Masajul şi presopunctura

Folosit din cele mai vechi timpuri, masajul constituie

poate prima incercare a omului primitiv de a-şi alina sufennţele,
de multe ori involuntară şi neesenţială:
- involuntară pentru că masarea unor locuri ale suprafeţei
cutanate este realizată, in cele mai multe din cazuri, ca o reacţie
la sesizarea durerii, masajul facandu-se bineinţeles asupra acelor
locuri duren\ase;
- neesenţială, deoarece durerile pot apărea din foarte
multe cauze, iar masajul asupra locurilor dureroase nu intotdeauna
constituie un remediu.
Pe parcursul aplicării acupuncturii, s-a constatat că masajul
poate avea efecte asemănătoare inţepăturilor cu ace. dacă
este executat intr-un anumit fel.
in general, asupra noţiunilor de ”masaj'’ şl "presopunctură*’,
se formulează mai multe opinii privind dejBnirea termenilor.
Pentru simplificare, prin masaj vom inţelege masarea
realizată de-a lungul meridianului, iar prin presopunctură masarea
la nivelul punctelor de acupunctură, executată prin presiuni
combinate cu mişcări circulare.
in ambele cazuri (masaj sau presopunctură),cele mai
bune rezultate se obţin utilizand varful degetului sau imghia,
deoarece se spime că la nivelul lor energia se află intr-un
echilibru aproape perfect. Persoana care execută tratamentul
trebuie să aibă mainile sănătoase.
Pielea pe care se efectuează masaj sau presopunctiiră
trebuie să fie, de asemenea, sănătoasă, fără leziuni, erupţii,
cicatrice, bătături sau tumori şi iară să constitiaie un grefon
chiar dacă a fost prelevat de la bolnavul respectiv.
incăperea uride se execută tratamentul trebuie să fie
spaţioasă, luminoasă, suficient de incălzită, fără asistenţă publică.
Poziţia bolnavului va fi cat mai comodă, culcat sau aşezat,
niciodată in picioare.
Pentru obţinerea efectului de tonifiere, masajul se face in
sensul meridianului, cu mişcări rapide, iar presopunctură se
realizează prin apăsări circulare (fig.8) asupra punctelor active,
orientate in sensul de rotire a acelor de ceasornic (fiecare manevră
avand o durată scurtă), cu varful degetului sau cu unghia,
ambele din poziţie verticală pe piele.
O presiune puternică, unică, uneori exercitată cu unghia,
asupra punctului activ, are de asemenea im efect stimulant,
tonifiant.
Realizărea efectului de tonifiere va fl urmată de paloare,
creştera sensibilităţii şi tonusului muscular local.

1
Fig.8. Manevra de tonifiere Fig.9. Manevra de dispersie
prin presopunctură. prin presopunctură.

Efectul de dispersie se realizează prin masaj in sensul

invers meridianului, iar la presopunctură prin mişcări antiorare
(inşurubarea in sens opus mişcării acelor de ceasornic) făcute
cu varful degetului, din poziţie oblică (fig.9), bland, superficial,
flecare manevră avand o durată mare.
Presiimile mici, repetate, conduc de asemenea la efecte
dispersante.
La dispersie, pielea se inroşeşte, sensibilitatea şl tonusul
muscular local scad.
Durata unei şedinţe de presopunctură va fi de 5 - 10
minute, cel mult trei şedinţe pe zi.
in tratamentul de durată, se practică mai multe cure, la
intervale de două săptămani - o cură cuprinzand 10 -15 şedinţe.
Contraindicaţiile nu sunt numeroase: presopunctură nu
se aplică bolnavilor de inimă şi psihici gravi, subiecţilor slăbiţi
sau obosiţi, celor in stare de ebrietate, gravidelor in ultimele luni
de sarcină.

Nu se va masa imediat după masă, iar dacă bolnavul nu

suportă presopunctura, tratamentul se va intrerupe urmand a
fi reluat altă dată.
Cand, pe parcursul tratamentului, i se va face rău bolnavului,
tratamentul va fi intrerupt imediat şi se va interveni
imediat in felul următor:
- bolnavul va fi aşezat orizontal, cu capul mai Jos decat
picioarele, intr-un loc bine aerisit şi i se vor desface hainele:
- va fi bătut uşor pe faţă cu palma sau cu o batistă
inmuiată in apă rece;
- i se va pune sub nas să inspire oţet, amoniac sau eter.
Separat de aceste manevre, pentru ieşirea din criză, se va
strange cu putere degetul mic al mainii in apropierea unghiei
(pimctul 19) sau se va apăsa cu unghia pimctul VG25 situat sub
nas, pe buza superioară.

2
3
4