoare de TVA ci numai cota-parte din valoarea de intrare a bunului.
In practica, intreaga rata de leasing este supusa TVA-ului fara a se delimita
cele doua componente: cota-parte din valoarea bunului plus dobanda.
Exemplu:
O societate comerciala doreste sa cumpere in leasing financiar un utilaj.
Durata derularii contractului este de un an incepand cu octombria 2002.
Valoarea utilajului la pret CIP (fara TVA si taxe vamale ) este de 7250 de
euro.
Avansul achitat la incheierea contractului este de 20% si reprezinta
valoarea reziduala. Rata dobanzii este de 16% pe an, in valuta, la sold. Taxele
vamale reprezinta 5% din pretul CIP.
Lesingul mai comporta urmtoarele cheltuieli:
a) taxa de leasing in valoare de 363 de euro;
b) rata lunara de asigurare CASCO 45 euro;
c) asigurare RCA 2002-in functie de cmc.lei;
d) impozit pe mijlocul fix 250000 lei;
e) cheltuieli de inmatriculare 3500000 lei;
f) comisioane vamale 3500000 lei.
Asigurarea CASCO se va incheia la o suma asigurata egala cu valoarea
utilajului inclusiv TVA si taxe vamale.
La semnarea contractului se achita garantia, taxa de leasing cu TVA
aferent, prima rata din contract, cheltuielile de inmatriculare si comisioanele
vamale.
41
Rezolvare:
La semnarea contractului firma va avea de platit :
- garantia 1451 euro;
- TVA aferent 276 euro;
- taxa de leasing 363 euro;
- TVA aferent taxei de leasing 69 euro.
TOTAL = 2811 euro
Lunar firma va avea urmatoarele cheltuieli:
luna Valoare rata Valoare redeventa Redeventa cu

fixa dobanda TVA
Octombrie 484 78 562 654

Noiembrie 484 71 555 647
Decembrie 484 65 549 641
Ianuarie 484 59 543 635
Februarie 484 52 536 628
Martie 484 46 530 622
Aprilie 484 39 523 615
Mai 484 33 517 609
Iunie 484 26 510 602
Iulie 484 20 504 596
August 484 13 497 589
Septembrie 484 7 483 573
2.5.2. Metoda actuariala de evaluare a redeventelor sau metoda

chiriei actualizate
La determinarea eficientei operatiunilor de leasing se poate utiliza metoda
chiriei actualizate care presupune luarea in calcul, alaturi de chiria de baza a
valorii reziduale a bunului si a dobanzii compuse pentru creditele acordate in
perioada inchirierii.1
1
Gheorghe Ciobanu-Tranzactii economice internationale-tehnici si mecanisme,Cluj-Napoca,2001,pag.279
42
Evaluarea bunului preluat in leasing financiar se face la minimul dintre

valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minime de leasing.
Pentru calcularea valorii actualizata a platilor minime de leasing ,se
considera ca factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contractul de
leasing,daca acestea se poate determina. In caz contrar, trebuie utilizata rata
dobanzii marginale a locatarului.
Chiria actualizata se calculeaza dupa formula :
Va = valoarea actualizata a chiriei totale
A = chiria anuala
R = dobanda la care se face actualizarea
N = numarul anilor (5)
In practica se folosesc tabele de logaritmi care indica coeficientul necesar
fiecarei unitati monetare in functie de numarul anilor. Aceste determinari sunt
necesare pentru analiza eficientei.
De asemenea, bunul recunoscut ca activ al locatarului trebuie si amortizat.
Perioada de amortizare trebuie sa coincida cu perioda estimata de obtinere a
beneficiilor economice (prin urmare,va fi egala cu viata economica) sau cea
mai scurta perioada dintre intervalul contractului de leasing si durata de viata
utila, daca nu exista certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate la
sfarsit (se ia in considerare viata utila).
Data la care este recunoscut activul in contabilitatea locatarului este fie data
stipulata in contract,fie data convenita pentru preluarea bunului.1
Locatorii vor inregistra iesirea bunului din gestiune, creantele aferente si
venitul amanat. Pe masura ce factureaza ratele de leasing, vor recunoaste si
veniturile din dobanzi.
La locator investitia bruta este egala cu platile minime plus valoarea reziduala
negarantata.
Investitia bruta = (redevente + valoarea reziduala garantata ) + valoarea
reziduala negarantata garantata
1
Dumitru Matis,Contabilitatea operatiunilor speciale,Ed.Intelcredo,Deva,2003,pag.284
43
Venitul financiar nerealizat = Investitia bruta - Investitia bruta actualizata

Investitia neta = Investitia bruta -Venitul financiar nerealizat
Potrivit IAS17 Leasing 1, termenii utilizati au urmatorul continut:2
- Investitia bruta este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing
financiar, din punct de vedere al locatorului si orice valoare reziduala
negarantata acumulata in contul locatorului.
- Platile minime de leasing sunt acele plati de-a lungul termenului de leasing
pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzand chiria
contingenta, costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si
care se vor rambursa acesteuia. Platile minime de leasing se compun din
redevente si valoarea reziduala negarantata.
-Termenul de leasing reprezinta perioada de timp irevocabila pentru care
locatarul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru
care locatarul are optiunea de a continua utilizarea bunului in regim de leasing,
cu sau fara plata suplimentara.
- Valoarea reziduala negarantata reprezinta acea parte dinvaloarea reziduala a
bunului in regim de leasing.a carei realizare de catre locator, nu este sigura sau
este garantata numai de oparte afiliata locatorului
- Valoarea reziduala garantata este in cazul locatarului, acea parte a valorii
reziduale ce este garantata de locatar sau de o parte afiliata acestuia (valoarea
garantiei constituind valoarea maxima ce se plateste, in orice situatie la
expirarea contractului). In cazul locatorului, valoarea reziduala garantata este
acea parte a valoerii reziduale ce sete garantat de locatar sau de o terta parte
neafiliata locatorului ce este capabila sa onoreze obligatiile asumate prin
garantie;
- Venitul financiar nerealizat reprezinta diferenta dintre:
2
International Accounting Standards Committee,Standarde Internationale de Contabilitate, Ed.Economica,
Bucuresti 2000
44
a) suma dintre platile minime de leasing aferente unui leasing financiar,din

punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata
in contul locatorului (investitia bruta);
b) valoarea actualizata a sumei de la punctul (a), determinata la rata
imlicita a dobanzii din contractul de leasing
- Rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este rata de
actualizare,care la inceputul leasingului,determinata ca valoare actualizata
cumulata:
a) a platilor minime de leasing;
b) a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa abunului in
regim de leasing
- Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau
decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in
cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv
- Durata de viata economica este fie:
a) perioada de lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic
de catre unul sau mai multi utilizatori
b) numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare care se estimeaza
a se obtine prin utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori
- Durata de viata utila este perioada estimata care ramane, de la inceputul
termenului de leasing, fara a fi limitata la aceasta, pe parcursul careia se
asteapta ca beneficiile economice incorporate in bun sa fie consumate de catre
intreprindere
- Chiria contingenta este acea parte de leasing care nu are o valoare
determinata, dar este stabilita in functie de un factor, altul decat trecerea
timpului.
45
CAPITOLUL 3
Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar
In Romania prin O.G. nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si

