ASTENIA (23/4):

Rep scad patologica a capacitatii de fort fizic si/sau psihic si al randamentului, Este cel mai frecv
simpt cu care se confrunta practicianul in timpul consultatiilor. Astenia sau moleseala, ca si
simptomele asociate de slabiciune, oboseala si letargie sunt explicabile in totalitate prin factorii
obisnuiti cum ar fi suprasolicitarea, lipsa de antrenament fizic, calitatea si cantitatea somnului
inadecvate, obezitatea, subnutritia, stresul si problemele emotionale. Afect care produc astenie
includ tulburarile endocrine(hipertiroidismul, hipotiroidismul); afect cardiace (insuficienta cardiaca
congestiva, hipotensiunea arteriala de etiologie neurologica); infectiile (endocardita, hepatita), afect
respiratorii (BPOC, apneea nocturna); anemia; artrozele si afectiunile asociate acestora; cancerul;
alcoolismul; efectele secundare ale medicamentelor (cum ar fi beta - blocantele si sedativele); ca si
tulburarile psihologice (insomnia, depresia) sau afectiunile psihosomatice. Astenia a fost raportata
mai frecvent in cazurile cu afectiuni psihiatrice decat in afectiunile organice, leziuni, medicatie,
droguri sau consum de alcool. Afectiunile psihiatrice asociate cu astenia includ: depresia, distimia,
tulburarile somatoforme, atacurile de panica si abuzul de alcool.

AMETEALA (477/5):
Reprezinta senzatia de instabilitate, nesiguranta in mers, senzatia de clatinare, incetosarea vederii,
scaderea fortei musculare, senzatia de cadere iminenta
CAUZE:
1. Cauze periferice (tulburari labirintice = vertij Meniere, ateroscleroza, trauma labirintice, otita
medie, labirintita,intoxicatii, tumori, rau de transport; tulburari retrolabirintice = nevrite vestibulare,
arahnoidite, tumori pontocerebeloase, neurinom de acustic, intoxicatii);
2. Cauze centrale (infectii SN, meningite, encefalite, abcese cerebrale, ateroscleroza cerebrala,
insufi vertebro-bazilara, scleroza in placi (demielinizare nervoasa), afectiuni C-V, HTA , hTA, tulb
de ritm, TU cerebrale, trauma cerebrale, spondiloza cervicala, intoxicatii cu alcool / streptomicina /
barbiturice / antihistaminice – claritine; famotidina, ranitidina).
DG DIFERENTIAL AMETEALA / VERTIJ: senzatie de instabilitate, dezechilibru, clatinare /
caracter rotator, greturi, varsaturi.
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE:
1. greturi, varsaturi, paloare (sdr Meniere, sdr migrenos) 2. tulburari de auz, acufene (otoscleroza,
neurinom de acustic) 3. cefalee, acufene, fosfene (HTA, ateroscleroza cerebrala, migrene) 4.
dureri cervicale, tulburari de vedere, amauroza, diplopie, parestezii (insuficienta vertebro-bazilara,
sdr Barre-Lieou, spondilita cervicala, ateroscleroza cerebrala) 5. disfagie, dizartrie, pareza faciala
(sdr Wallenberg, tromboza arterelor cerebeloase inferioare) 6. febra cu sur auric (otita acuta) 7.
febra cu cefalee si redoare de ceafa (meningita virala / bacteriana, encefalita) 8. febra cu
fenomene respiratorii (gripa, adenovirusuri, virusuri respiratorii) 9. miros de alcool.
ANAMNEZA: 1. caracter (girator, senzatie de dezechilibru, de instabilitate, de cadere, de
dezorientare) 2. mod de aparitie (brusc, treptat, evolutie remitenta) 3. conditii de aparitie ( la
schimbarea brusca a pozitiei, la miscarile capului, dupa suprasolicitare neuropsihica, stres,
consum de alcool, excese alimentare, medicamente, menstruatie abundenta, menopauza) 4.
existenta altor boli (HTA, hTA, tulb de ritm, DZ, hipoglicemie, Insufi renala, IH, TU cerebrale,
ateroscleroza cerebrala, insufi vertebro-bazilara, meningita, encefalita, boli infectioase) 5. Simp
asociative (cefalee, greturi, varsaturi, tulb de auz / tulb senzoriale, palpitatii, dureri precordiale /
cervicale, manifestari neurologice, febra, eruptii).
