1.Dați un exemplul de problemă care a fost adusă pe agenda publică și eventual
pe cea formală din România în principal prin modelul inițiativei din exterior.
În modelul accesului interior grupuri influente cu acces la persoanele aflate în
funcţii de decizie asupra politicilor iniţiază o politică, dar nu vor neapărat ca aceasta să fie adusă şi pe agenda publică. Aceasta nu numai pentru că, de exemplu, ele consideră că acea politică - avantajoasă pentru ele – ar atrage nemulţumirea populaţiei. Adesea politica nu este adusă pe agenda publică pentru că problema 1. este de competenţa unor grupuri sau instituţii specializate. În modelul iniţiativei exterioare, problemele sunt ridicate de grupuri neguvernamentale; ele devin mai întâi componente ale agendei publice (sau sistemice) şi abia apoi sunt aduse pe agenda formală (sau instituţională). Aşadar, rolul central în acest model îl au grupurile sociale: ele formulează nemulţumiri faţă de situaţia existentă şi solicită rezolvare problemei de către guvernare. Pentru aceasta, e nevoie ca ele să atragă sprijinul altor grupuri. Împreună, aceste grupuri fac lobby, contestă, pentru a muta problema lor pe agenda formală. Dar succesul în acest sens nu înseamnă şi că decizia guvernamentală va fi favorabilă: nu înseamnă decât că problema respectivă s-a desprins din suma problemelor societăţii pentru a i se acorda o considerare mai ridicată. În modelul mobilizării problemele sunt ridicate în interiorul structurilor guvernamentale: de aceea, în cazul lor problema centrală este aceea de a le pune nu pe agenda formală, ci pe cea a publicului. Se prea poate ca în interiorul structurilor guvernamentale să fi existat o dezbatere largă asupra problemei, dar publicul nu a cunoscut acest lucru. Atunci când problema este ridicată, este posibil ca guvernul să prezinte numai o strategie generală; după cum e posibil ca el să vină o sumă de politici deja elaborate. Guvernarea are nevoie de sprijinul popular pentru a aplica respectiva sau respectivele politici. Un exemplu de inițiativă guvernamentală extrasă din exterior care se numește România pentru fiecare copil, inițiativă implementată de către Senatul României și UNICEF care are ca scop asigurarea incluziunii sociale-ruperea cercului vicios al excluziunii în cazul copiilor celor mai vulnerabili din România , în contextul Zilei Internaționale a drepturilor copilului din România, sărbătorită în întreaga lume în fiecare an pe data de 20 noiembrie. În ciuda eforturilor depuse pentru atingerea standardelor europene și a unui nivel mai ridicat de dezvoltare și coeziune socială, aproape 42% dintre copiii români continuă să fie afectați, în mod disproporționat, de sărăcie, acces redus la servicii, excluziune și discriminare. Acești copii sunt mai expuși situațiilor de violență, separare de familie și plasament în servicii de îngrijire alternativă sau școli speciale, iar normele sociale și de gen au un impact negativ asupra incluziunii sociale a acestora, limitându-le totodată participarea. Obiectivul proiectului „România pentru fiecare copil” este de a contribui la incluziunea socială a tuturor copiilor și adolescenților, în special a celor vulnerabili, prin servicii de sănătate, educație și protecție a copilului (servicii comunitare și specializate integrate) de calitate, echitabile și coordonate, precum și prin norme sociale protective. Valoarea totală a inițiativei este de peste 5,1 milioane de euro, din care un grant în valoare de 4,2 milioane de euro oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Proiectul este inițiat de UNICEF în România în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, Direcția de Sănătate Publică Bacău, Primăria Moinești, Primăria Bacău, Primăria Colonești, Primăria Corbasca și Primăria Brașov, Direcția de Asistență Socială Bacău, Direcția de Asistență Socială Brașov și Direcția de Asistență Socială Moinești, și implementat în perioada iunie 2021-decembrie 2023. „România pentru fiecare copil” are trei arii de intervenție majore ce vizează promovarea Inițiativei „Localități Prietene ale Copiilor„ și crearea cadrului optim pentru participarea copiilor la procesul decizional la nivel local, crearea și operaționalizarea a cinci Centre Comunitare Integrate (CCI) în care cel puțin 6.400 de copii și persoane vulnerabile din 16 comunități locale din județele Bacău și Brașov vor beneficia de servicii specializate medicale, sociale, de consiliere psihologică, kineto-terapie sau logopedie. A treia arie de intervenție vizează promovarea educației incluzive de calitate. Scopul noului model al inițiativei „România pentru fiecare copil” este extinderea tipului de servicii furnizate (pentru a include și servicii specializate), a ariei geografice și a intervențiilor, astfel încât să se asigure că diferitele sectoare nu lucrează izolat, ci într-un mod coordonat și integrat. La fel ca în cazul altor proiecte UNICEF, evidențele acumulate vor contribui în mod semnificativ la promovarea incluziunii sociale și dezvoltarea unor politici publice în beneficiul celor mai vulnerabili copii. UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.