1

Şcoala: Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă

Localitatea: Alba Iulia
Judeţul: Alba

DIRECTOR, CONSILIER EDUCATIV,

Prof. Florea Constantin Adrian Prof.-ed. Cristian Daniela

Număr de înregistrare: .............

Data: ..........................

PROIECT DE ACTIVITATE
EXTRACURRICULARĂ

ARGUMENT
În 1948, prima Adunare Mondială a Sănătăţii a simţit nevoia creării unei zile
mondiale a sănătăţii, iar din 1950 Ziua Mondială a Sănătăţii a fost celebrata pe 7 aprilie a
fiecărui an, scopul acestei zile fiind acela de a creşte nivelul de cunoştinţe la nivel global pe o
anumită temă de sănătate şi de a atrage atenţia asupra unei zone prioritare de care să se ocupe
Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Detalii despre proiect:

Denumirea activităţii: ,,Mărul – regele fructelor’’
Nici un alt fruct nu s-a bucurat de atât de multă atenţie, în istoria religiei şi a ştiinţei,
precum mărul. Considerat, pe rând, fruct al cunoaşterii, al pasiunii sau al păcatului, mărul s-a
dovedit a fi element de inspiraţie pentru cei mai celebrii dintre oamenii planetei.
Mărul are un efect revigorant asupra organismului şi sporeşte capacitatea de muncă. Este
recunoscut pentru calităţile sale tămăduitoare. Fructele se consumă proaspete sau conservate sub
formă de compoturi, gemuri, prăjituri, sucuri, oţet, etc.

Tipul activităţii: Concurs pe teme de sănătate

Domeniul: Transdisciplinar
Tipul de educaţie: Educaţie pentru sănătate
Săptămâna „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun”

COORDONATORI:
 Prof.-ed. TRIF VERONICA-FLORENTINA
 Prof. RUSAN MIHAELA

COLABORATORI:
 Prof. CIURLIN VALERIA

1
 2

 Prof. ………………………..
 Prof. ………………………..
 Prof. ………………………..

COMPETENŢE GENERALE
 Promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase şi a consumului de fructe pentru
menţinerea sănătăţii copiilor şi a viitorilor adulţi;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Stimularea creativităţii, a inteligenţelor multiple, a lucrului în echipă, a cooperării şi a
toleranţei;
 Încurajarea şi dezvoltarea de relaţii interpersonale şi pe intensificarea comunicării
interpersonale.

COMPETENŢE SPECIFICE
 să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi inserţie socială;
 să cunoască acţiunile din regimul zilnic de viaţă (toaleta de dimineaţă, mesele
principale, activitatea şcolară şi de joc, odihnă, petrecerea timpului liber);
 să comunice impresii şi idei pe baza observaţiilor efectuate;
 să înţeleagă importanţa fructelor pentru viaţa omului;
 să participe activ şi conştient la jocul propus.

DATA: 07.04.2014
LOCUL DESFĂŞURĂRII:
 Sala de cursuri numărul 30

DURATA: Trei ore. Activitatea se desfăşoară între orele 8-11, după următorul
program:
 Ora 8-9
 Dezbateri
 Orele 9-11
 Concurs pe teme de sănătate sub formă de joc
GRUP ŢINTĂ
 Clasele V-VIII. Câte doi elevi din fiecare clasă.
 14 elevi
REZULTATE
 Elevii vor conştientiza nevoia de a consuma cât mai multe fructe.
 Elevii au posibilitatea de a se cunoaşte prin intermediul jocului.
 Relaţionare şi comunicare adecvată cu colegii şi cu cei din jur.
Bibliografie
 Michiela Poenaru, Minte sănătoasă în corp sănătos, Sfaturi practice pentru copii,
Ediţia a 4-a, revizuită; Editura Coresi, 2009;
 Alois Gherguţ, Evaluare şi intervenţie psihoeducaţională, Terapii educaţionale,
recuperatorii şi compensatorii, Editura Polirom, 2011
 Imagini luate de pe internet, www.didactica.ro

Întocmit, profesor-educator TRIF VERONICA-FLORENTINA

2
3

Tabel nominal
cuprinzând elevii prezenţi la activitatea denumită ,,Mărul – regele
fructelor’’ desfăşurată în data de 07.04.2014. Activitatea se desfăşoară între
orele 8-11.
Săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun”

Nr. Numele şi prenumele Ora Semnătura

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Întocmit, profesor-educator TRIF VERONICA-FLORENTINA

