,,CUNOAȘTEREA ELEVILOR”

Prof.inv.primar Sandulescu Cristina

Scoala Gim ,,Mihai Eminescu”
Rosiorii de Vede , Teleorman

1.Definire
Cunoaşterea fiecărei eleve/ fiecărui elev este una din cele mai importante provocări
pentruun cadru didactic. Într-o abordare complexă şi atractivă, fiecare elev(ă) va fi tratat în mod
special,ca o individualitate unică şi nu ca parte a unui grup. Responsabilitatea cunoaşterii
elevilor, pentru a ledescoperi şi a le dezvolta potenţialul, pentru a-i ajuta pe ei să se cunoască,
pentru dezvoltarea încrederiiîn sine este „startul” pentru reuşita activităţii educaţionale.
Dezvoltarea materialelor de învăţare adecvatenevoilor individuale şi potenţialului constituie baza
formării abilităţilor utile în timpul şcolii, dar mai ales după aceea.
Cunoaşterea este putere. Cunoaşterea elevilor, deşi nu este o temă nouă, însă mereu
actuală,reprezintă „puterea” pentru dezvoltarea unui management eficient al clasei şi asigurarea
de şanse egale/echitabile, optimizarea procesului de predare–învăţare în raport cu nevoile
identificate, integrareacu succes a copiilor cu CES, adaptarea la cerinţele şcolii, dezvoltarea
fiecărui copil prin valorizareaparticularităţilor psihoindividuale.
În Dicţionarul de Pedagogie, se evidenţiază cunoaşterea elevilor ca o premisă
pentruindividualizarea procesului de predare – învăţare – evaluare: „acţiunea de adaptare a
activităţii didacticela particularităţile fiecărui obiect al educaţiei, care asigură o dezvoltare
integrală optimă şi o orientare eficientă a aptitudinilor proprii, cu scopul integrării creatoare în
activitatea socială.”

2. Exerciţii de cunoaştere şi autocunoaştere

Concepţia despre sine se referă succint la percepţia personală şi percepţia celorlalţi despre
sine. Eul cognitiv, Eul fizic, Eul social, Eul profesional, Eul emoţional, Eul spiritual sunt
componente importante ale abordării procesului cunoaşterii de sine şi imaginii de sine, care
durează, practic, toată viaţa. Succesele şi eşecurile trăite, interacţiunile cu ceilalţi, manifestarea
calităţilor, caracteristicilor, valorilor, resurselor, intereselor, abilităţilor, competenţelor,
atitudinilor, etc. reprezintă oportunităţi pentru cunoaştere şi autocunoaştere, pentru construirea
propriei identităţi, a încrederii în sine, ca „miez” pentru asigurareasuccesului la şcoală şi în viaţă.
„Cercetarea” elevului, realizată prin diferite metode clasice (observaţia, chestionarul, fişa
şcolară, teste psihologice, sociometrice, măsurători antropometrice, biografia, autobiografia,
analiza produselor activităţii, experimentul, etc.), dar şi tehnici empirice (activităţi de
autocunoaştere/ intercunoaştere, jurnal, observaţii spontane, consemnări factuale, etc.) pune în
valoare „faptele şi informaţiile” semnificative despre stadiul şi evoluţia personalităţii acestuia.
Este important ca mediul de observaţie să fie holistic, din perspectivă globală: clasă, şcoală,
familie, comunitate, grup de prieteni, etc., astfel încât să nu se piardă nimic din complexitatea
personalităţii persoanei investigate.