OBIECTIVE EXAMEN CLINICE: 1. stare generala (lucid,anxios,obnubilat) 2. orientare in spatiu si
timp, intoxicatii cu alcool sau subst ch; 3. culoarea tegum(palide, vultuoase) 4. Exam craniu (urme
de traumatisme) 5. exam de ochi (nistagmus, tulb de vedere, exam FO) 6. exam otic (dureri
auriculare, scurgeri, otoscopic) 7. coloana cervicala (mobilitate, cracmente) 8. puls, frecventa, tulb
de ritm, consult cardio, sufluri, palpitatii / auscultatie carotide 9. exam pulm (pneumonie, embolie
pulmonara) 10. exam neurologic (nistagmus, reflexe pupilare, examen nervi cranieni, mers, proba
Romberg, index-nas, tremor extremitati).
TRATAMENT: in crize severe: repaus la pat, reechilibrare HE,antiemetice(emetiral), vasodilat
(cinarizina), anticolinergice(atropina,scobutil),tranchilizante(diazepam),antihistaminice;
-in caz de varsaturi se adm supozitoare
-antihipotensoare in vertij determ de HTA;
-AINS + vasodilat in insufi vertebro-bazilara.
-daca criza nu cedeaza=INTERNARE, consult ORL si neruologic
DG DIFERENTIAL VERTIJ PERIFERIC / CENTRAL: debut brutal / mai putin brutal; vertij girator /
senzatie de nesiguranta, de instabilitate; tulburari vegetative, greturi, varsaturi / absente sau
moderate; hipoacuzie, acufene/fara; nistagmus unidirectional orizontal/ mai putin marcat, variabil,
disritmic, nesigur; Romberg cadere de partea leziunii/ tendinta de largire a bazei de sustinere;
deviere a mersului in stea/ deviere a mersului nesistematizata.
TIPURI DE VERTIJ PERIFERIC:
1. vertij Meniere: evol in crize paroxistice, vertij rotator,anxietate,palooare,greturi,varsaturi,
hipoacuzie unilat,nistagmus orizontal spontan,Romberg +,durata 1-2h
2. sdr Barre-Lieou: vertij menieriform, favorizat de miscari bruste ale capului, tulb de vedere
(scotoame,lacrimare), tulb vasomotorii ale fetei
3. Kinetoze: determ de transportul cu masina, vertij rotator, senzatie de instabilitate, greturi,
varsaturi, oscilatii tensionale, puls modificat
4. neurinom de acustic: vertij rotator, acut, hipoacuzie unilaterala, cefalee occipitala, mers
cerebelos, disfagie
5. traumatisme labirintice: la scufundatori, vertij labirintic, cefalee, tulburari de auz / vedere /
psihice, evolutie favorabila in cateva zile
TIPURI DE VERTIJ CENTRAL:
1. insuficienta vertebro-bazilara: spondilita cervicala, ateroscleroza cerebrala,vertij rotator, senz
de instabi, cefalee occipitala, tulb de vedere, incetosarea vederii, diplopie, amauroza, disfagie,
dizartrie, parestezii buco-faringiene, nistagmus spontan, acufene, evolutie in pusee
2. scleroza in placi: vertij atipic, senzatie de instabilitate, tulburari de mers, nistagmus spontan,
hipoacuzie, acufene, evolutie in pusee
3. sdr Wallenberg: tromboza de artere cerebeloase inferioare, vertij intens, greturi, varsaturi,
disfagie, disfonie, pareza faciala, sdr Claude-B-H

ADENOPATIA:
Gggl limfatici rep structuri limfoide dispuse pe traiectul vaselor limfatice. Sunt situati superficial si
prifund.
Caract clinice: dimens 0,5-1cm,forma ovoida, consistenta elastica, nedurerosi,mobilitate pe
planurile superf si profunde; Modif acestor caractere sunt definite sdr ganglionare sau adenopatii.
In mod normal ggo nu se palpeaza, cu exceptia pers f slabe.