3
 4

MĂRUL BUCLUCAŞ

Într-o zi de toamnă târzie când copacii se

goliseră de mult de frunze, în vârful unui măr sălbatic, din pădure, mai atârna un
măr, un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepuraşul _ Iepurici, care alerga prin pădure, a
văzut mărul.
Dar cum să-l ia de acolo ? Mărul era sus, sus de tot iar el nu putea să sară
până la el !
- Crra – crra ! …se auzi de sus dintr-un brad. Era Cioara cea neagră şi
urâtă care râdea.
Se uită iepuraşul – Iepurici la ea cu uimire şi-i strigă:
- Ei, Cioaro , rupe-mi şi mie mărul ala de sus !
Cioara a zburat din brad şi a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în
cioc, şi mărul a căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro ! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice
mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…. Şi a
luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta? Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul
căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.
Ţepoşilă , buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul
înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile.Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
- Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins.
Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
- Să-mi dai mărul chiar acum ! Eu l-am găsit !
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice: - Degeaba vă certaţi . Acesta este mărul
meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu se
mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul !
- Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-a rupt!
- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins !
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe
ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii
în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe Cioară cu lăbuţa peste cioc.
Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie supărat: -
Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?

4
 5

Toţi se reped spre el, şi-i spun:

- Tu , Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te
rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul
acesta, al lui să fie.
Şi i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea
dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu ! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom ?
- Crra – crra - fireşte că eu ! a răspuns Cioara.
- Buun ! Şi cine l-a prins ?
- Eu, Eu Moş Martine – eu l-am prins ! a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de
aceea fiecare din voi are dreptul să primească mărul …
- Da, dar nu-i decât un singur măr ! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici
şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au
izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale.
Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
- Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii: - Asta ţie , Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din
pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
- Iar asta ţie Moş Martine …
- Dar de ce mie ? răspunse, mirat, ursul.
- Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim !
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş
Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.

Poveste prelucrată de Tincuţa Gherase

După povestea „Mărul” de V. Suteev

5
 6

“Mere, mere şi iar mere

Ne îmbie din panere Sănătate de la toate
Mere, mere, merişoare de A. Ciobanu
Galbene, verzi, roşioare,
Mai dulci sau mai acrişoare, De la mere
Din livadă adunate Iau putere.
Şi de Zâna Toamnă coapte. De la cele
Despre ele ştie-oricine Căpşunele
Pline sunt de vitamine. Se fac dulci
Dacă-un măr pe zi mănânci, Buzele mele.
La doctor nu te mai duci!”
De la miezul
De harbuz -
Mărul cu picioare Iau avânt
de Emilia Plugaru Şi cresc în sus,
C-un zemos-
Mă fac frumos,
Ionel, mirat, priveşte: Ei, dar poama,
Jos, sub pom, un măr porneşte
Şi aleargă pe cărare Îmi dau seama-
Parcă ar avea picioare. Ea e dulce
Cum să meargă, măi nepoate, Cum e mama!
Mărul singur? Nu se poate.
Ia priveşte-atent aici: Mâncăm fructe
Măru-i dus de un arici. Şi legume-
Nu-i nimic mai bun
Povestea unui măr în versuri Pe lume!
de Victoria Dragu Dumitru O ştiu bine
Că au multe vitamine,
Mărul mic dintre cărări Vitaminele, măi frate,
Are patru îmbrăcări: Ne dau multă
Primăvara, de cu zori Sănătate!
Poartă rochie de flori.
Vara, bucuros de soare
Are sorţuri de frunzare.
Toamna,când bobocii numeri, ,, După ce ne-am adunat,
Duce merele pe umeri. Şi frumos ne-am salutat,
Iarna, poartă broboadă, Colegii ne-am întâlnit .
Împletită din zăpadă. Cine, oare, n-a venit?
Dintre toate, după tine (Prezenţa)
Oare care-i stă mai bine?

6
7

ECHIPA: ..................................................
Data: ..................

Concurs pe teme de sănătate

Joc de memorie şi atenţie
Proba numărul 1
I. Alimentele pot fi de origine animal sau de origine vegetală. Grupează alimentele
următoare după originea lor: măr, ou, brânză, salată verde, prune, salam, peşte,
lapte, făină, caşcaval, şuncă, cartofi, pere, morcovi, iaurt, mărar, friptură, mazăre,
spaghete, icre, ardei, ţelină, orez, unt, roşii, conopidă.

