EVALUAREA GERIATRICĂ

COMPREHENSIVĂ
FENOMENUL DE ÎMBĂTRÂNIRE A
POPULAŢIEI
 Evaluarea geriatrică (CGA)

Proces multidisciplinar de diagnostic și

tratament care identifică limitările medicale,
psihosociale șși funcționale
ț ale persoanelor în
vârstă.

SCOP: dezvoltarea un plan pentru a

îmbunătăți starea de sănătate a vârstnicului
cu impact major asupra calității vieții
 Evaluarea geriatrică (CGA)

Planul de îngrijire a unui vârstnic se extinde

dincolo de managementul tradițional al bolii.

Implică evaluarea mai multor aspecte,

inclusiv a componentelor fizice, cognitive,
afective, sociale, financiare, de mediu și
ș
spirituale care influențează starea acestuia
de sănătate
 Evaluarea geriatrică (CGA)

Vârsta

Comorbidități medicale (insuficiență
cardiacă,neoplaziile)

Tulburări psihosociale (depresia, izolarea)

Condiții geriatrice specifice (demența, căderile,
dizabilitățile
ț fizice)

Necesitate crescută de îngrijiri medicale

Schimbarea condițiilor de viață (de exemplu, de la viața
independentă la viața asistată, necesitatea îngrijirilor la
domiciliu)
 ECHIPA

Clinician (medic geriatru)

Asistent medical

Asistent social

Fizioterapeut

Nutriționist
ț

Psihiatru/psiholog

Medic stomatolog, audiolog, podiatru,
oftalmolog, etc.
 Componentele evaluării geriatrice
comprehensive

Capacitatea funcțională

Riscul de cădere

Afectarea cognitivă

Gradul de depresie

Statusul nutrițional
ț

Polimedicația

Asistența socială

Statusul financiar

Obiective de îngrijire
 Componentele evaluării geriatrice
comprehensive

Elementele suplimentare pot include:
 Continența
ț urinară
 Funcția sexuală
 Vedere/ auz
 Dentiția
ț
 Considerente religioase
 1. STATUSUL FUNC IONAL

= capacitatea de a efectua activități necesare

sau dorite în viața de zi cu zi.

Util în monitorizarea răspunsului la tratament.

Poate furniza informații utile în planificarea

îngrijirilor persoanei vârstnice pe termen lung.
 1. STATUSUL FUNC IONAL

Activities of Daily Living (ADL)

Nu necesita ajutor in efectuarea activităților – 6 pct

Poate efectua partial activitățile - 3-5 pct

Necesită asistență in efectuarea activităților - <3 pct
 1. STATUSUL FUNC IONAL

Instrumental Activities of Daily Living (IADL)

Nu necesita ajutor in efectuarea activităților – 8 pct

Poate efectua partial activitățile – 4-7 pct

Necesită asistență in efectuarea activităților - <4 pct
 1. STATUSUL FUNC IONAL

Viteza de mers
 Prezice declinul funcțional și mortalitatea
(<0.8m/sec)
 Evaluare utilă pentru pacienții
ț cu risc de cădere
 2. Riscul de cădere/
tulburări de echilibru

Aproximativ 1/3 dintre persoanele
cu vârsta peste 65 de ani șși 1/2
dintre cei peste 80 de ani cad cel
puțin o dată pe an.

Pacienții care au căzut sau au o

problemă de mers sau echilibru
prezintă un risc mai mare de a
cădea ulterior și de a-și pierde
independența.
 3. Statusul cognitiv

Prevalența deficitului cognitiv major este de

aproximativ 3% la persoanele cu vârsta de 65
de ani șși se dublează la fiecare 5 ani, ajungând
la 40-50% la cei cu vârsta peste 90 de ani.

Majoritatea pacienților
ț cu demență
ț nu acuză
pierderi de memorie și nu prezintă simptome
sugestive decât dacă sunt folosite întrebări
țintite.
 3. Statusul cognitiv

The Mini Mental State Examination (MMSE)

“golden standard”
 afectare severa <18 pct
 afectare moderata - 18-23 pct
 normal >23 pct

Testul ceasului

Teste neuropsihice specifice

Vitamina B12, TSH, CT/RMN cerebral
 4. Depresia

Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani reprezintă mai
puțin de 13% din populație, dar reprezintă 25% din
sinucideri. Mai mult de 75% dintre adulții în vârstă care
se sinucid au suferit un episod depresiv major.

Factorii de risc pentru sinuciderea la vârstnici includ
depresia, comorbiditățile multiple, singurătatea, genul
masculin și
ș alcoolismul.