Exam ggl limfatici este accesibila pt ggl superficiali prin inspectie si palpare. In dg adenopatiei
trebuie precizat: localizare: daca cup o grupa ganglionara (ne putem gandi la un proces infectios
sau tumoral), este multipla sau generalizata
Clasif adenopatiilor: adenopatii infectioase(ggl moderat mariti, consistenta moale, fluctuenti, cu
pierderea mobilitatii pe planurile superf si profunde,durerosi, poate fi insotita de limfangita sub
forma unui cordon rosu,dureros,cald), prin proliferari maligne limforeticulare, metastatice (dimens
variabile,moderat crescute,consist dura,lemnoasa,aderenti intre ei,durerosi spontan,formeaza
blocuri ggl dure,aderenti pe planurile superf si profunde), inflam nespecifice in boli de colagen,
alergice, in tezaurismoze (ad de dimens medii,consist elastica,nedureroasa si neaderenta)
Exemple:
Rubeola: poliadenopatie retroauricular,occipital dureroasa,neaderenta;
Mononucleoza infectioasa: afect ggl cervicali mariti moderat,durerosi,neaderenti,consist crescuta
Ad.sifilitica cu localiz inghinala,unilat, neinflam,nedureroasa
Ad tuberculoasa: localiz la niv extremitatii cefalice,dimens variabile,consistenta crescuta, usor
durerosi,neaderenti intre ei,pot evolua spre scleroza ggl sau spre cezeificare;
Boala ghearelor de pisica: rep o adenop localiz in fct de locul zgarieturii, de etiol virala, marime
moderata, consist elastica, usor sensibila,se poate insoti de subfebriliatate
Limfoame maligne non-Hodgkin: ad superf,dura la palpare,aderenta,nedureroasa,de dimens
mari
Ad Virchow-Troisier: grup ggl mic,dur,localiz supraclavicular stg,neaderent de planurile adiacente
Ad axilara (in cc mamar), ad supraclaviculara (in cc bronsic)
Sarcoidoza: evol cu ad generalizata prof si superf cu ggl moderat crescuti,nedurerosi, neaderenti
de consist ferma

DISPNEEA (139/5):
Dpdv clinic, dispneea rep un semn/simptom, deoarece bolnavul are senzatia de sufocare, de sete
de aer, de respiratie dificila, de efort respirator, iar medicul poate constata modif frecv respirat, a
amplitudinii, a ritmului respirator si implicarea muschilor respiratori accesori la procesul respiratiei..
CAUZE
1. Cresterea ventilatiei pulmonare: prin hipoxie(ef fizic, la altitudine),fact care cresc metaboli
bazal (stari febrile, tireotoxicoza), fact metab care cresc acidoza (DZ, coma uremica, intoxicatii).
2. Tulburarea ventilatiei pulmonare: prin Obliterarea cailor aeriene sup (de catre edem glotic,
corpi straini, TU prin spasmul musculaturii bronsice), Obstructia cailor aeriene inf (AB, bronsita
cronica, bronsiolita), Invadare cailor aeriene cu lichid (EPA, hemoptizia), Red suprafetei resp (in
pneumonii, bronhopneumonii, emfizem, atu pulm, silocoza,TBC), prin compresia plamanilor (in
pleurezie masiva, hidrotorax,TU ale peretelui toracic), prin limit amplitudinilor resp (nevralgii
intercostale, fracturi costale, spondilita, cifoscolioze)] .
3. Tulburarea circulatiei pulmonare: Cresterea presiunii pulmonare duce la stenoza mitrala,
valvulopatii aortice, insuficienta cardiaca stanga, HTA,IMA,acestea din urma prod EPA,dispnee de
efort, ortopnee,dispnee paroxsistica nocturna.
4. Tulburarea transportului: prin Red cantitatii de Hb apare an feripriva, anemie posthemoragica.
5. Tulburarea reglarii nervoase: in Infectii cerebrale (meningite, encefalite, poliomielita,
botulism) ,lez ale centrilor respiratori (AVC,TU cerebrale),Subst ch (acidoze, intoxi cu alcool metilic
si etilic)
6. Tulburari psihice: nevroze, stari de anxietate, depresii
CLASIFICARE CLINICA:
1. Obstructiva de cai resp sup= dispnee de tip inspirator, insotita de tiraj, ornaj;de cai resp inf:
spasm, exudat, edem ce apar in bronsiole(in AB si in bronsiolite,=dispnee de tip expirator, insotita
de o respiratie prelungita, zgomotoasa si suieratoare=wheezing
2. Restrictiva: pneumonia, bronhopneumonia, pneumotoraxul, silicoza
3. Sdr de detresa respiratorie acuta: caracterizat de dispnee,cianoza si hipoxemie - provocat de
lez difuze ale plamanului(pneumoniile, septicemiile, soc septic). Atelectazie pulm prin tulb sintezei
sucralfatului provocand colabarea alveolelor pulm
PARTICULARITATI CLINICE:
1. Modul de debut: Brusc (corpi straini, embolie pulmonara, pneumotorax, AB, traum), Progresiv
(pleurezie, pneumonie, emfizem pulmonar, fibroza pulmonara, insuficienta cardiaca.