„Istoria/ legenda prenumelui”

 Începeţi prin a spune elevilor de unde aveţi prenumele, a cui preferinţă a fost (a mamei/
a tatălui), ce semnificaţie are prenumele, dacă v-a plăcut întotdeauna sau cum altfel v-ar fi
plăcut să vă cheme, dacă aveţi un alint preferat/ nepreferat, chiar porecla, dacă o cunoaşteţi.
Care este tradiţia în familie în alegerea prenumelui? Care este numele complet? Ce origini are
numele tău? Dacă aţi avea ocazia să vă schimbaţi numele, ce aţi alege? Care este locul naşterii?
Acest prim pas va sparge sigur gheaţa şi veţi numi o elevă sau un elev care va continua
în acelaşi mod. Se vor numi între ei până când ne vom asigura că s-au prezentat toţi elevii
participanţi. Este şi o modalitate pentru a-şi reţine prenumele (chiar puteţi folosi ecusoane
desenate de ei) şi de a sesiza anumite preferinţe ale lor pentru unii colegi.
Variante
• Creaţi acrostihul prenumelui, prin inserarea unei calităţi care să înceapă cu fiecare literă
acestuia (de exemplu, Maria: modestie, atenţie, rigurozitate, inteligenţă, altruism)
• Investigaţi ce personalităţi au purtat prenumele vostru.

„Experiment ştiinţific”
La începutul anului şcolar sau pe parcursul acestuia, orice profesor poate propune
elevilor săi
un experiment ştiinţific, numit „Cine este…?”
După clarificarea conceptului de experiment ştiinţific, fiecare elev va avea de studiat
peparcursul unei săptămâni un coleg/ o colegă: interese, abilităţi, atitudini, pasiuni/ hobby-uri,
trăsături, activităţi, caracteristici, abilităţi, aptitudini, puncte de îmbunătăţit, visuri, etc., idei ce
vor fi notate într-un jurnal ştiinţific. Numele persoanei pe care o vor avea de studiat va fi ştiută
prin tragere la sorţi sau scrisă pe un bileţel, în mod secret.
Cercetătorul va trebui să fie cât mai discret, pentru a nu influenţa comportamentul
subiectului.
„Călătoria cunoaşterii“
La începutul anului, elevii pot fi invitaţi să descrie într-o „valiză” desenată pe o coală de
hârtie un lucru nou pe care l-au învăţat sau cercetat în timpul vacanţei. În prima etapă sunt urcate
în trenul cunoaşterii 6 bagaje. În jurul fiecărui bagaj se adună trecători interesaţi de conţinut.
După interesele exprimate, se formează primele 5–6 grupuri. Propunătorii povestesc, iar
trecătorii în timp ce ascultă îşi notează ideile noi pe care le vor folosi într-un eseu pe tema
vacanţei. Cele 6 „bagaje” se aleg prin tragere la sorţi. Este o activitate pentru stimularea
intereselor diferite şi a lucrului în echipă.
„Eu–Eu, Eu– Ceilalţi, Eu Ideal!
Solicitaţi copiilor să dezvăluie răspunsurile, mai întâi, în perechi (colegul/a de bancă,
cineva din clasă cu care comunică mai greu/uşor) la întrebările: Cum mă văd eu? Cum mă văd
ceilalţi? Cum aş vrea să fiu? Cine va dori, va prezenta „produsele” şi întregii clase. Discutaţi cu
copiii la ce întrebare le-a fost mai uşor să răspundă şi la care, cel mai dificil. Realizaţi sarcina
verbal, în scris (eseu, poezie, ghicitoare, autobiografia, caracterizări libere, etc.) sau grafic
(desen, caricatură, pictură, colaj, modelaj, etc.).

Eu Altfel: Alegeţi un animal, o persoană, un obiect, o plantă, etc. cu care vă identificaţi şi

prezentaţi clasei propriile idei, apoi solicitaţi colegilor impresiile lor.
„Vânătoarea de asemănări sau deosebiri”
Oferiţi copiilor un set de întrebări (tablă/ flipchart/ fişă de lucru) de exemplu: „Cine are
doi fraţi?”, „Cui îi place culoarea portocalie?”, „Cui îi place să danseze?”, „Cine preferă
matematica?”, „Cine petrece un timp exagerat de mult la computer?”, „Cine are o agendă de
lucru?”, „Cine are o pasiune neobişnuită?”, „Cine creşte un animal de casă?”, „Cine are
încredere în sine?”, „Cui îi place să lucreze în echipă?”, etc. Pentru fiecare întrebare, copiii
observă şi notează cu cine au răspunsuri comune/ diferite. Se analizează, la final, asemănările şi
deosebirile.
„Un lucru, numai unul pe care vreţi să-l ştiţi despre mine!”
„Cartea de vizită personală”
„Montaigne rousse sau Evenimente pozitive şi negative pe linia vieţii”

