Este considerată una dintre cele mai importante

realizări ale Mișcării de EliberareNațională din

anii ’80. A fost precedată de o Mare Adunare
Națională, convocată la 27 august 1989, la care
ar fi participat circa 750 de mii de oameni. Practic,
fiecare al 6-lea cetățean al fostei republici sovietice
a participat la Adunarea care a decretat limba
română drept limbă de stat în RSSM, și trecerea la
grafia latină.
10 curiozități pe care probabil nu le știai despre Limba română.
1. Limba română cunoaște patru dialecte:
Daco-român, Aromân, Meglenoromân și Istroromân.
Dialectul Daco-român este vorbit în România și Republica Moldova.
2. Limba română este declarată limbă oficială pentru 4 regiuni.
Pe lângă România și Republica Moldova, limba română are statut de limbă oficială în Regiunea
autonomă Voivodina, din nordul Serbiei, și în Nordul Macedoniei.
3. Cel mai lung cuvânt al limbii române are 44 de litere
Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza, e un termen medical, o boală la plămâni.
4. Cuvântul optsprezece este unicul cuvânt în limba română cu 5 consoane
una după alta.
5. În limba română există 2 cuvinte
sensul cărora nu poate fi tradus cu
exactitate      în alte limbi.
Cuvintele acestea sunt Doină și Dor.
6. Limba română este unica limba
latină care a reușit să
supraviețuiască în zona balcanică.
Regiune balcanică a fost influențată de
limbile slave. Astfel, limba română devine
unica limbă latină în care unele reguli de
gramatică funcționează ca în limbile slave.
7. Limba română este una din cele 5 limbi în care se țin slujbe pe Muntele Athos.
Pe Muntele Sfânt se aude graiul românesc.
8. Limba română este unica limbă europeană în care se poate face o propoziție         
completă cu sens, formată din 7 cuvinte ce conțin numai vocale:
Oaia aia a ei, o iau eu.
9. Cele mai multe cuvinte în limba română încep cu litera „C”.
Sunt la număr aproape 20.000. Pe când limba română, în surse diferite număra de la 80.000
până la 120.000 de cuvinte.
10. Limba română s-a păstrat foarte bine.
E ceva aproape unic. Să explic. Dacă noi, vorbitorii de astăzi am merge în trecut, în secolul al
XV-lea, am putea  să întreținem o convorbire cu Ștefan cel Mare.