2. Conditii de aparitie: - factori declansatori: efortul fizic, stresul psihic, infectiile respiratorii,
traumatismele, alergenii, substantele toxice,
3. Modificari ale frecventei respiratiei: 1. polipnee (prod de stres, efortul fizic, febra, boli
pulmonare, ale pleurei, ale inimii, anemii, hipertiroidism, alcaloza, hipoxie) 2. bradipnee (obstructia
cailor respiratorii, in edem glotic, AB, bronsita cronica, BPOC)
4. Modificari ale ritmului respirator: de tip Cheyne-Stokes (prod de insuf circ cerebrala, insuf
cardiaca, tulb metabo, AVC), de tip Kussmaul (coma diabetica, uremica, hepatica, intoxicatii
substante acidifiante), de tip Biot (TCC, encefalite, tulburari metabolice, intoxicatii), de tip Bouchat
(bronhopneumonie la copii) ,Sdr de apnee in somn (sdr de apnee centrala si obstructiva)
5. Dispnee leagata de pozitia bolnavului: Ortopneea=disonee de decubit la pac cardiaci;
paroxsistica nocturna la cei cu IC dat intoarcerii venoase
CONDITII CARE POT DETERMINA APARITIA DISPNEEI:
1. La un individ sanatos sau aparent sanatos (efortul fizic, stresul psihic, expunerea la noxe, corpi
straini, traumatisme, hipoxie de altitudine, somnul).
2. La un bolnav cu o boala cronica: respiratorie: infectii, expunere la alergeni, expunere la noxe,
stresuri psihice; la pac -CV: efort fizic, pozitii agravante, tromboembolism; metabolice:
decompensarea cirozei hepatice, decompensarea insuficientei renale, decompensarea diabetului;
neuropsihice: nevroze, suspin, oftat, respiratie incompleta, hiperventilatie, alcaloza, tetanie
3. La un bolnav cu o boala acuta: respiratorie: agravarea bolii acute, sindromul de detresa
respiratorie; C-V: IMA, miocardita; infectioasa: sepsis, septicemie, socul septic, plamanul de soc;
nervoase: AVC, come toxice
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE: tiraj, cornaj (obstructia CRS); wheezing (AB); cianoza (sdr de
detresa respiratorie); febra (infectiile respiratorii); junghiul toracic (pneumonii, embolia pulmonara);
tusea (pneumopatiile acute); expectoratia (bronsita cr); edemele (insuficienta cardiaca); paralizii
(AVC); pierderea starii de constienta (coma cetoacidozica); cu dureri intercostale, cu sufluri
cardiace, matitate pulmonara (pleurezii).

CRITERIILE DE STABILIRE A GRAVITATII DISPNEEI:

Gradul I = aparitia la urcarea a 2-3 etaje sau alergarea pe teren plat ;
Grd II = la mersul pe teren plat cu persoane de aceeasi varsta;
Grd III = la mersul pe teren plat in ritm propriu ;
Grd IV = la spalat si la imbracat ;
Grd V = in repaus.
DG DIFERENTIAL:
-Debut brusc (AB, astm cardiac, EPA, embolia pulmonara, pneumotorax), debut progresiv
(pneumonia), dispnee inspiratorie (astm cardiac, EPA, embolia pulmonara, pneumotorax,
pneumonia), dispnee expiratorie (AB), bradipnee (AB), tahipnee (astm cardiac, EPA, embolia
pulmonara, pneumotorax, pneumonia), ortopnee (AB, astm cardiac, EPA), tuse (AB, astm cardiac,
EPA, pneumotorax, pneumonie), expectoratie mucoasa (AB, pneumonia), expectoratie ruginie
(pneumonia), expectoratia mucoasa (EPA); wheezing (AB); raluri ronflante, sibilante (AB),
crepitante (EPA, pneumonia), subcrepitante (pneumonia), diminuarea MV (AB, embolia
pulmonara, pneumonia), Respiratie asimetrica (pneumotorax), condensare pulmonara (embolia
pulmonara, pneumonia), hipersonoritate pulmonara (pntx), disparitia murmurului (embolia
pulmonara, pntx, pneumonia), junghi toracic (embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia),
febra, frisoane (pneumonia), Tahicardie (embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia), zgomot de
galop, sufluri cardiace (astm cardiac, EPA), cianoza (AB, astm cardiac, EPA, embolie pulmonara,
pneumotorax, pneumonia), edeme (astm cardiac, EPA).