Geriatric Depression Scale (GDS)

 depresie severa >11 pct
 depresie moderata 5-10 pct
 fara depresie 0-4 pct
 5. Statusul nutri ional

Variază de la malnutrițție severă la obezitate

Depinde de mai mulți factori:
 Calitatea și cantitatea alimentelor
 Starea de sănătate
 Tipul de alimente consumate

Metode de măsurare
 Directe (ABCD):

Anthropometric methods

Biochemical, laboratory methods

Clinical methods

Dietary evaluation methods
 Indirecte: factori ecologici, economici și indicatori de sănătate
 Malnutri ia

Cel mai evident simptom: pierderea în greutate

Studiul SENECA (Survey in Europe on Nutrition and the
Elderly, a Concerted Action“,1989-1999, Europa) a arătat că,
în 10 ani, 23% din bărbaţi şi 27% din femei au pierdut 5 kg din
greutatea iniţială, având şi o supravieţuire mai redusă

Criterii de diagnostic:
 Pierdere în greutate mai mare de 5% în 1 lunǎ, sau mai mult de 10% în
șase luni
 IMC ≤ 21; în cazul preexistenţei obezitǎţii, IMC> 21 nu exclude
diagnosticul de malnutriție
 Albumina sericǎ <35 g / l; nu este specificǎ pentru malnutriție; se poate
observa în multe situații patologice, independent de statusul nutrițional,
mai ales în prezența unui sindrom inflamator (CRP)
 MNA <17
 Malnutri ia

Cauze senzoriale

Patologie asociată

Igienă orală precară

Polifarmacie

Izolare socială

Spitalizare

Deficit cognitiv, depresie

Durere
 5. Statusul nutri ional

Evaluarea clinică
 Anamneza nutrițională
 Examen clinic minuțios pentru depistarea
semnelor directe/indirecte ale carențelor nutritive
(vitamine, minerale)
5. Statusul nutri ional

Metode antropometrice
 IMC
 Pliul cutanat
 Circumferinţa taliei
 Circumferința
ț brațului
ț
MNA (Mini Nutritional Assessment)

Validată în 1994, tradusă în peste 20 de limbi

Este o metodă simplă, cu o mare specificitate şi senzitivitate

Se folosește atât pentru identificarea diverselor stadii de
malnutriție
ț cât șși pentru urmărirea rezultatelor după aplicarea
ț este favorabilă, scorul
recomandărilor dietetice – dacă evoluția
MNA crește

Se folosește
ș cu precădere la persoana vârstnică și ș poate fi
manevrat de o gamă largă de profesioniști:ș medici, dieteticieni,
asistente medicale sau asistente sociale; durata completării
chestionarului = 10-15 min

MNA-SF este varianta mai simplă și mai rapid de completat (sub
4 minute) – dacă este pozitivă - MNA

Scorul > sau = 24 – status nutrițional bun

Scor 23.5 – 17 – risc de malnutriție. Pacientul nu are scădere în

greutate (încă) șși nici hipoalbuminemie dar aportul proteo-caloric
este sub necesar. Intervenția ț echipei geriatrice multidisciplinare
pentru stabilirea planului terapeutic: dieta + suplimente nutritive

Scor < 17 – malnutriție

ț proteo-calorică; severitatea acesteia se
cuantifică cu ajutorul măsurătorilor biochimice (albumina) și
antropometrice.
 SGA (Subjective Global Assessment)

o metodă de apreciere a status-ului nutrițional pe baza:
 anamneza: modificări de greutate, de aport alimentar, simptome
digestive persistente mai mult de 2 săptămâni, alterarea
capacităților funcționale
 examenul fizic: pierdere de țțesut adipos, topire musculară,
apariția
ț de edeme carențiale
ț

o metodă utilizată în numeroase ramuri medicale, inclusiv în
oncologie (PGSGA)*, realizată de o persoană calificată

se corelează corect cu parametrii antropometrici, datele
biochimice și imunologice, morbi-mortalitatea și calitatea vieții

mai puțin sensibilă în detectarea ameliorărilor status-ului
nutrițional după intervenții de scurtă durată pe perioada
spitalizării

* patient-generated SGA
 5. Statusul nutri ional

Date de laborator
 Hemoglobina
 Proteine totale + electroforeza
 Profilul lipidic
 Glicemia
 Acidul uric
 Dozări specifice (Fe, vit. B12, acid folic etc)
 CONUT
– the controlling nutritional status

O metodă eficientă de determinare a riscului
de malnutriție și de verificare a eficiacității
intervențiilor
ț terapeutice la pacienții
ț internați,
ț
indiferent de vârstă și de afecțiunea
principală
PNI – prognostic nutritional index

Are în plus avantajul de a aprecia

supraviețuirea și calitatea vieții la pacienții cu
afectare hepatică

PNI = 10 x albuminemia (g/dl) + 0.005 x Nr.
limfocite/mm3
 N = > 38
 Moderat = 35 – 38
 Sever < 35
GNRI – geriatric nutritional risk index

Folosit la pacienții vârstnici pentru a evalua

efectele malnutriției asupra evoluției
comorbidităților
ț șși a calității
ț vieții
ț

GNRI = 14.89 x albumina serică (g/dl) + 41.7
x (Greală/Gideală)
 Normal > 98
 Ușoară 92-98
 Medie 82-91
 Severă < 82
 6. Polipragmazia/polimedica ia

Complianța terapeutică!!