„Împreună, reuşim!”
Fiecare copil primeşte o petală împărţită în două şi notează răspunsurile la întrebările Ce
primim? Ce oferim?. Apoi, pe rând, vor lipi petalele pe o foaie de hârtie sau poster pe care este
desenată o floare uriaşă, în al cărei centru se scrie: „Când suntem uniţi, înflorim!”, „Împreună
vom înflori!”O altă variantă este scrierea pe frunzele unui copac/ celulele unui fagure de miere
a numelui şi a unei calităţi a fiecărui copil. Ideea este ca fiecare simbol al
clasei, floare, copac, fagure de miere sau altceva să fie ceva original şi distinct pentru fiecare
clasă.

„Discurs de Oscar”
Realizaţi un mic podium în clasă, sau aduceţi un covoraş roşu (sau de altă culoare).
Prezentaţi-l ca fiind locul persoanelor importante, cărora li s-au întâmplat
situaţii/evenimente deosebite. Acesta va fi cadrul pentru a prezenta un discurs (în limba
engleză „speech“).
ExerciţiuDe exemplu:
„Vă mulţumesc că m-aţi ales pe mine, semn că apreciaţi la mine...”
„Sunt o persoană importantă pentru că...”
„Sunt mândru(ă) de mine, deoarece tocmai...”
„Povestea succesului meu este...”
Fiecare copil are maxim 5 minute pentru a pregăti un discurs convingător pentru colegi,
urmând să-l rostească pe podium/ covoraş, în faţa clasei. Opţional, se poate vota cel mai
apreciat discurs.
Scrieţi un e-mail de mulţumire pentru un cadru didactic sau adresat unui elev!
Cereţi elevilor să se deseneze. Indicaţi pe paginile desenate cele mai importante lucruri.
Folosiţi numai imaginile, deloc cuvintele. Colectaţi toate desenele. Fiecare elev va
extrage un desen la sorţi şi-l va prezenta aşa cum crede. Autorul originalului va confirma
veridicitatea prezentării. Cereţi elevilor să vă deseneze. După aceeaşi procedură ca cea de mai
sus, desenele despre cadru didactic se vor strânge într-o cutie şi se vor prezenta. Este o şansă
importantă pentru cadru didactic de a afla cum este pereceput de elevi.

3.Concluzii :
 Elevii nu se pot „deschide” pentru activităţi de cunoaştere decât dacă:
• Solicitaţi prezentarea lor!
• Încurajaţi, lăudaţi, acordaţi „credit”!
• Dezvoltaţi încrederea în sine!
• Apelaţi elevii pe numele mic, prenumele!
• Comunicaţi cu întreaga clasă şi cu fiecare elev!
• Decoraţi clasa, holurile, cancelaria!
• Manifestaţi calm, fermitate şi creativitate!
• Implicaţi elevii în activităţi de echipă!
• Oferiţi împreună serviciile comunităţii!
• Stimulaţi curiozitatea!
• Pregătiţi lecţiile şi folosiţi strategii interactive!
• Delegaţi sarcini şi responsabilităţi clare!
• Solicitaţi şi acordaţi feedback (idei şi sugestii)!
• Instituiţi evenimente speciale în clasă şi-n şcoală!
• Zâmbiţi şi râdeţi!
 DOSAR
CURS
INOVATII CURRICULARE IN INVATAMANTUL PRIMAR

Prof.invatamant primar ,
Sandulescu Cristina