DUREREA TORACICA (183/5):

ETIOPATOGENIE:
A. Dureri de origine toracica 1. Parietale (mialgia, nevralgia intercostala, zona Zoster, Sdr Tietze,
Mielom multiplu, osteosarcom) 2. Traheobronsice (traheite, bronsite) 3. Pleurale (pleurita, pleurezie,
pneumotorax) 4. Pulmonare (pneumonia, bronhopneumonia, abcesul pulm, embolia pulm, cancerul
pulm) 5. Diafragmatice (pleurezia diafragmatica, hernia diafragm) 6. Esofagiene: (esofagita de
reflux, cardiospasm, esofagita flegmonoasa, cancerul esofagian) 7. Mediastinale (emfizem
mediastinal, mediastinita, anevrism disecant de aorta, cancerul mediastinal) 8. Cardiace: angina
pectorala, angina instabila, IMA, Prolaps de valva mitrala.
B. Dureri de origine extratoracica 1. Abdominale: UGD, colica biliara, hernie diafragmatica,
pancreatita acuta; 2. Articulare: periartrita scapulohumerala, spondiloza cervico-dorsala, spondilita;
3. Psihice: Sdr Da Costa.
PARTICULARITATILE DURERII TORACICE:
1.localizare: precordial (miocardite, pericardite), retrosternal (angina pectorala, IMA, esofagita de
reflux, cardiospasm, mediastinite), in centura (nevralgie intercostala, zona Zoster), la baze
(pleurezie, pneumotorax, hernie diafragmatica, la varfuri (spondiloza cervicala, periartrita scapulo-
humerala, cancer ).
2.caracter: constrictiv (gheara): angina pectorala, IMA ; violent (embolie pulmonara, Pneumotorax,
anevrism disecant de Aorta, IMA), arzator (Zona Zoster), surd (mediastinite), intepator (nevroze
cardiace) ;
3.iradiere: in bratul stang: (angina pectorala, IMA), in umar (colica biliara, periatrita scapulo-
humerala, IMA), abdominal (anevrism disecant de Aorta, IMA).
4.context: dupa efort (angina pectorala), dupa alimentatie (esofagita, gastrita, hernie
diafragmatica), infectii respiratorii (pneumopatii acute), expunere la frig (nevralgii, miozite,
radiculite).
5.debut: brusc (IMA, embolie pulmonara), progresiv (cancer, pneumonie).

PALPITATIILE (221/5):
Palpitatiile rep un simpt frecv, in care bolnavul acuza perceptia unor senzatii dezagreabile ale
batailor inimii, descrise in moduri diferite. Unii le descriu ca pe niste batai neregulate, ca pe falfaituri
ale inimii, ca pe batai mai puternice ale inimii, ca pe batai care survin dupa o pauza mai
indelungata, ca pe niste pulsatii care survin in regiunea precordiala si la baza gatului.
ETIOPATOGENIA PALPITATIILOR : 1.Omul sanatos nu isi simte bataile inimii. Perceptia batailor
inimii poate fi deter de anumite stari fiziol: ef fiz si emotii puternice, stresul 2. boli CV (tulb de ritm
cardiac, cardiopatia ischemica, insufi aortica, insufi mitrala, insufi cardiaca, DSA, miocardite,
prolaps de valva mitrala) 3. boli endocrine (tireotoxicoza, spasmofilia, feocromocitomul,
menopauza) 4. boli de sange - anemie 5. boli psihice (stresul psihic, nevroza astenica, hipocondria)
6. boli digestive (aerofagie, BRGE, hernie hiatala) 7. medicamente (adrenalina, atropina, efedrina,
tiroxina, miofilina) 8. toxice (alcool, ceai, cacao, tutun, cafea).
PARTICULARITATILE PALPITATIILOR :
1. Conditii de aparitie : dupa efort, dupa alcool, tutun, cafea , dupa o viroza
2. Modul de aparitie : Brusc – in tahicardie paroxistica, FiA; Lent - Flutter atrial.
3. Frecventa : Rapida – in tahicardie sinusala, tahicardie paroxistica, Flutter atrial, tahicardie
ventriculara; Lenta - bradicardie sinusala, BAV, intoxicatie digitala
4. Ritmul : Regulat - tahicardie paroxistica; Neregulat - FiA, ESV
5. Durata : Minute - tahicardie paroxistica, FiA; Ore - FiA; Zile - FiA
6. Disparitia Brusca - tahicardie paroxistica; Spontana - tahicardie paroxistica
SIMPT ASOCIATE: dureri precordiale (tulb de ritm),dispnee (Fi atr,tah parox), ameteli (fi atr),
varsaturi (tahh parox ventric), poliurie (sf crizei de BAV), scad in G (insomnii,tremuraturi,iritab)
PRINCIPALELE SIMPTOME ASOCIATE PALPITATIILOR : 1. durerea precordiala (FiA, FltA,
tahicardia paroxistica ventriculara, extrasistola) 2. dispneea (FiA, tahicardia paroxistica ventriculara,
boala nodului sinusal) 3. ameteli (FiA, FltA, boala nodului sinusal, BAV) 4. varsaturi (tahicardia
paroxistica atriala, tahicardia paroxistica ventriculara) 5. anxietate (tahicardia paroxistica atriala,
FiA, FltA) 6. lipotimie (TPA, TPV, FiA, FltA,BAV).