Alimente de origine

vegetală animală

ECHIPA: ..................................................
Data: ..................

Concurs pe teme de sănătate

Joc de memorie şi atenţie
Proba numărul 2
II. Răspunde în scris la următoarele întrebări:
1. Când trebuie să te speli pe mâini?

………………………………………………………………………………………………

2. Cum trebuie să consumi fructele şi legumele crude?

…………………………………………………………………………………………

3. Ce pericol reprezintă unghiile netăiate şi murdare?

7
 8

…………………………………………………………………………………………

ECHIPA: ..................................................
Data: ..................

Concurs pe teme de sănătate

Joc de memorie şi atenţie
Proba numărul 3

II. Încercuieşte răspunsurile corecte:

1. Activitatea fizică ajută la:

 menţinerea sănătăţii
 creşterea mai rapidă a părului
 dezvoltarea armonioasă a corpului

2. Forme de activitate fizică sunt:

 cititul, scrisul, mersul
 mersul, alergatul, socotitul
 mersul, alergatul, înotul

3. Poluare înseamnă:
 curăţarea aerului
 încărcarea aerului cu substanţe dăunătoare vieţii
 strângerea gunoaielor

4. Aerul poluat:
 afectează sănătatea
 este benefic sănătăţii
 ajută dezvoltarea organismului

5. Copiii pot ocroti planeta prin:

 depozitarea gunoaielor în locuri special amenajate
 respectarea naturii
 plantarea unui pom

8
9

ECHIPA: ..................................................
Data: ..................

Concurs pe teme de sănătate

Joc de memorie şi atenţie

Proba numărul 4

IV. Bifează cu X enunţurile în care copiii nu procedează corect. Motivează alegerea.

Mihai se joacă cu Azorică, prietenul lui, în timp ce mănâncă o napolitane.

…………………………………………………………………………………………………

Sorina rupe un măr din copac şi îl mănâncă cu poftă.

…………………………………………………………………………………………………

Ionuţ vine înfometat de la joacă, intră în bucătărie şi ia o felie de pâine.

…………………………………………………………………………………………………

Carmen vede o cişmea pe stradă, pune gura la robinet şi bea apă.

…………………………………………………………………………………………………

Cosmin şi prietenii săi se joacă lângă locul de depozitare a gunoaielor.

…………………………………………………………………………………………………

9
 10

ECHIPA: ..................................................
Data: ..................

Concurs pe teme de sănătate

Joc de memorie şi atenţie

Proba numărul 5
1. Igiena este un ansamblu de reguli şi de măsuri pe care trebuie să le respecţi pentru a-ţi
apăra sănătatea. Nerespectarea regulilor de igienă duce la îmbolnăviri – de multe ori
grave.
Scrieţi principalele reguli de igienă:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………....
2. Sănătatea ta este influenţată nu numai de igienă, ci şi de alţi factori. Printre aceştia un
mare rol îl joacă alimentaţia. Pentru a avea o stare excelantă de sănătate contează ce,
cât, când şi cum mănânci.
Scrieţi câteva reguli elementare pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
3. Locul tău de muncă este şcoala, iar munca ta este învăţatul. Sănătatea ta depinde
foarte mult de felul în care îţi orânduieşti munca; depinde de când înveţi, cât înveţi, de
alternarea corectă a orelor de învăţat cu orele de destindere şi de somn.
Pentru a te bucura de minte sănătoasă în corp sănătos, trebuie să ţii seama de câteva
reguli.
Scrieţi cele mai importante reguli:

La şcoala:
…………………………………………………………………………………………………
……………
…………………………………………………………………………………………………
………………
Acasă:
…………………………………………………………………………………………………
…………....
…………………………………………………………………………………………………
………………
4. Timpul liber trebuie folosit cu înţelepciune şi nu irosit. De ce? Pentru că sănătatea ta
depinde foarte mult şi de ceea ce faci în timpul liber. Pentru a te bucura de minte
sănătoasă în corp sănătos, trebuie să acorzi o atenţie deosebită modului în care îţi
petreci timpul liber.
Scrieţi câteva recomandări pentru timpul liber:

10
11

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
5. Sănătatea ta este condiţionată de sănătatea Pământului, respective de curăţenia
aerului, a apei şi a solului. Învaţă încă din copilărie să ocroteşti mediul înconjurător.
Ocrotind natura, te ocroteşti şi pe tine. Ce trebuie să faci pentru a ocroti mediul
înconjurător:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………...

11