societatile de leasing (M.Of. nr.224/30.08.1997), aprobata si modificata prin
Legea nr.90/1998 si prin Legea nr.99/1999 (M.Of. nr.236/27.05.1999) si prin
O.M.F. nr.686/25.o6.1999 pentru aprobarea Normelor privind inregistrarea in
contabilitate a operatiilor de leasing publicat in M.Of. nr.333/14.07.1999 s-au
adus imbunatatiri majore legislatiei privind leasingul si contabilitatii acestuia.
46
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului sau principiul

prioritatii fondului asupra formei este cel mai bine reprezentat in Romania prin
legislatia adoptata privind leasingul.
Cu toate aceste imbunatatiri aduse legislatiei leasingului in tara noastra
exista inca multiple discrdante cu normele internationale.1
Bunurile care fac obiectul leasingului, ies din patrimoniul locatorului
(societatii de leasing) si intra in patrimoniul locatarului (utilizatorului) desi
proprietatea asupra lor apartine, pana la expirarea contractului de leasing
locatorului. 2
Pe aceasta perioada locatorul le va evidentia in afara bilantului, in contul de
ordine si evidenta 803 "Alte valori in afara bilantului", analitic "Bunuri predate
in leasing financiar"
Leasingul financiar se poate derula atat intre rezidenti, cat si inte un
rezident si un nerezident.
Caracteristica esentiala a leasingului financiar derulat intre rezidenti, din
punct de vedere contabil, consta in faptul ca la predarea-primirea bunurilor in
leasing financiar, ele vor genera imobilizari financiare, in contabilitatea
locatorului, contabilizabile cu ajutorul conturilor:
- 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lung"
- 2678 "Dobanzi aferente creantelor imobilizate "
iar in contabilitatea locatarului vor genera capital imprumutat contabilizabil cu
ajutorul conturilor :
-167 "alte imprumuturi si datorii asimilate "
-1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate "
3.1.Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locator
1
Achim Monica,Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locatar-abordari in viziunea
romaneasca,Tribuna economica nr.49/2001
2
Partenie Dumbrava,Modificari Patrimoniale,Presa Universitara Clujeana,Cluj-Napoca 2001,pag.299
47
3.1.1. Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing financiar

la locator
Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing financiar la locator se tine

cu ajutorul conturilor:
167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate "
1687 "Dobanzi aferente altor impruturi imprumuturi si datorii asimilate"
In general pentru contabilizarea operatiunilor de leasing financiar la locator
s-au preluat de catre legislatia roamaneasca principiile agreate de IASC dar
exista insa multiple inadvertente.1
Luand in considerare urmatorul exemplu de contract de leasing financiar
incheiat la DIRECT LEASING S.A. Cluj-Napoca vom parcurge filiera de
inregistrari adoptate prin O.M.F. nr.686/1999.2
Fisa contractului
Contract: 21745382
Client: S.C. ANA S.A.
Datele contractului:
Tipul: financiar Moneda: EUR
Furnizor: S.C. KOMBASAN Durata: 12 luni
1
Achim Monica,Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locator,Tribuna economica nr.50/2001
2
O.M.F. nr. 686/25.06.1999 Pentru aprobarea norelor privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de
leasing, publicat în M.Of. nr.333/14.07.1999
48
Data de inceput:10.01.2003 Interval: 1 luna

Data de sfarsit :09.01.2004 Cursul valutar: 35 600
Datele financiare
Dobanda:
Valoare: 13780 EUR
Avans: 6890 EUR (50%)
- avans = 30%
- garantie = 20%
Taxa administrativa: 551,20 EUR (4%)
Valoare reziduala: 2756,00 EUR (0%)
Produse:
Denumire: Peugeot 307 XT 2.0 HDI
Cantitate: 1
An fabricatie :2002
Identificare: VF33CRHYB82807690
Caracteristici: culoare Bleu Recife
Valoarea asigurarii: 925.00 EUR
Privit prin prisma legislatiei romanesti este vorba de un leasing

financiar datorita prezentei unei conditii din Legea nr.99/1999 (conditia 1 si 3 )
Valoarea reziduala reprezinta 20% din valoarea masinii,deci sub limita
de 50% din valoarea de intrare, mai putin amotizarea calculata pana in moentul
terminarii contractului.
Locatorul, adica DIRECT LEASING S.A. ramane proprietarul obiectului
leasingului pe toata durata contractului de leasing.
Cu toate acesteia, riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate
trec asupra utilizatorului din momentul predarii-primirii bunului.
Costurile ocazionate de asigurarea masinii sunt in totalitate in sarcina
utilizatorului.
49
Utilizatorul poate notifica in scris locatorului inainte de 45 zile de

terminarea perioadei de leasing:
- daca o sa cumpere masina,fara sa achite nici o suma deoarece garantia
platita locatorului este egala cu valoarea reziduala stipulata in contract si
atunci garantia nu I se va returna locatarului ci va ramane in locul valorii
reziduale
- daca returneaza masina,efectuandu-se formalitatile de incheiere a
importului temporar si a suportarii costurilor de returnare
- daca solicita prelungirea contractului de leasing.
Graficul eşalonãrii ratelor
In contabilitatea locatorului se fac urmatoarele inregistrari contabile:
1. DIRECT LEASING S.A. plateste furnizorului extern un avans egal cu

contravaloarea masinii Peugeot 307xt.2.0.HDI (13780 EURx35730 lei/EUR
BNR)
231 = 5124 492.359.400

"Imobilizari in curs" "Conturi la banci in valuta"
50
2. Achizitionarea masinii conform declaratiei vamale de import (D.V.I.)

(13780EUR x 35859 lei/EUR curs DVI)
2133 = 404 494.137.020
"Mijloacele de transport" "Furnizori de imobilizari"
3. Decontarea avansului acordat si inregistrarea diferentelor de curs valutar
404 = % 494.137.020.
"Furnizori de imobilizari" 231 492.359.400
"Imobilizari in curs"
765 1.777.620
"Venituri din diferente de curs valutar"
Nota:
Veniturile din diferente de curs valutar s-au obtinut ca diferenta din
valoarea masinii la data achizitionarii conform DVI adica 13780 EUR x 35859
lei/EUR = 494.137.020 si valoarea avansului acordat furnizorului extern de
13780 EUR x 35730 lei/EUR = 492.359.400.
4. Inregistrare contract de leasing financiar
a) Predarea catre locatar a masinii la costul de achizitie de 13780 EUR la un
curs de schimb de 35859 lei/EUR,conform procesului-verbal de predare-
primire si a documentelor insotitoare la contractul de leasing.
2673 = 2133 494.137.020

"Imprumuturi acordate pe "Mijloace de transport"
termen lung"
6588 = 2673 3.569.020
"Alte cheltuieli de exploatare" "Imprumuturi acordate pe
termen lung"
Nota:
51
Predarea masinii se inregistreza la cursul valutar de pe declaratia vamala

adica 13.780 EUR x 35.859 lei/EUR = 494.137.020, iar diferenta dintre
cursul DVI si cursul inscris pe contract (35.600 lei/EUR) se inregistreaza ca o
pierdere a firmei de leasing si se inscrie in 6588 "Alte cheltuieli de exploatare
" diminuand si valoarea imprumutului acordat.
b) Se inregistreaza asigurarea masinii in valoare de 925 EUR la cursul valutar
inscris pe contract de 35.600 lei/EUR
2673 = 472 32.928.576
"Imprumuturi acordate "Venituri inregistrate in avans"
pe termen lung "
Nota:
Asigurarea este inclusa lunar in redeventa, inregistrarea ei se face sub
forma unor venituri ce se vor obtine pe durata derularii contractului.
c) Inregistrarea dobanzii negociate prin contractul de leasing sub forma fixa de
1185,21 EUR pentru intreaga perioada de leasing (inregistrarea se face la
cursul valutar din contract de 35600 lei/EUR, deci dobanda de primit este de
1185,21 EUR x 35600 lei/EUR = 42.193.476)
2674 = 472 42.193.476
"Dobanda aferenta imprumuturilor "Venituri inregistrate in avans"
acordate pe termen lung"
d) Inregistrarea valorii totale a ratelor de leasing,in afara bilantului
D 8038 "Alte valori in afara bilantului" 494.137.020