INVESTIG PARACL: ECG,HLG,activ tiroidei
DIAG DIF: palp de origine cardiaca (tulb de ritm cardiac) si extracardiaca (tulb endocrine, psihice,
cauza toxica, consum de medicam)
DURERILE ABDOMINALE (243/5):
Durerea abdominala este unul dintre simptomele cel mai frecvent intalnite in practica medicala
deoarece ea poate fi determinata de foarte multe boli abdominale si extraabdominale.
ETIOPATOGENIE: Durerea abdominala poate fi viscerala, parietala, vasculara, centrala sau
reflexa.
FACTORI CE POT DECLANSA DUREREA VISCERALA ABDOMINALA: 1. Distensia brusca a
capsulei unor organe parenchimatoase (hepatalgia, prostatita acuta) 2. Distensia sau spasmul unor
organe cavitare (dilatatia brusca, acuta de stomac, litiaza renala, litiaza biliara) 3. Actiunea unor
stimuli chimici cum ar fi acidul clorhidric sau sucul pancreatic (gastrita hiperacida, cancerul gastric,
ulcerul duodenal, pancreatita acuta) 4. Tractiunea mecanica a mezourilor sau ligamentelor
(torsiunea de organe pediculate, volvulusul, hernia strangulata) 5. Ischemia unor organe
abdominale (infarctul mezenteric, infarctul splenic) 6. Procesele inflamatorii (abcesul subfrenic,
apendicita acuta, salpingita, peritonita) 7. toxinele endogene sau exogene (uremia, cetoacidoza,
toxiinfectiile alimentare, intoxicatia cu Pb).
CLASIFICAREA DURERILOR de origine ABDOMINALA:
1. Durere abdominala difuza (peritonita, ocluzia intestinala, angorul abdominal, infarctul
mezenteric, disectia acuta de aorta, necroza acuta a pancreasului, tensiunea unor organe
pediculate, ruptura unor organe abdominale, enterocolilte acute, colon iritabil, boala Crohn,
spasmofilia, limfadenita mezenterica, periarterita nodoasa, purpura Henoch-Schönlein).
2. Durere abdominala localizata in epigastru (sdr dispeptic, gastrita acuta, UGD, PA, hernie
diafragmatica, dilatatia acuta de stomac, ocluzia de colon transvers, anevrism disecant de aorta,
angor abdominal).
3. Dureri in hipocondrul drept (colecistita acuta, litiaza biliara, apendicita inalt situata, abces
hepatic, subfrenic, colica hepatica, colica renala dreapta).
4. Dureri in hipocondrul stang ( UG perforat, infarct spelnic, ocluzie de colon stang, abces
subfrenic, ruptura de splina, colica renala stanga).
5. Dureri periombilicale (apendicita acuta, hernie epigastrica, adenopatie mezenterica).
6. Dureri in fosa iliaca dreapta (apendicita acuta, pielita acuta, hernia strangulata, sarcina
extrauterina, chistul ovarian, salpingita, pelviperitonita, ileita terminala).
7. Dureri in fosa iliaca stanga (pieilita acuta, hernia inghinala, sarcina extrauterina, chistul
ovarian, rectocolita, pelviperitonita).
8. Dureri in hipgastru (prostatita, retentia acuta de urina, litiaza vezicala, sarcina extrauterina,
avortul, pelviperitonita, abcesul fundului de sac Douglas).