Deseori medicamentele sunt prescrise de medici diferiti,
de diferite specialitati, ceea ce favorizeaza interactiuni
non-intenționale. De un real pericol este considerată
automedicația.

Pacienții geriatrici reprezintă 12% din populație, dar
primesc 30% din totalul prescripțiilor
ț - utilizare
disproporționată a medicamentelor la vârstnici.

2/3 dintre vârstnici utilizează unul sau mai multe
medicamente pe zi.

Utilizarea medie este de 5-12 medicamente pe zi și
doar mai puțin de 5% nu utilizează nici un medicament.
 6. Polipragmazia/polimedica ia

Înregistrările electronice a stării de sănătate

și rețete electronice au crescut substanțial
șșansele de a detecta erorile potențiale
ț de
medicație și interacțiunile.

Deși
ș acest lucru poate îmbunătăți ț siguranța,
ț
mesajele generate de înregistrări despre
interacțiuni rare sau lipsite de importanță pot
duce la “reminder fatigue".
 7. Statusul social

Efectuarea unui istoric social și determinarea
persoanei/persoanelor disponibile la care vârstnicul
poate apela dacă se îmbolnăvește.

Existența
ț unei rețele
ț puternice de sprijin social în viața
ț
unui vârstnic poate fi frecvent factorul determinant în
ceea ce privește
ș dacă pacientul poate rămâne acasă sau
are nevoie de instituționalizare.

Identificarea timpurie a problemelor cu ajutorul

asistentului social poate ușura planificarea și dezvoltarea
în timp util a plan de utilizare eficientă a resurselor.
 7. Statusul social

Îngrijitorii trebuie să fie examinați periodic pentru
simptome de depresie sau de epuizare, cu includere
ulterioară în grupuri de consiliere sau de sprijin.

În orice evaluare geriatrică trebuie luată în considerare o

posibilă maltratare a vârstnicului, în special dacă
pacientul prezintă contuzii, arsuri, semne de mușcătură,
ș
traume genitale sau rectale, ulcere de presiune sau
malnutriție fără explicații clinice.
 8. Statusul financiar

Evaluare necesară!

Bătrânii se pot califica pentru diferite forme de

ț de venitul lor.
ajutor material, în funcție

Au, ocazional, alte beneficii, cum ar fi asigurarea

de îngrijire pe termen lung sau beneficiile în
cazul veteranilor, care pot contribui la plata
persoanele care îi îngrijesc sau la evitarea
instituționalizării.
 9. Obiective de îngrijre

Majoritatea pacienților vârstnici au un potențial limitat de
a reveni la o viață complet sănătoasă și independentă.

Prin urmare, trebuie să se aleagă ce rezultate sunt cele

mai importante pentru ei și familiile lor.

Atât obiectivele pe termen scurt, cât și

ș cele pe termen
lung trebuie avute în vedere împreună cu monitorizarea
progresele înregistrate în îndeplinirea acestor obiective,
inclusiv necesitatea reevaluării dacă obiectivele nu sunt
îndeplinite într-un anumit interval de timp.
 9. Obiective de îngrijre

Frecvent, obiectivele sociale (de exemplu, trăirea la
domiciliu, menținerea activităților sociale) și obiectivele
funcțționale (de exemplu, completarea ADL fără ajutor)
preiau prioritățile
ț față
ț de obiectivele legate de sănătate
(de exemplu, supraviețuirea).
ț

Orientate spre pacient și

ș individualizate.

De exemplu, recâștigarea independenței de mișcare

după o fractură de șold poate fi un obiectiv pentru un
pacient, în timp ce altul ar putea fi mulțumit de utilizarea
unui cadru.
 Evaluarea la domiciliu

Programele de evaluare geriatrică la domiciliu se axează
în primul rând pe servicii preventive, nu pe reabilitare.

Deși
ș programele de evaluare la domiciliu variază,
majoritatea includ o asistentă medicală pregătită în
îngrijirea geriatrică, precum și un kinetoterapeut, asistent
social sau psiholog dacă este cazul.