Analitic
"Bunuri primite in leasing financiar"
Nota:
Aceasta formula contabila s-a redactat in conformitate cu "Normele
privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing (pct.2.1.,
lit.c)care precizeaza ca "Imobilizarile corporale predate in leasing financiar de
52
catre locator se reflecta in debitul contului din afara bilantului 8038 "Alte
valori in afara bilantului " analitic "Bunuri predate in leasing financiar."
Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit
contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de
incasat"
5. Se emit facturi pentru:
- avans 4134 EUR,TVA 19%, cursul de schimb valutar 35600 lei/EUR
adica 4134 Euro x 35600 lei/EUR = 147.170.400, TVA 19% = 27.962.376 lei
- garantie 2756 EUR, TVA 19%, cursul de schimb 35600 lei/EUR =
98.113.600, TVA 19% = 18641584 lei.
- taxa administrativa 551,20 EUR, TVA 19%, cursul de schimb 35600
lei/EUR adica 551, 20Eur x 35600 lei/EUR = 19.622.720 lei, TVA 19% =
3.728.317 lei
4111 = % 315.238.997
"Clienti" 706 147.170.400
"Venituri din redevente, locatii de
gestiune si chirii "
472 98.113.600
"Venituri inregistrate in avans"
708 19.622.720
"Venituri din activitati diverse "
4427 50332.277
"TVA colectata"
Nota:
DIRECT LEASING S.A. cere o garantie de 20% egala cu valoarea
reziduala pentru a evita riscul de neplata la expirarea contractului.Astfel
aceasta garantie se inregistreza ca un venit in avans.
6. Se incaseaza de la utilizator facturile pentru avans,garantie si taxa
administrativa
5124 = 4111 315.238.997
53
"Conturi la banci-in devize" "Clienti"

7. Concomitent are loc diminuarea creantei cu avansul facturat
4134 EUR x 35600 lei/EUR = 147.170400 lei
6588 = 2673 147.170.400
"Alte cheltuieli de exploatare " "Imprumuturi acordate
pe termen lung"
- extrabilantier:
C: 8038"Alte valori in afara bilantului" 147.170.400
Analitic:
"Bunuri predate in leasing
financiar"
8. Se in registreaza ratele conform facturilor intocmite la datele stabilite in
contract (cursul valutar 35702 lei/EUR BNR)
Exemplu redeventa 5 este compusa din:
- rata de leasing de 574,16 EUR la cursul din conttract 35600 lei/EUR
adica 20.440.096 lei
- dobanda 121,56 EUR x 35600 lei/EUR = 4.327.536 lei
- asigurarea 77,08 EUR x 35600 lei/EUR = 2.744.048 lei
- diferentele de pret aferente redeventei calculate pe baza cursului valutar din
contract si pe baza cursului valutar la data facturarii adica:
772,80EUR x 37502lei/EUR -772,80 EUR x 35600 lei/EUR = 1.469.865 lei
- TVA aferenta ratei de leasing 574,16 EUR x 19% x 37502 lei/EUR =
4.091.108 lei
4111 = % 33.072.653
"Clienti" 706 20.440.096
"Venituri din redevente
locatii de gestiune si chirii"
2674 4.327.536
"Dobanda aferenta imprumuturilor
54
acordate pe termen lung"

2673 2.744.048
"Imprumuturi acordate pe
termen lung"
7588 1.469.865
"Alte venituri din exploatare"
4427 1.469.865
"TVA colectata"
Nota:
Redeventele totale pe care le plateste locatarul se inregistreza la cursul
valutar al zilei, in acest caz la 37502 lei/EUR.
Diferenta de curs valutar dintre cursul zilei si cursul inscris in contract se
inregistreza ca o cheltuiala din exploatare daca cursul valutar scade sau ca un
venit pentru societatea de leasing daca cursul valutar creste.
Rata de leasing se inregistreza in 706 "Venituri din redevente,locatii de
gestiune si chirii" la cursul valutar din contract.
Dobanda se inregistreza in contul 2674 "Dobanda aferenta imprumuturilor
acordate pe termen lung""iar asigurarea se factureaza ca o diminuarea a
creantei prin 2673 ""mprumuturi acordate pe termen lung".
Atat dobanda cat si asigurarea se factureaza la cursul valutar din contract,
diferenta de curs fiind inregistrata la venituri din exploatare.
9. Se incaseaza de la utilizator factura pentru rata a cincea conform extrasului
de cont:
5124 = 4111 33.072.653
"Conturi la banci in devize" "Clienti"
10. Concomitent cu facturarea ratelor se fac urmatoarele inregistrari:

Exemplu pentru rata 5
a) diminuarea creantei cu rata de leasing facturata
55
6588 = 2673 20.440.096

"Alte cheltuieli din exploatare" "Imprumuturi acordate
pe termen lung"
b) trnsferul pe venit a dobanzii facturate
472 = 766 4.327.536
"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din dobanzi"
c) transferul pe venit a asigurarii afcturate
472 = 706 2.744.048
"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii
11. Se diminueaza creanta fata de utilizator cu rata 5
C: 8038"Alte valori in afara bilantului" 27.511.680
Analitic
"Bunuri predate in leasing financiar"
12. Facturarea, la sfarsitul perioadei contractului de leasing, a valorii reziduale
a echipamentului tehnologic, in baza contractului de vanzare-cumparare:
472 = 7583 98.113.600
"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de capital"
4111 = % 7.871.136
"Clienti" 7588 6.614.400
"Alte venituri din expploatare"
4427 1.256.736
"TVA colectata"
3. Inregistrarea ultimei plati inaintea achizitionarii dreptului de proprietate a
locatarului asupra masinii
5124 = 4111 7.871.136
56
"Conturi la banci-in devize" "Clienti"

Nota:
La sfarsitul contractului clientul ar trebui sa cumpere masina la valoarea
reziduala da 2756 EUR, cursul valutar de 38000 lei/EUR adica 104.728.000
lei,TVA 19% = 19.898.320, total de platra fiind de 124.629.500 lei.
Dar valoarea reziduala a fost platiata de client la inceputul contractului sub
forma garantiei inregistrata ca venituri in avans. Astfel clientul mai are de
platit la sfarsitul perioadei de leasing doar diferenta de curs valutar aferenta
valorii reziduale astfel:
2756 Eur x 38000 lei/EUR – 2756 EUR x 35600 lei/EUR = 6.614.400lei
si TVA aferent 6.614.400 x19% = 1.256.736 lei
14. Facturarea extrabilantiera a valorii reziduale

