Exemplul 1

Societatea X prezintă următoarea situaţie privind activele şi datoriile la

31.12.N:

Active şi datorii Valori

contabile
Terenuri (1) 1.000.000
Construcţii (2) 500.000
Instalaţii (3) 315.000
Creanţe (4) 365.000
Amenzi de plătit (5) 50.000

(1) Costul de achiziţie al terenului: 750.000 u.m. Terenul a fost reevaluat la

sfârşitul anului N. Presupunem că reevaluarea terenurilor nu este recunoscută
fiscal.
(2) Baza de impozitare este de 450.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilă
aferentă clădirilor a fost de 60.000 u.m. iar amortizarea fiscală, de 50.000 u.m.
(3) Instalațiile au un cost de achiziţie de 350.000 u.m. şi se amortizează
începând cu 1 ianuarie N. Din punct de vedere contabil, ele se amortizează
linear pe o durată de 10 ani. Din punct de vedere fiscal se utilizează amortizarea
accelerată pe o durată de 10 ani.
(4) Creanţele au o valoare brută de 400.000 u.m. Aceasta a fost corectată cu un
provizion de depreciere de 35.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal.
(5) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Rezultatul contabil înainte de impozitare, în exerciţiul N, este de 429.166 u.m.
Presupunem că în bilanţul de deschidere al exerciţiului N exista un pasiv de
impozit amânat de 9.600 u.m. Cota de impozit pe profit 16%.
Să se contabilizeze impozitul în conformitate cu IAS 12.

Exemplul 2
Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii Alfa în
exerciţiile N+1 şi N+2:
u.m.
Active şi datorii Situaţia la Situaţia la
31.12.N+1 31.12.N+2
Cheltuieli de dezvoltare (1) 500 -
Imobilizări corporale (2) 74.400 151.500
Alte active (3) 71.000 71.000
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (4) 1.400 1.400
Dobânzi de plătit (5) 4.000 6.000
Alte datorii (3) 25.950 25.950

(1) La începutul exerciţiului N-2, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de

2.500 u.m., care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii
au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere
fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N-2).

(2) Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Acestea au înregistrat următoarea evoluţie:
Informaţii privind valoarea contabilă brută a Clădiri Utilaje Total
imobilizărilor corporale
Situaţia la deschiderea exerciţiului N+1 100.000 20.000 120.000
(+)Intrări la începutul exerciţiului N+1 12.000 - 12.000
=Situaţia la închiderea exerciţiului N+1 112.000 20.000 132.000
(-)Imputarea amortizării cumulate (a) (45.600) - (45.600)
(+)Efectul reevaluării la 1.01.N+2 63.600 - 63.600
130.000 - 150.000
(+)Intrări la începutul exerciţiului N+2 - 30.000 30.000
=Situaţia la închiderea exerciţiului N+2 130.000 50.000 180.000

(a) La deschiderea exerciţiului N+2, managerii au reevaluat clădirile în conformitate

cu prevederile normei IAS 16. S-a ales ca procedeu de reevaluare imputarea amortizării
cumulate asupra valorii de intrare a imobilizărilor şi reevaluarea valorii nete. Diferenţa din
reevaluare înregistrată 63.600 u.m. Valoarea netă reevaluată 130.000 u.m. Presupunem că
reevaluarea nu este recunoscută din punct de vedere fiscal.

Clădirile se amortizează linear la o rată de 5% din punct de vedere contabil şi de 10%

din punct de vedere fiscal.
Utilajele se amortizează linear la o rată de 20% din punct de vedere contabil şi de 25%
din punct de vedere fiscal.
Amortizarea cumulată la deschiderea exerciţiului N+1 era:
- din punct de vedere contabil: 40.000 u.m., pentru clădiri, şi 8.000 u.m., pentru
utilaje;
- din punct de vedere fiscal: 80.000 u.m., pentru clădiri, şi 10.000 u.m., pentru utilaje.
(3) Pentru posturile "alte active" şi "alte datorii" nu există diferenţe între contabilitate
şi fiscalitate.
(4) În cursul exerciţiului N+1, autorităţile au deschis o anchetă asupra societăţii,
aceasta fiind suspectată că a poluat mediul înconjurător. La sfârşitul exerciţiului N+1, ancheta
nu era încheiată dar societatea a constituit un provizion, în conformitate cu prevederile normei
IAS 37, pentru amenzile estimate a fi plătite: 1.400 u.m. Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
(5) Presupunem că, din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt recunoscute în exerciţiul
în care generează fluxuri de trezorerie. În exerciţiul N+2 nu s-au plătit dobânzi aferente
exerciţiului N+1.
Societatea a făcut donaţii de 1.000 u.m., în N+1, şi 700 u.m., în N+2. Presupunem că,
din punct de vedere fiscal, donaţiile nu sunt deductibile.
Rezultatul contabil a fost un beneficiu de 17.550 u.m., în N+1, şi 17.480 u.m., în N+2.
Cota de impozit pe profit a fost 40% în N+1 şi 35% în N+2.
La deschiderea exerciţiului N+1 exista un pasiv de impozit amânat de 17.200 u.m.