Sunteți pe pagina 1din 2

Estimări și schimbări de estimări

1.Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul lunii ianuarie N-2 şi amortizat linear a
fost fixată iniţial la 7 ani. Se estimează că la sfârşitul duratei de utilitate activul ar putea fi vândut
cu suma de 1.000. Prin analiza stării activului respectiv, la închiderea exerciţiului N se apreciază
că durata sa reziduală de utilitate este de numai trei ani, din acest moment. Nu se estimează
variaţii ale valorii ce pot fi obţinute prin vânzarea activului la sfârşitul duratei de utilitate. Costul
de achiziţie este de 15.000. Sa se contabilizeze achiziția și amortizarea in N-2, N-1 si N.

2.La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de
300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. Cazul 1: Presupunem că, la 31.12.N,
valoarea recuperabilă a utilajului este 216.000 u.m. Cazul 2: Presupunem că, la 31.12.N, valoarea
recuperabilă a utilajului este 255.000 u.m.

3.Există indicii că un echipament tehnic, cu valoare contabilă netă de 20.000 u.m., a pierdut din valoare.
Echipamentul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, el făcând parte din aceeaşi
unitate generatoare de trezorerie cu o clădire, cu valoarea contabilă netă de 60.000 u.m., şi un teren, cu
valoarea contabilă de 40.000 u.m. Nu există fond comercial care să poată fi ataşat raţional unităţii
generatoare de trezorerie. Presupunem că valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie este de
108.000 u.m. Să se efectueze testul de depreciere la închiderea exerciţiului N.

4.La sfârşitul exerciţiului N, societatea M a achiziţionat societatea X, la un cost de 9.000 u.m., din care
valoarea justă a activelor identificabile 6.000 u.m. şi fondul comercial 3.000 u.m. Presupunem că valoarea
recuperabilă este dată de valoarea de utilitate. La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este mai
mare decât valoarea contabilă. În exerciţiul N+2, în ţara în care se află X, s-au impus restricţii privind
exportul produselor fabricate de către aceasta şi se estimează o scădere dramatică a producţiei. La 31.12.N
estimările legate de amortizare sunt: durată rămasă 12 ani, metoda lineară, valoarea reziduală nulă. La
31.12.N+2, valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 4.080 u.m. În N+3, situaţia
din ţara în care se află X începe să se amelioreze şi se estimează o creştere a producţiei. La 31.12.N+3,
valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 5.730 u.m.

5.La 31.12.N, societatea X deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de Valoare de


achiziţie piaţă
(în u.m.) (în u.m.)
Mărfuri M1 10.000 9.500
Mărfuri M2 8.000 8.300
Mărfuri M3 30.000 32.000
Mărfuri M4 5.000 4.200
Total 53.000 54.000

Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu


valoarea netă de realizare.
În cursul exerciţiului N+1, s-au vândut mărfurile M1 şi M3 iar la închiderea exerciţiului
N+1 situaţia stocurilor se prezintă astfel:

Articole Cost de Valoarea


achiziţie netă de
realizare
Mărfuri M2 8.000 8.200
Mărfuri M4 5.000 5.100
Total 13.000 13.300

6.Societatea vinde instalaţii A la preţul de 60.000 bucata. Garanţiile acordate clienţilor au o


perioadă de 3 ani. Ţinând cont de experienţa trecută, se estimează cheltuieli cu reparaţiile de
3.000 pe instalaţie, pentru 5% din instalaţiile vândute, pe perioada de 3 ani. De asemenea, ţinând
cont de costurile cu reparaţii antrenate de anumite instalaţii, societatea va trebui să înlocuiască
1% din instalaţiile vândute. Probabilitatea de apariţie a defectelor se repartizează astfel: 50% în
primul an, 30% în anul al doilea şi 20% în anul al treilea. S-au vândut 600 de instalaţii în N-3,
700 în N-2, 800 în N-1 şi 1.000 în N. costul mediu de producţie al unei instalaţii este de 40.000.
Să se contabilizeze provizionul pentru garanții în exercițiul N.

7.La începutul exerciţiului N, societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de


achiziţie de 200.000 u.m. Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea
acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea
amplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea liniară. Se estimează
că rata dobânzii pe piaţă va evolua astfel :
Ani N N+1 N+2 N+3 N+4
Rata 12% 13% 16% 18% 20%
dobânzii
La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 15.000 u.m.
iar ratele dobânzii de piaţă sunt reestimate astfel:
N+2 N+3 N+4
17% 20% 25%
Să se prezinte înregistrările contabile aferente exercițiilor N și N+1.

S-ar putea să vă placă și