C:8038 "Alte valori in afara bilantului" 6.614.400
Analitic
"Bunuri predate in leasing financiar"
3.1.2. Raportarea operatiunilor de leasing financiar in situatiile

financiare ale locatorului
In cazul leasingului financiar conform prevederilor standardului IAS 17
Lesaing,in situatiile financiare ale locatorilor trebuie prezentate urmatoarele
informatii
- o reconciliere la data bilantului intre totalul investitiei brute in leasing si
valoarea actualizata apltilor minime de leasing de incasat. In plus,
intreprinderea trebuie sa prezinte, la data bilantului, totalul investitiei brute in
57
leasing si valoarea actualizata a platilor minime de leasing pentru fiecare dintre

perioadele de mai jos:
- pana la un an;
- intre 1 si 5 ani;
- peste 5 ani.
- Venitul financiar nerealizat
- Valorile reziduale negarantate aferente locatorului
- Reducerile de valoare cumulate pentru platile minime de leasing de primit ce
nu pot fi incasate
- Chiriile contingente inregistrate in venituri
- O descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.
Creantele asupra locatorilor sunt evidentiate in bilant la randurile 17 "Alte
creante" (imprumutul acordat si dobanda aferenta) si 26 "Creante comerciale"
(creanta facturata),si de asemenea in Nota nr.5 la Situatiile
financiare ,intitulata "Situatia creantelor si datoriilor"
Veniturile inregistrate in avans sunt evidentiate la randul 62 "Venituri in
avans"
In Contul de profit si pierdere, veniturile aferente leasingului (redeventele )
sunt evidentiate la randul 02 "Productia vanduta".
Locatorul prezinta activele date in leasing drept creante egale cu investitia
neta in leasing.
Recunoasterea venitului financiar se bazeaza pe un model care reflecta o
rata periodica constanta a rentabilitatii aferenta investitiei totale nete
neamortizate a locatorului, corespunzatoare leasingului financiar.
Locatorul urmareste alocarea venitului financiar pe durata contractului de
leasing, pe o baza sistematica si rationala.
Platile de leasing aferente perioadei contabile, excluzand costurile
serviciilor, se deduc din investitia bruta in leasing in vederea diminuarii valorii
principalului si a venitului financiar nerealizat.
58
Valorile reziduale negarantate estimate, utilizate in calcularea investitiei

brute in leasing realizata de locator se revizuiesc periodic.
Daca a avut loc o diminuare a valorii reziduale negarantate estimate,
alocarea venitului de-a lungul perioadei contractului de leasing este revizuita si
orice diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaste imediat.
Costurile directe initiale ,cum ar fi comisioanele si taxele juridice ,sunt
adesea suportate de locatori la negocierea si perfectarea unui leasing.
Ele sunt suportate pentru obtinerea unui venit financiar si se inregistreaza
imediat in venituri sau se aloca pe durata contractului de leasing, scazandu-se
din aceste venituri.
O alta varianta este aceea ca pot fi reconoscute imediat drept cheltuieli.
Locatorii care sunt producatori sau comercianti trebuie sa recunoasca
profitul sau pierderea din vanzari in rezultatul perioadei.
Un bun inchiriat in regim de leasing financiar de locatori genereaza doua
tipuri de venit:
- profitul sau pierderea echivalenta profitului sau pierderi rezultate din
vanzarea directa a bunului in regim de leasing la preturi de vanzare normale,
reflectand orice reduceri comerciale;
- venitul financiar de-a lungul duratei contractului.
Venitul din vanzari inregistrat de locator la inceputul duratei de leasing
financiar, este valoarea justa a bunului sau,daca este mai mica, valoarea
actualizata a platilor minime de leasing datorate locatorului, calculata la o rata
comerciala a dobanzii.
Costul vanzarii este costul proprietatii sau valoarea contabila mai putin
valoarea actualizata a valorii reziduale negarantate.
Diferenta dintre venitul din vanzari si costul vanzarii este profitul din
vanzare.
3.2..Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locatar
59
3.2.1.Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing

financiar la locatar
1. Inregistrarea contractului de leasing financiar incheiat cu DIRECT

LEASING S.A. la cursul valutar de 35600 lei/Eur
a) primirea masinii conform contractului de leasing si a procesului verbal
de predare -primire la valoarea de achizitie de 13780 EUR x 35600lei/EUR =
49.056.000
2133 = 167 490.566.000
"Mijloace de transport" "Alte imprumuturi si datorii asimilate"
b) Inregistrarea asigurarii masinii ca o cheltuiala efectuata in avans,in
valoare de 925 EUR x 35600lei/EUR = 32.928.576 lei
471 = 167 32.928.576
"Cheltuieli efectuate in avans" "Alte imprumuturi si datorii asimilate"
c) Inregistrarea dobanzii negociate prin contractul de leasing de 1185,21 Eur x
35600 lei/EUR = 42.193.476
471 = 167 42.193.476
"Cheltuieli efectuate in avans" "Alte imprumuturi si
datorii asimilate"
d) Inregistrarea valorii masinii in afara bilantului
D:8036 "Rdevente, locatii de gestiune, 565.688.052

chirii si alte datorii asimilate"
2. Facturarea avansului, garantiei si taxei administrative platite societatii de
leasing
% = 404 315.238.997
167 "Furnizori de imobilizari" 147.170.400
"Alte imprumuturi si datorii
asimilate"
60
471 98.113.600
"Cheltuieli inregistrate in avans"
628 19.622.720
"Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti"
4426 31.690.693
"TVA deductibila"
_extrabilantier:
C:8036 "Redevente, locatii de gestiune, 147.170.400
3. Se inregistreza plata avansului, garantiei si taxei administrative
404 = 5124 315.238.997
"Furnizori de imobilizari" "Conturi la banci -in devize"
4. Facturarae ratelor ce sunt platite catre DIRECT LEASING S.A.
Exemplu rata 5:
% = 404 33.072.653
"Furnizori de imobilizari"
167 23.184.144
"Alte imprumuturi si
datorii asimilate"
6588 1.092.052
"Alte cheltuieli de exploatare"
61
1687 4.327.536
"Dobanzi aferente altor
imprumuturi si datorii asimilate"
666 231.207
"Cheltuieli privind dobanzile"
613 146.606
"Cheltuieli cu primele de asigurare"
4426 4.091.108
"TVA deductibila"
Nota:
Redeventele totale pe care le pltaeste locatarul se inregistreza la cursul zilei
de 37502 lei/EUR.
Diferenta de curs valutar dintre cursul zilei si cursul inscris in contract se
inregistreza pentru rata de leasing in contul 6588 "Alte cheltuieli de
exploatare", pentru dobanda in contul 666"Cheltuieli privind dobanzile" iar
pentru asigurarea lunara a masinii in contul 613 "Cheltuieli privind primele de
asigurare".
5. Concomitent cu facturarea ratelor se fac urmatoarele inregistrari :
- privind dobanda (includerea in cheltuieli financiare curente)
666 = 471 4.327.536

"Cheltuieli privind dobanzile" "Cheltuieli inregistrate in avans"
- privind asigurarea (includerea in cheltuieli financiare curente)
613 = 471 2.744.048

"Cheltuieli cu primele de asigurare" "Cheltuieli inregistrate in avans"
62
- Achitarea valorii facturii lunare pentru ratele convenite prin contractul de

leasing financiar,inclusiv TVA , conform extrasului de cont:
404 = 5124 33.133.635
"Furnizori de imobilizari" "Conturi la banci-in valuta"
6. Diminuarea creantei cu rata 5 :
C:8036 "Redevente ,locatii de gestiune , 27.511.680