CLASIFICARE DURERILOR ABDOMINALE de origine EXTRAABDOMINALA:
1. Boli cardiace (IMA, angina pectorala, pericardita)
2. Boli pulmonare (pneumonia, embolia pulmonara, pneumotorax, plurezia diafragmatica)
3. Boli metabolice (uremia, acidoza diabetica, porfiria, tetania)
4. Intoxicatii (cu morfina, cu Pb, cu medicamente)
5. Boli nervoase (radiculite, migrena abdominala, epilepsie abdominala, zona zoster abdominala)
6. Boli psihice (nevroze cu tulburari vegetative, depresia mascata, hipocondria).
PARTIC DURERII ABDOMINALE:
1.Modalitate de debut: brusc(perforarea unui aorg abd,pancreatita ac,infarct mezenteric),treptat
(apendicita ac,UD,enterocolite)
2.Cond de aparitie: dupa consumul unor alim, mese bogate in grasimi,oua,alcool,ciocolata
(gastrite,pancreatite ac,colecistita), dupa trepidatii (litiaza biliara si renala), clinostatism (hernie
hiatala), traum (ruptura org intern),localiz durerii abd (caracter difuz cu loc in reg org
afectate,epigastru in UG, hipocondru drt in colecistita, fosa il drt in apendicita ac), iradierea durerii
(in spate in colecictita ac,lomba sau hipocondru stg in pancreatita ac,umar drt in UD perforat,
hipogasrtu sau scrot in colica renala), caracterul durerii (violenta in lovitura de pumnal in perforarea
org cavitar, atroce in colica biliare sau renala,colicativa in ocluzie intestinala, pulsatil in anevrism de
aorta abd)
SEMNE SI SIMPTOME CU CARE SE ASOCIAZA CEL MAI FRECVENT DUREREA
ABDOMINALA: disfagia, pirozisul, regurgitatia, eructatiile, greturi, varsaturi, durerile retrosternale,
constipatia, oprirea tranzitului, diareea, febra, meteorismul, clapotajul intestinal, apararea
musculara, icter, ascita, hematemeza, rectoragia, melena, paloarea, tahicardia, starea de soc.
PRINCIPALELE MODIFICARI CARE POT FI DESCOPERITE CU AJUTORUL EXAMENULUI
CLINIC AL ABDOMENULUI DUREROS: 1. Observatia abdomenului (abdomen normal conformat,
retractat, marit de volum, eruptii cutanate) 2. Palparea abdomenului (abdomen suplu, dureri
spontane, dureri provocate, apararea musculara, prezenta unor tumori, prezenta de lichid) 3.
Percutia abdomenului (disparitia unor matitati normale, aparitia unor matitati anormale, sonoritatea
accentuata) 4. Tuseu vaginal (semne de sarcina, sensibilitatea Douglasului, existenta unor
formatiuni tumorale, avort in curs, sensibilitatea anexelor) 5. tuseu rectal (fisuri rectale, hemoroizi,
adenom de prostata, cancer rectal, cancer de prostata) 6. auscultatia abdomenului (clapotaj gastric,
clapotaj intestinal, zgomote ocluzive) 7. Punctia fundului de sac Douglas (cand se banuieste o
hemoragie intraperitoneala, o sarcina extrauterina rupta sau o pelviperitonita).
DIAG DIF AL DURERII ABD IN FCT DESEMNELE SI SIMPT CU CARE SE ASOCIAZA:
1.eructatiile: ngastrita acuta, gastrita cronica, hernia hiatala, acalazia cardiei, aerofagia
2.greturi: gastrita ac/cr,sdr dispeptic,ileusul mecanic,sarcina,migrena,intox medicame,sdr vertiginos
3.varsaturi: gastrita ac/cr, UGD, cancerul gstric, ileusul mecanic, colecistita ac, apendicita ac, colica
renala, IMA, meningita,TU cerebrale, uremia, intoxicatii medicam, sarcina, migrena, sdr vertiginos
4.diaree: enterocolite ac,intox cu ciuperci,intox cu Pb,sdr de malabsorb,b Crohn,colonul iritabil
5.febra: infectia urinara, colecistita acuta, abcesul subfrenic, peritonita, pancreatita acuta, boala
Crohn, rectocolita ulcerohemoragica
6.icter: hepatite ac/cr, angiocolite, ciroze, cancerul hepatic, litiaza biliara, tumori biliare, cancerul de
cap de pancreas, sdr Rotor, sdr Dubin Johnson
7.hematemeza: varice esofagiene, UGD, gastrita acuta, sdr Mallory-Weiss, cancerul gastric
8.melena: UGD, cancerul de colon, poliopoza intestinala, invaginatia intestinala, diverticul Meckel,
boala Crohn
9.aparare musculara: perforatia unui organ cavitar, inflamatia peritoneala, peritonita bacteriana,
peritonita chimica, pancreatita acuta
INVESTIGATIILE PARACLINICE UTILE IN DG ETIOLOGIC AL DURERII ABDOMINALE ACUTE:
1. Examenul radiologic abdominal (litiaza renala, litiaza biliara, UGD, varice esofagiene, ocluzia
intestinala, perforatia unor organe abdominale, pneumoperitoneu, tumori abdominale, abces
subfrenic) 2. Examenul ecografic abdominal (litiaza renala, litiaza biliara, chisturi abdominale,
ascita, hepatomegalie, abcese abdominale, anevrism de aorta, pancreatita acuta, hidronefroza,
tumori abdominale, colecistita, hidrops vezicular, limfoame abdominale) 3. EDS (esofagita de
reflux, varice esofagiene, UGD, gastrita, cancer gastric, duodenite, stenoza pilorica, HDS) 4.
