Impresionism

Alfred Sisley (1839-1899)

Englez de origine, născut la Paris.

Se formează în Anglia, studiind pictura lui John Constable si a lui William Turner.
Întors în Frața, îmbină cunoș nțele acumulate în Anglia cu tradiția franceză a lui
Corot ( Jean-Bap ste-Camille Corot) și a școlii de la Barbizon.
La vârsta de douăzeci de ani, s-a alăturat atelierului pictorului elvețian Marc-
Gabriel- Charles Gleyre. Prin atelier s-au perindat nume precum: Monet, Renoir,
Bazille.
Prietenia cu Monet, Renoir si Pissarro îl determină să caute noi senzații de
culoare.
Se decide să picteze în aer liber, lucrând alături de Monet, doar că el preferă
culorile reci, în game de verde și albastru.
Pictează regiuni din jurul Parisului în culori mai calde, dar temperate față de a
celorlalți impresioniș .

Opera lui Sisley

Demonstrează iubirea pasională și aproape exclusivă față de natură și față de

realitate. Pictor al car erului parizian Île-de-France, picturile sale redau, în
diferite momente ale zilei și în diferite ano mpuri, aceleași teme, în care
elemente precum cerul și apa sunt reînnoite în mod constant, datorită
capacității sale de a privi de ecare dată cu alți ochi spectacolele oferite de
lume și de a descoperi poezia chiar și în lucrurile cele mai simple
Paleta sa trece de la tonurile palide și de la nuanțele estompate, la culorile
vibrante și aprinse. Tușele rapide și scurte nu conduc la dizolvarea formei.

ti

ti

ti
ti

fi

ti

Ex de lucrări:

„Străduța castanilor din apropiere de Celle Saint-Cloud

operă realizată în nerețe, sub in uența lui Corot și Courbet în s l realist

caracterizată de o gamă de culori închise, compoziție are un aspect sobru,
întunecat. Opera ne anunță caracterele fundamentale ale s lului ar stului:
simțul construcției spațiale, studiul contrastelor de lumini și umbre și al
efectelor atmosferice.

„Bărci pe Canalul Saint-Mar n”

ti

ti

fl

ti
ti
ti
 u lizează pentru prima dată tehnica impresionistă a culorilor juxtapuse pe
pânză, cu tușe scurte și rapide: efectul de luminozitate vibrantă este evident în
redarea apei, pe suprafața căreia se re ectă copacii și bărcile.

„Insula Grande-Ja e”

compoziție construită în baza a două linii orizontale paralele care delimitează

râul, și a altor linii ver cale, cele ale copacilor și ale casei, pictura surprinde
razele de lumină re ectate în apă (redată prin tușe alungite de un albastru
intens, re ectând treptat nuanțele de verde și brun pe măsură ce aceasta se
apropie de mal. Casa roșie cu obloane verzi absoarbe razele soarelui cald care o
învăluie în nuanțe gălbui. Cerul redat prin tușe ample, de diferite tonalități, de
la violet la roșcat, conferă luminozitate într-o zi cu vânt.
ti
fl
tt
fl

ti
fl

„Seria Inundație la Port-Marly” varianta 1

în ciuda evenimentului tragic, atmosfera picturii este plină de liniște. Apa calmă
și limpede echilibrează cerul redat în nuanțe de gri. Clădirea din partea stângă
reprezentată cu o mare atenție a detaliilor, are rolul de a compensa în mod
armonios zona de vegetație din partea dreaptă.

„Inundație la Port-Marly” varianta 2

 în această versiune, realizată în tușe ample, aparent descompuse, scena este

mai dinamică, în mp ce norii amenințători, dar nu cei de furtună, se mișcă
ușor și rapid pe cerul albastru.

„Biserica din Moret, seara”

Ar stul a lucrat o serie de tablouri ce descriau biserica din Moret (14 imagini
ale bisericii) înfățișând-o în diferite ano mpuri și momente ale zilei
concentrare a unui singur mo v, invitând în mod inevitabil și poate intenționat
la o comparație cu seria contemporană de tablouri pictate de Monet înfățișând
Catedrala din Rouen
Monet dizolvă piatra catedralei într-o meditație respectuoasă de lumină și
culoare, Sisley se concentrează ferm asupra mo vului său- o biserică de
provincie impunătoare, solidă, creând un poem tăcut și pământesc de piatră
și ambianță. Descrie fațada și portalul catedralei din partea dreaptă,
subliniindu-i as el caracterul monumental. În schimb, Monet privește
catedrala aproape frontal, transformând densitatea plas că într-un ecran
caleidoscopic.

Tehnică abordată de ar st

Adoptă o tehnică rapidă cu tușe vizibile, folosește amestecul de alb cu negru în

culoare. Nu renunță la sen mentul naturii, de obicei coroanele copacilor
formează un plan intermediar de legătură între cer și pământ. Caută o natură
mai adevărată, mai sub l emo vă. Dorește chiar să iden ce specii de arbori.
Pereții caselor luminate sau în umbră sunt ostenite prin tonuri juxtapuse.
ti

ti
tf

ti
ti

ti
ti
ti

ti
ti

ti
fi
ti

 Apa este realizată cu trăsături de penel dense și minuțioase.

Realizează îndepărtări suges ve, poe ce, roman ce

„Zăpadă la Louveciennes”
Picturile cu zăpadă se întâlnesc rar în arta europeană
de dinaintea secolului al XIX- lea. Cu excepția ar stului
olandez Pieter Bruegel, primii pictori importanți care
au abordat această temă au fost Gustave Courbet
(pictor realist) și ar ș i Școlii de la Barbizon.
Impresioniș i au fost cei care și-au asumat această
temă. Parte a pasiunii lor, sursă de studiu pentru
efectele efemere ale climei și ale luminii, Monet,
Pissarro, Sisley au realizat peisaje cu zăpadă (în anii
1870 în Franța a avut loc o succesiune de ierni cu
multă zăpadă.
Sisley caută efecte mai puțin spectaculoase și mai mult
meteorologice. A pictat zăpezi de diferite feluri și
intensități: primul strat de zăpadă de pe acoperișuri și
de pe străzi, pătură groasă și pură de zăpadă care
amuțește întregul peisaj, noroi amestecat cu zăpadă
topită sau veche de o zi.
În lucrarea „Zăpadă la Louveciennes” ar stul a

ti

ti
ti

ti
ti
ti

ti
ti