7. Inregistrarea amortizarii masinii
6811 = 2813 8.176.100
"Cheltuieli de exploatare privind "Amortizarea mijloacelor
amortizarea imobilizarilor" de transport"
Nota:
Determinarea amortismentului bunurilor in regim de leasing financiar se
face potrivit duratelo normale de functionare legale in vigoare (O.M.F.
nr.686 /25.06.1999 publicat in M.Of. al Romaniei nr.333/14.07.1999 ).
Astfel amortismentul pentru masina este:
A = 490.566.000/5 x 12 = 8.176.100
Dupa sfarsitul contractului, locatarul inregistreaza amortizarea pe
urmatorii 4 ani.
8. Iregistrarea dobandirii dreptului juridic de proprietate la expirarea duratei
leasingului financiar la nivelul valorii reziduale precum si achitarea diferentei
(cursul valutar 38000 lei/EUR)
167 = 471 98.113.600
"Alte imprumuturi si datorii "Cheltuieli inregistrate in avans"
asimilate"
% = 404 7.871.136
6588 "Furnizori de imobilizari" 6.614.400
"Alte cheltuieli de exploatare"
63
4426 1.256.736
"TVA deductibila"
Nota:
Valoarea reziduala a fost platita de locatar la inceputul contractului sub
forma garantiei inregistrata ca venituri in avans. Astfel clentul mai are de platit
la sfarsitul perioadei de leasing doar diferentele de curs valutar aferente valorii
reziduale astfel:
2756 EUR x 38000 lei/EUR - 2756 EUR X 35600 lei/EUR = 6.614.400
si TVA aferenta 6.614.400 x 19% = 1.256.736
- si extrabilantier:
C:8036 "Redevente, locatii de gestiune , 98.113.600
3.2.2. Raportarea operatiunilor de leasing financiar in situatiile

financiare ale locatarului
In situatiile financiare ale locatarului trebuie prezentate urmatoarele
informatii:
- pentru fiecare clasa de acive, valoarea contabila neta la data bilantului;
- o reconciliere la data bilantului intre totalul platilor minime de leasing si
valoarea lor actualizata. In plus, intreprinderea trebuie sa prezinte la data
bilantului totalul platilor minime de leasing si valoarea lor actualizata pentru
fiecare din perioadele de mai jos:
* pana la un an;
* intre 1 si 5 ani;
* peste 5 ani.
- chiriile contingente inregistrate in veniturile aferente perioadei ;
- totalul platilor minime aferente subcontractelor de leasing, estimate a se
obtine in conditiile unui subcontract de leasing irevocabil la data bilantului;
64
- o descriere generala a contractelor de leasing ale locatarilor, care include,

dar nu se limiteaza la urmatoarele:
* baza determinarii chiriilor contingente;
* existenta si termenii optiunilor de reinnoire sau de cumparare ;
* restrictiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare
la dividende, datorii suplimentare si alte operatiuni de leasing.
Activele dobandite in urma operatiunilor de leasing sunt evidentiate in
bilant la valoarea neta, iar valoarea bruta si valoarea neta a acestora se prezinta
in Nota nr.1 la Situatiile financiare, intitulata "Active imobilizate"
Datoriile aferente leasingului financiar sunt evidentiate la randurile 46
"Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale",
precum si in Nota nr.5 la Situatiile financiare, intitulata "Situatia creantelor si
datoriilor"
Cheltuielile inregistrate in avans aferente dobanzilor sunt reflectate in
bilant la randul 38 "Cheltuieli in avans"
In Contul de profit si pierdere cheltuielile privind dobanzile scadente sunt
evidentiate la randul 44 "Cheltuieli privind dobanzile", iar cheltuielile cu
amortizare, la randul 18 "Cheltuieli
Locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar in
bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la inceputul contractului de
leasing, cu valoarea justa a bunului in regim de leasing sau cu valoarea
actualizata a platilor minime de leasing, daca aceasta din urma este mai mica.
La calcularea valorii actuale a platilor minime ale leasingului,facorul de
actualizare utilizat este rata dobanzii implicite a leasingului, cand aceasta este
determinabila; altfel se foloseste rata de imprumut.
Costurile directe initiale, cum ar fi cele cu negocierea si incheierea
contractelor de leasing sunt incluse in valoarea activului.
Platile de leasing trebuie impartite in cheltuieli de finantare ale
leasingului si reducerea datoriei neachitate.
65
Cheltuielile de finantare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei

contractului de leasing, astfel incat sa se obtine o rata periodica constanta a
dobanzii la soldul datoriei ramase in fiecare perioada.
Un leasing financiar genereaza o cheltuiela cu amortizarea pentru activ
precum si cheltuiala financiara pentru fiecare perioada contabila. Poltica de
amortizare pentru activele primite in leasing este similara cu cea a propriilor
active amortizabile.Daca nu exista in mod rezonabil certitudinea ca locatorul
va obtine dreptul de proprietate pana la sfarsitul termenul;ui de leasing ,activul
trebuie amortizat in totalitate pe durata cea mai scurta intre termenul de leasing
si durata de viata utila a acestuia.
CAPITOLUL 4
Reprezentarea datelor cu ajutorul instumentelor informatice
4.1. Calcul Tabelar
A. Evolutia firmelor de leasing financiar in România cu referire la

Capitolul 1 “Particularitaţi de definire si clasificare a leasingului”
Într-un registru se redenumeşte prima foaie “Evoluţia firmelor de

leasing” şi se desenează un tabel cu trei coloane si anume:
- coloana “ Anul” in care se gasesc trecuţi anii la care se face referire (1998,
1999, 2000, 2001)
66
- coloana “ Valoare cantitate” care este un câmp de tip numeric cu două

zecimale în care se trec valorile corespunzătoare volumul tranzacţiior incheiate
- coloana “Creştere relativă” care este un câmp de tip percentage. În celule se
introduc formulele de calcul (fig. 1).
Fig.1
B. Calcul Tabelar – Graficul eşalonării ratelor cu referire la

Capitolul 3 “ Contabilitatea Operatiunilor de leasing financiar”
Se creează un nou registru în care se redenumeşte prima foaie

“Eşalonare Rate” şi a doua “Grafic”. În foaia de “Eşalonare Rate” se
desenează un tabel în care se realizează următoarele formatări:
- coloana “Număr” este câmp de tip numeric fără zecimale.;
- coloana “Data” este câmp de tip dată DATE (zi; luna; an);
- a treia coloană, “Rata”, este câmp de tip numeric cu 2 zecimale care conţine
rata de leasing lunara, care este egala cu 574.16 EUR;
- coloana “Asigurare” este câmp de tip numeric cu 2 zecimale si conţine
asigurarea lunară, care este in sumă fixă de 77.08 EUR;
- coloana “Rata cumulata” are este un câmp de tip numeric cu 2 zecimale unde
celula E2 are ca valoare 0 iar in celulele E3 pana la E12 se introduc formule de
calcul (fig. 1);
67
Fig.1
- coloana “Dobandâ” este tot de tip numeric cu 2 zecimale, iar în celula F2 se

introduce formula de calcul a dobânzii, ţinând cont de totalul sumei de plata
care este C14, coloana “Rata cumulată” si rata dobânzii lunare.(fig.2).
Fig. 2
- coloana “Total” este câmp de tip numeric cu 2 zecimale şi reprezintă totalul

de plată lunar, însumând rata de leasing, asigurarea si dobânda. (fig.3)
68
Fig. 3
- coloana “Total+TVA” contine date de tip numeric cu 2 zecimale şi reprezintă

total de plată lunar inclusiv TVA. (fig.4)
Fig. 4
69
4.2 Reprezentare Grafica
A. Evoluţia firmelor de leasing financiar in România cu referire la