Colonoscopia (rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, cancerul de colon, polipoza colica) 5.
Rectoscopia (rectocolita ulcero-hemoragica, fisurile anale, hemoroizi, polipi rectali, cancerul rectal)
6. Scintigrafia (hepatita cronice, cancerul hepatic, chisturi hepatice, pancreatita, cancerul
pancreatic) 7. Punctia hepatica (hepatita acuta, ciroza, cancerul hepatic) 8. Punctia abdominala
(ascita, peritonite, cancerul peritoneal, metastaze peritoneale) 9. Examenul bacteriologic
(enterocolite, abcese abdominale, peritonite, gastrite, sdr dispeptic, infectii genitale) 10. Examenul
parazitologic (ascaridioza, teniaza, giardioza, amibiaza, blastocitoza, tricocefaloza, schistosomiaza)
11. Examen de laborator (pancreatita acuta, infectiile urinare, DZ, apendicita, colica biliara, colica
renala, sdr de malabsorbtie, angiocolita, peritonita, boala Crohn, tumorile abdominale).
TREMURATURILE (814/4) :
Etiologia tremorului esential benign are o transmitere autozomal dominanta. Debuteaza la orice
varsta fiind accentuat de stres emotioanl. Afect una sau ambele maini, capul sau ambele. Ingestia
de alcool amelioreza temporar tremorul. In timp tremorul duce la handicap minor afectand
coordonarea si prod tulb de scris. In cazul in care sunt afect muschii laringieni, tremorul afect si
vorbirea. Se adm Propranolol, in caz de ineficienta se poate adm Primidona. In caz ca pac nu
raspund la aceasta terapia se poate incerca cu Alprazolam.

HEMORAGIILE GENITALE (586/4) :

1.Hemoragii anormale din preclimacteriu :
-menoragie : hemoragie excesiva insotita de elim de cheaguri la intervalle menstruale regulate
-metroragie : hemoragie execsiva insotita de elim de cheaguri in intervalle menstruale nereg
-hemoragia ovulatorie : un episod izolat de sangerare min intre menstruatii normale
Elem de diag : Semne si simpt :
Diag de hemoragie se baz pe : descrierea duratei si a cantit de sg, eventualele dureri asoc si
ultima menstruatie, prez cheagurilor, consemnarea medicam pe care pac le-a utiliz in ultima
luna, consult ginecologic pt depistarea unei sarcini sau unui fibrom uterin, tu anexiale, infectii
sau semne de endometrioza.
Investig paracl :
-frotiuri cervicale pt ex citologic si culturi
-analize sangv : HLG completa, VSH, gli, teste de coag
-efect unui test de sarcina
-functiile tiroidiene
-teste ovulatorii prin masurarea temp bazale, a niv progesteronului seric cu o sapt inaintea datei
menstruatiei
-proba bioptica al endometrului
Exam imag :
-eco pelvina, histero-salpingografia, RMN
Biopsia cervicala si chiuretajul endometrial
Histeroscopie
Tratament :
-trat este stab in functie de cauza hemoragiei
-in trat hemoragiei functionale : adm preparatelor hormonale=progestative
-la femei tinere cu hemoragie activa se adm contraceptive orale combinat
-in hemoragie abundenta :se adm estrogeni iv ; daca hemoragia nu poate fi oprita este necesar
dilatarea colului uterin si chiuretajul cav uterine(D-C)
-la femei peste 40 ani –se utiliz D-C sau biopsie endometriala
-ablatia endometrului prin fotocoag laser pe cale histeroscopica
-AINS : ibuprofen, naproxen
2.Hemoragii vaginale din climacteriu :
=hemoragii care apar la 6 luni sau mai mult dupa incetarea menstruatiei necesita investig.
Cauze dupa instalarea menopauzei: atrofia mucoasei uterine, hiperplazie, cc cervical sau
endometrial, adm de estrogen fara progesteron asociat.
-hemoragia uterina este nedureroasa, cand apare durerea se asoc stenoza cervicala