În plus față de vizitele la domiciliu, monitorizarea

telefonică este efectuată în mod obișnuit.

Pacienții evaluați la domiciliu sunt de obicei urmăriți timp
de cel puțin un an.
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
CA PARTE DIN ECHIPA
MULTIDISCIPLINARA

Participă activ la realizarea profilului medical,
psihologic, social, financiar al pacientului

Participă activ la evaluarea geriatrică

Participă activ la implementarea planului
terapeutic creat de echipa mulidisciplinară
conform profilului pacientului

Supraveghează respectarea planului
terapeutic
EVALUAREA CAPACITĂȚ
ȚILOR
FIZICE
EVEN IN YOUR 90’s EXERCISE
CAN HELP
 Pacientul cu risc de cadere

Ca parte a echipei multidisciplinare, în

spitale, asistentele medicale evaluează riscul
de cădere pentru fiecare pacient.
 Morse Fall Scale
 The Hendrich II Fall Risk Model
 The Briggs Risk Assessment Form
 The Conley Risk Assessment Tool
 Pacientul cu risc de cadere

Valori crescute ale acestor teste indica
necesitatea intervențiilor:
 accesul facil la aparatul auditiv sau la ochelarii de
vedere
 acces, la nevoie, la butonul de alarmă de pat
 necesitatea utilizării dispozitivelor de mers
 educația
ț pacientului șiș a familiei despre riscul de
cădere
 mobilizarea precoce și frecventă
 încălțăminte care să nu alunece
 EVALUAREA ADL/IADL

Asistenta medicală este în măsură să

evalueze gradul de dependență, atât în
centrele medicale cât șși la domiciliu, venind
direct în contact cu limitările funcționale al
vârstnicilor.

Poate atrage atențiaț familiei/asistentului
social asupra necesității îngrijirilor la domiciliu
sau al instituționalizării.
 EVALUAREA MMSE

Impactul asupra activităților de zi cu zi

Impactul asupra complianței terapeutice

Asistenta medicală, prin discuțiile

ț cu pacienții,
ț
vine în întâmpinarea medicului geriatru prin
depistarea pacienților
ț cu risc de demență:
ț
 Vârsta peste 80 ani
 Manifestă declin inexplicabil al stării funcționale
 Au dificultăți de somn inexplicabile sau tulburări de
comportament nou apărute
 Aderență slabă la regimul igieno-dietetic sau
medicamentos
 EVALUAREA STATUSULUI
NUTRIȚ
ȚIONAL

În colaborare cu nutriționistul
 Stabilește regimul igieno/dietetic adaptat bolilor
concomitente șși posibilităților
ț pacientului de a-l
respecta
 Supraveghează respectarea regimului și ș
soluționează
ț diversele derapaje
Ex: Pacient vârstnic cu boală cardio-vasculară,
diabet și dislipidemie
Ce regim dietetic recomandați?
 EVALUAREA DEPRESIEI

Vine în întâmpinarea medicului geriatru prin
depistarea pacienților cu risc de depresie:
 Vârsta mai mare de 80 de ani
 Tulburări de somn*
 Astenie fizică, scăderea/lipsa apetitului,stare generală
proastă*
 Declin funcțional*
ț
 Necomplianță medicamentoasă*
* fără o cauză evidentă
 EVALUAREA DEPRESIEI

Aprecierea suportului familial/social

Aprecierea riscului de abuz
psihologic/autoneglijare/suicid șși metode de
combatere a acestor factori de risc

Împreună cu psihologul – participă activ la
reinserția
ț socială/familială a persoanei
vârstnice și supraveghează continuarea
măsurilor terapeutice.
 CALITATEA VIE II

Percepție individuală a poziției în viață în contextul sistemelor
culturale și valorice în care vârstnicul trăiește, în raport cu
obiectivele, așteptările, standardele și preocupările lui.

Mai mult, calitatea vieții

ț este descrisă ca o stare de bine rezultând
dintr-o combinație
ț de factori fizici, funcționali,
ț emoționali
ț șși sociali.

Bolile cronice cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare,

neurologice și
ș osteoporoza sunt cele mai frecvente la vârstnici.

Aceste tulburări care cauzează probleme medicale, sociale și

psihologice pot diminua independența fizice și calitatea vârstnicilor
în comunitate.
 CALITATEA VIE II

Chestionarul Short Form 36 (SF-36) este un instrument

generic de măsurarea stării de sănătate, dezvoltat şi
testat de New England Medical Center, care utilizează
opt scale:
 funcţia fizică

 funcţia socială

 limitarea rolului (de cauză fizică şi emoţională)

 sănătatea mentală

 energia

 durerea somatică

 starea generală de sănătate.