Capitolul 1 “Particularitaţi de definire si clasificare a leasingului”
Se selectează din tabloul “Evoluţia firmelor de leasing” coloana

“Valoare cantitate” si anume seria B2:B5
Dupa selectare se actioneaya din meniul Insert – Chart şi se urmăresc paşii
Chart Wizzard :
- step 1 se alege tipul de grafic Pie
- step 2 se afisează seria ce se va regăsi in tabel
- step 3 se introduce titlul garficului “Evoluţia firmelor de leasing din
România”
- step 4 poziţionarea graficului pe foaia se lucru
Evolutia firmelor de leasing in Romania
128.50
202.90
1
587.60 2
3
4
340.00
B. Ponderea dobănzii in totalul de plată lunar
Se pleacă de la tabloul “Eşalonare Rate” si se selectează seriile de date

ce reprezintă “Dobanda”(F2 :F12) si “Total+TVA”(H2 :H12).
După selectarea celor 2 câmpuri, se acţioneaza butonul Chart Wizzard, care
declanşează generarea reprezentării grafice în 4 pasi:
- step 1 se alege tipul de grafic XY
- step 2 se afişează seriile introduse
- step 3 se introduce titlul graficului şi de denumesc axele
- step 4 se plasează graficul in spaţiul de lucru
70
Pondere Dobanda in total de plata
1200.00
1000.00
800.00
Total
600.00 Series1
400.00
200.00
0.00
0.00 50.00 100.00 150.00 200.00
Dobanda
CAPITOLUL 5
Concluzii şi propuneri
A. Concluzii
Documentarea pe care am realizat-o asupra operaţiunilor de leasing
financiar, ne-a oferit într-o oarecare mãsura posibilitatea de a exprima anumite
opinii şi de a trage unele concluzii, mai mult sau mai puţin avizate cu privire la
modul de realizare şi contabilizare a operaţiunilor de leasing financiar în
România.
Motivul pentru care am ales aceastã tema este lesne de înţeles, leasingul
reprezintã la ora actualã soluţia ce permite depãşirea dificultãţilor generate de
un mediu economic necorespunzãtor - finanţãri limitate şi scumpe, birocraţia
sistemului bancar - şi permite persoanelor fizice şi juridice obţinerea dreptului
de folosinţã cu eforturi financiare minime asupra unor maşini, utilaje,
echipamente tehnologice ce le permite creşterea productivitãţii, rentabilitatea
activitãţii, ceea ce conduce la creşterea profitului.
71
Referitor la operatiunile de leasing financiar prezentate în lucrarea de

faţã am constatat urmãtoarele:
a) aşa cum am arãtat în Cap.1. Particularitãţi de definire şi clasificare ale
leasingului, leasingul a cunoscut o dezvoltare continuã şi acceleratã atât în
strainatate cât şi în România unde spre exemplu valoarea totalã estimatã a
pieţii de leasing din ţarã noastrã pentru primul trimestru al anului 2002 se
ridicã la 267,9 mil. EURO.
b) legat de clasificarea leasingului prezentatã în Cap.1 subcap.1.3
"abordãri de clasificare ale leasingului financiar se face o distincţie importantã
între leasingul financiar şi leasingul operaţional.
Am analizat atât abordãrile de clasificare ale organismelor internaţionale
de normalizare contabilã IASC (Internaţional Accounting Standards
Commitee) şi FASB (Financial Accounting Standards Boards) cât şi abordarea
de clasificare a operaţiunilor de leasing în sistemul Românesc.
c) referitor la reglementarea operaţiunilor de leasing aşa cum am aratat în
capitolul 2, subcap.21. Consideraţii generale privind operaţiunile de leasing
financiar, operaţiunile de leasing financiar şi societãţile de leasing sunt
reglementate prin O.G. nr.51/1997 publicatã în Monitorul Oficial al Romaniei,
partea I, nr.224/1997, modificatã prin legea nr.90/1998 (Monitorul Oficial al
României nr.170/30.04.1998 ) şi legea nr.99/1999 ( Monitorul Oficial al
României nr.236/27.05.1999). Aceastã ordonanţã a fost republicatã în
Monitorul Oficial al României nr.9/12.01.2000.
Exprim aici o opinie pertinentã spunând cã acest act normativ conţine
multe lipsuri şi dã posibilitatea unor interpretãri diferite.
Spre exemplu :
c1) în alin.2, art.19, din cap.V intitulat "Organizarea şi funcţionarea
operaţiunilor de leasing" "societãţile de leasing sunt societãţi comerciale ce au
în obiectul de activitate desfãşurarea operaţiunilor de leasing şi un capital
social minim subscris si vãrsat integral la înfiinţare, de 500 milioane lei."
72
Aceastã prevedere nu face nici o referire la ceilalti operatori de pe piaţa

de capital sau de mãrfuri care efectueazã operaţiuni de leasing.
c2) legat de bunurile care sunt cumpãrate de catre societatea de leasing (sau
construite pentru aceastã în cazul imobilelor) aşa cum am prezentat în cap.2,
subcap2.1, punctul C "Obiectul operaţiunilor de leasing", legea nu conţine nici
o indicaţie asupra persoanelor de la care se cumparã bunuri sau care le
contruieşte.
Astfel o asemenea situaţie permite persoanelor juridice sã-şi vândã
echipamentele industriale cãtre societãţile de leasing, pentru a le utiliza în
sistem de leasing, cu obligaţia de rãscumpãrare.
d) la punctul F al cap.II, subcap.21. intitulat "Avantajele şi limitele
operaţiunilor de leasing" am aratat cã leasingul, ca forma de comerţ şi
finanţare are avantaje şi dezavantaje, atât pentru utilizator (beneficiar) cât şi
pentru finanţator.
În ambele cazuri riscurile existã dar sunt puţine în comparaţie cu
avantejele conferite de realizarea unei operaţiuni de leasing.
e) dupã cum am prezentat în subcap 2.2. "Etapele unei operaţiuni de leasing
financiar", operaţiunile de leasing sunt foarte complexe, fiind necesare etape
succesive în derularea lor:
1 - etapa de formare a contractului în care viitorul utilizator îşi alege
obiectul, trateaza condiţiile tehnice cu furnizorul şi se încheie contractul de
vânzare-cumpãrare între societatea de leasing şi furnizor.
2 - etapa de derulare a locaţiunii, în care locatorul foloseşte bunul şi achitã
ratele.
3 - etapa de finalizare a contractului în care utilizatorul poate opta pentru
reinnoirea contractului, restituirea bunului sau achiziţia lui.
f) operatiunile de lesing intrã în incidenta legilor fiscale din România aşa
cum am prezentat în subcap.2.3 "Tratamentul fiscal al operaţiunilor de
leasing".
73
Acest tratament fiscal referitor la impozitul pe profit, taxele vamale,

impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi în România şi taxele vamale nu
stimuleazã în mare mãsurã dezvoltarea operaţiunilor de leasing.
g) contractul de leasing financiar are trãsãturi bine definite şi conţine
elemente ce sunt impuse de legislaţii în vigoare pe care le-am dezvoltat în
subcap.2.4 "Contractul de leasing financiar"
h) Redevenţele reprezintã plaţile periodice trebuie plãtite de cãtre locatar
finanţatorului şi acestea pot fi stabilite prin douã metode "
- metoda impãrţirii pe nivele
- metoda acturialã
În subcap2.4 "Metode de evaluare a redevenţelor" am prezentat aceste
douã metode şi am precizat cã în România se foloseşte numai prima metodã.
i) Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar a dat mari "bãtãi de cap"
contabililor români pânã la înbunãtãţirea legislaţiei privind leasingul şi
contabilitatea acestuia OMF nr.686/25.06.1999 pentru aprobarea Normelor
privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing publicat în
Monitorul Oficial nr.333/14.07.1999
Chiar şi cu aceste îmbunãtãţiri în contabilitatea operaţiunilor de leasing
în sistemul românesc destul de greoaie, existând anumite discordanţe cu
normele contabile internaţionale, dar sperãm cã pe viitor acestea sa fie
eliminate.
B. Propuneri
Analizând modul de realizare şi contabilizare a operaţiunilor de leasing
financiar în România, considerãm :
a) referitor la utilizarea noţiunii de locatar, adicã cel care închiriazã un
bun, credem cã este nepotrivitã şi ca este firesc a se utiliza notiunea de
finanţator, tocmai pentru a se marca distincţia faţã de locatar.
b) privind modul de calcul a ratelor de leasing legislaţia româneascã nu
permite determinarea redevenţelor prin metoda împãrţirii pe nivele.
74
Existã aici o neconcordanţã cu practicile internaţionale şi ar trebui

introduse în lege menţiuni referitoare la posibilitatea evaluãrii redevenţelor si
prin metoda actuarialã fapt ce ar conduce deopotrivã şi la schimbarea
înregistrãrii în contabilitate a operaţiunilor de leasing şi alinierea la
Standardele Internaţionale de Contablilitate.
c) În O.G nr.51/1997 republicatã în Monitorul Oficial al României
nr.9/12.01.2000 în Cap.1, art.2 scrie cã dobanda de leasing reprezintã rata
medie a dobânzii bancare pe piaţa româneascã.
În primul rând dobândã nu poate reprezenta o ratã, pentru ca dobândã se
refera la o valoare absolutã în timp, iar rata dobãnzii se referã la o mãrime
relativã.
În al doilea rând, legiuitorul nu precizeazã ce înseamnã rata medie a
dobânzii pe piaţa româneascã, care o stabileşte la ce tip de dobânda se referã
etc.
Aici ar trebui unele modificãri în lege, pentru ca este foarte neclarã şi
lasã posibilitatea unor interpretãri diferite.
d) în ceea ce priveşte înregistrarea dobânzilor viitoare care se vor plãti de
locator, credem cã este foarte neavenitã şi are efecte negative asupra bilanţului
locatarului.
Cadrul general IASC prevede cã "o datorie face obiectul bilanţului
atunci când este probabil ca ea sa genereze o pierdere care greveazã
intreprinderea de avantaje economice, ca urmare a achitãrii obligaţiei actuale şi
când valoarea acestei decontãri poate fi masurata in mod fiabil.”
In cazul contractelor de lesing financiar pe o perioada mai lunga de
timp, dobanzile nu pot fi masurate in mod fiabil si nici nu afecteaza avantajele
economice viitoare.
Impartasim punctul de vedere al specialistilor care considera ca
dobanzile de platit nu sunt cheltuieli in avans, ci trebuie recunoscute ca si
cheltuieli pe masura platii lor.
75
e) referitor la diminuarea CRANTELOR in contabilitatea locatorului cu

ratele facturate catre locator inregistrare care se face sub forma :
6588 = 2673
"Alte cheltuieli de exploatare “ "Imprumuturi acordate pe termen lung"
credem ca aceasta este o discordanta intre structurile de venituri din rederente,
contabilizate in contul 706 "Venituri din rederente, locatii de gestiuni si chirii"
si structurile de cheltuieli aferente acestor venituri contabilizate in contul
6588" Alte cheltuieli de exploatare.
Logic ca aceste cheltuieli sa fie contabilizate in contul 612 " Cheltuieli
cu rederente, locatii de gestiune si chirii".
f) determinarea amortismentului bunurilor in regim de leasing financiar
se face potrivit duratelor normale de funcitonare legale in rigoare (O.M.F
nr.686/25.06.1999) publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
nr.333/14.07.1999. Legea 15/1994 republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, nr.242/31.05.1999, partea.1, privind amortizarea imobilizarilor
corporale si necorporale nu face referiri speciale cu privire la modul de
amortizare a mijloacelor fixe procurate in sitem de leasing.
Contractele de leasing, in special pentru autovehicule se incheie pe o
perioada de 12,24,36 luni in timp ce art 11 din Legea 15/1994 prevede o
perioada de amortizare de 3,5,8 ani.
Deci, legislatia romaneasca ar trebui sa coreleze termenul de leasing cu
duratele normale de funcctionare a bunului in regim de leasing, asa cum
prevad normele internationale de conmtabilitate.
g) referitor la inregistrarea extrabilantiera din contabilitatea locatorului :
D:8036 " Rederente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate"
apreciem ca aceasta inregistrare este superfluã pentru ca valoare inregistrata
este compusa din costul de achizitie, asigurare, dobanda negociata care face
obiectul atat a activelor patrimoniale ce se contablilizeaza in conturile 2133
"Mijloace de transport" si 471 "Cheltuieli inregistrate in avans", cat si a
76
pasivelor patrimoniale contabilizate in contul 167 " Alte imprumuturi si datorii

asimilate.
Credem ca ar fi mai bine utilizarea contului extrabilantier 8038 " Alte
valori in afara bilantului" analitic " Bunuri primite în leasing financiar" care sa
reflecte doar costul de achizitie al acestor bunuri.
In conditiile actualei revolutii stiintifico - tehnice cand innoirea
produselor si uzura morala a masinilor sunt foarte accelerate, leasingul este o
alternativa foarte avantajoasa pentru obtinerea unor utilaje si masini mai
costisitoare necesare extinderii si modernizarii productiei.
Interesul practic al leasingului este de a asigura finantarea integrala prin
fonduri imprumutate a unei investitii, fara ca beneficiarul sa-si gireze
patrimoniul prin instituirea de ipoteci sau gajuri ca in cazul creditelor de la
banci.
In concluzie, leasingul prezinta numeroase avantaje care sunt inca
necunoscute persoanelor fizice si juridice din Romania si un pas important
catre reconstructia economiei de piata si asocierea la organismele
comunitatilor economice europene ar fi informarea la un nivel mai inalt asupra
acestor avantaje.
Deşi prin lucrarea de fata nu au fost prezenatate absolut toate aspectele
leagate de realizarea si contabilizarea operatiunilor de leasing financiar,
consideram ca ea reprezinta un important material documentar in acest sens,
fiind, prin modul in care a fost conceputa accesibila si utila oricarei persoane
neavizate.
77
Bibliografie
1. Achim M., Contabilitatea operatiilor de leasing financiar la locatar-

abordari in viziunea romaneasca, Tribuna Economica nr.49/2001;
2. Achim M., Contabilitatea operatiilor de leasing financiar la locator,
Tribuna Economica nr.50/2001;
3. Beleiu Gh., Drept civil roman, Ed. Sansa, Bucuresti, 1995;
4. Barsan Corneliu s.a., Drepturi reale, Ed. Sansa, Bucuresti, 1996;
5. Belu Magdo, Mona Lisa, Contracte comerciale, Tribuna Economica,
1997, Bucuresti;
6. Carapcea C., Leasing in contabilitate, Tribuna Economica nr.23/1997;
7. Carrussy R., Contabilitatea operatiunilor tip leasing, in Revista
Finante, credit, Contabilitate nr.1/1997;
8. Capatana O., Societatile comerciale, Ed. Lumina Lex, Editia a-II-a ,
Bucuresti, 1996;
9. Ciobanu Gheorghe, Tranzactii economice internationale, Ed.Risoprint,
Cluj-Napoca 2001
10. Dumbrava P., Modificari patrimoniale, Ed. Presa Universitara
Clujeana, Cluj Napoca, 2001;
11. Gheorghe Gh., Clocotici D., Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex,
editia I, Bucuresti, 1998;
12. Gheorghe Gh., Clocotici D., Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex,
editia a-II-a, Bucuresti, 2000;
13. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de
Contabilitate, partea I, Lucrare elaborata sub coordonarea Ministerului
Finantelor Publice, Ed.Economica, Bucuresti, 2001;
14. H.G. nr.859/16.08.2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit, publicata in M.Of. al
Romaniei nr.640/29.08.2002;
78
15. International Accounting Standards Commitee, Standarde

Internationale de Contabilitate, Ed.Economica, Bucuresti, 2000
16. IASCF si Beattie A., Ionescu C., Dutescu A. si Petrescu O., Standarde
Internationale de Contabilitate 2001, edita in limba romana, Ed.
Economica, 2001;
17. Legea nr.99/26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea
reformei economice publicata in M.Of. al Romaniei nr.236/27 mai 1999;
18. Matis D., Contabilitatea operatiilor speciale, Ed. Intelcredo, Deva,
2003;
19. Matis D.,Fatacean Gh., Consideratii privind contabilitatea vanzarilor
cu plata in rate si a operatiilor de leasing, Studia Universitativ, Babes-
Bolyai, economica nr.2/1998;
20. O.G. nr.51/1997 privind operatiunile si societatile de leasing (M.Of.al
Romaniei nr.224/30.08.1997) aprobata si modificata prin Legea
nr.90/1998 (M.Of. al Romaniei nr.170/30.04.1998) si Legea nr. 99/1999
(M.Of. al Romaniei nr. 236/27.05.1999), republicata in M.Of. al Romaniei
nr.9 /12.01.2000;
21. Olimid L., coordonator, Sinteze teoretice si practice la disciplina
Sisteme contabile comparate, Ed. ASE, Bucuresti, 1999
22. Ordinul nr.686 al Ministerului Finantelor pentru aprobarea Normelor
privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing, M.Of. al
Romaniei nr.333/14 iulie 1999;
23. Pantea I.P., Managementul contabilitatii romanesti, Ed.Intelcredo,
Deva, editia a-II-a, 1999;
24. Pantea I.P., Bodea Gh., Contabilitate romaneasca armonizata cu
Directivele Contabile Europene, Ed.Intelcredo, Deva , 2003;
25. Pop A., Contabilitatea financiara romaneasca, Ed. Intelcredo, Deva,
2002;
79
26. Popovici Ilie, Contabilitatea operatiunilor speciale cu particularitati de

inregistrare, Ed. Danubius, Braila,2002;
27. Puiu A., Leasing – tehnica moderna in afacerile economice, Tribuna
Economica nr. 38/1996;
28. Puiu A., Tehnici de negociere, contractare si derulare in afacerile
economice internationale, Tribuna Economica, Bucuresti, 1997;
29. Voiculescu D., Coras M., Leasing, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1986.
80

Contabilitatea Operatiunilor de Leasing Financiar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Operatiunilor de Leasing Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

~ CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ~

CAP. 1: Particularitaţi de definire şi clasificare ale leasingului ……. pag.2

CAP. 5: Concluzii şi propuneri ………………………………………

Particularitãţi de definire şi clasificare ale leasingului

Schoenfeld si D.P.Booth pot fi consideraţi "parinţi" ai leasingului modern.3

Întreaga piaţa a leasingului a fost estimatã în anul 2001 la aproape un

Dumitru Matis, Contabilitatea operatiunilor speciale, Contabilitatea operatiunilr de leasing, ed.Intelcredo,

Deva 2003, pag.251

Aceastã tehnicã de finanţare care presupune un risc ridicat,vine sã dea

transferul deplin al dreptului de proprietate asupra construcţilor edificate

leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obligã sã

1.3. Abordări de clasificare ale leasingului

1.3.1. Abordări de clasificare potrivit IASC

Conform Standardului de Contabilitate International (IAS 17-Accounting

Acest standard defineşte doua tipuri de contracte de leasing: contracte de

e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură

Este transferat titlul de

1.3.2. Abordări de clasificare potrivit FASB

1.3.3. Abordari de clasificare in sistemul romanesc

a) Valoarea de intrare a bunului achizitionat in regim de leasing care este

Pãrţile au prevãzut expres cã

DA Utilizatorul poate opta pentru cumpãrarea

Perioada de folosire a bunului

Aspecte privind realizarea unei operaţiuni de leasing financiar

2.1. Operaţiunile de leasing financiar

Leasingul şi societãţile de leasing sunt reglementate prin Ordonanţa de

este, celeilalte pãrţi, denumitã utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei

B. Caracteristicile operaţiunilor de leasing

d) bunurile date spre folosinta raman in proprietatea societatii de leasing.

Aceasta notiune nu este definita de legiuitor, dar avand in vedere

D. Operatiunile de leasing nevizate de O.G. nr.51/1997

iar "capitalul social minim, subscris si varsat integral la infiintare, de 500

- permite atragerea de noi beneficiari care nu pot plati intregulpret,in cazul

Pentru furnizor (exportator) leasingul comporta anumite riscuri:

2.2. Etapele unei operatiuni de leasing financiar

Derularea operatiunilor de leasing financiar se face intrei etape:1

2.2.1. Etapa de formare a contractului

In mod obisnuit, se incepe procesul prin initiativa utilizatorului de a

Dispozitia citata este superflua, avand in vedere ca, in aceasta faza

B. Incheierea contractului de leasing

Daca problemele tehnice privitoare la caracteristicile bunului, termenele de

- informatii supra bunului ce urmeaza a fi achizitionat si in special

La semnarea contractului deleasing, bunul ce urmeaza a fi utilizat nu este

C. Incheierea contractului de vânzare-cumpãrare

- data si locul receptiei;

D. Publicitatea operatiunilor de leasing

Potrivit dispozitilor art.20 din Ordonanta 1, operatiunile de leasing sunt

Pe durata locatiunii, finantatorul si utilizatorul au drepturi si obligatii

fara acordul proprietarului sau al societatii de leasing, sa pastreze in conditii

Potrivit art.5 lit.c din Ordonanta2, utilizatorul trebuie sa efectueze platile

E. Raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului

Furnizorul nu este un tert in sensul consacrat al termenului avand in

F. Drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar

Deci potrivit legii 1 la cererea creditorului "judecatorul sindic trebuie sa

Utilizatorul are trei posibilitati:

Deteriorarile care exced uzurii normale sunt imputabile utilizatorului care

2.3. Tratamentul fiscal al operatiunilor de leasing

Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la:

De la 1 ianuarie 2003, tratamentul dobanzilor la leasingul financiar s-a

B. Taxa pe valoarea adaugata

taxele vamale aferente valorii initiale a bunului in valuta, transformata in lei, la

2.4. Contractul de leasing

La randul sau utilizatorul cunoaste redeventala care se obliga si care

2.4.2. Componantele contractului de leasing financiar