Prof.univ.dr.

Ana Morariu

IAS 16 Imobilizări corporale

Data intrării în vigoare la 01.01.2005

CERINȚE Și OBIECTIVE
 Ias 16 – IM0BILIZĂRI CORPORALE

- Introducere
- Definire și recunoaștere
- Costuri initiale
- Costuri ulterioare
- Abordarea pe componente
- Amortizarea
- Reevaluarea
- Alte informații și prezentare
- Fiecare problemă are exemple, intrebări, studii de caz.
 Ias 16 – Obiectiv IAS 16

Prescrie tratamentul contabil al imobilizărilor corporale

necesar utilizatorilor pentru a deosebi o investiție în
imobilizări corporale de modificările ce survin dintr-o
astfel de investiție.

Cum înțelegem acest obiectiv?

-o imobilizare corporală s-o deosebesc de o proprietate

imobiliară… (IAS 40, IAS 2, IAS 11, IAS 17, abordarea
pe componente nesemnificative sau semnificative)
 Ias 16 – Obiectiv IAS 16

Raționamentul profesional trebuie aplicat atunci când o proprietate

imobiliară constituie o investiție imobiliară.
Exemplu:
O entitate are o clădire în proprietate și este închiriată și ocupată de
societatea mamă sau de o altă filială.
a. cum este prezentată clădirea în situațiile financiare consolidate ale
grupului
b. dar în situațiile financiare individuale ale entității?
Răspuns:
a. ca o proprietate imobiliară deoarece, dpv al grupului clădirea este
utilizată de posesor;( mijloc fix)
b. entitatea care o deține o recunoaște ca investiție imobiliară dacă o
deține pentru a obține exclusiv venituri din chirii sau pentru a
crește valoarea sa.
 Ias 16 – Obiectiv IAS 16

Un activ este recunoscut în situația poziției financiare dacă

îndeplinește :

Reguli de definire și
Reguli de recunoaștere
 Ias 16 – Definiții

Terenurile și mijloacele fixe sunt imobilizări

corporale pentru :

• a fi utilizate în activitatea de bunuri și servicii

• a fi închiriate terților
• utilizate pentru administrație

• Sunt utilizate mai multe perioade

 Ias 16 – Definiții [IAS 16,6]

Valoarea cotabilă (Vc), unde: Vc = Ci - Acum. - Dval.

Ci : costul imobilizării; Acum. Amortizare cumulate - Dval.Deprecieri de valoare

Amortizarea (Am) Alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de
viață utilă

Valoarea amortizabilă(Vam.) Vam.= Ci - Vrez

Vrez. = ∑prezentă (Vânzarea Activ - Ccedare) dacă: activul ar avea starea și

Valoarea reziduală (Vrez ) . vechimea la sfârșitul duv

Vsp = Vact.fl.trez. din expl.activului și din cedare la sfârșitul duv sau entitatea se
Valoarea specifică entității (Vsp.) așteaptă să o suporte la decontarea unei datorii.

Valoarea justă (Vjustă) Vjustă = ∑ la care poate fi tranzacționat un activ de bună voie între părți în care
Prețul este determinat obiectiv

Pierdere din depreciere (Pdepr.) [IAS 36] Vc > Vrecup/UGN. ; Vrecup = Max. [(Vjustă - Ccedare) și Vutiliz.]
Vutiliz. Determinată de conducere , flux. de trezorerie:
Vutiliz. = Vprezentă a flux. viitoare de trez. ≈ așteptate din utilizarea continuă a activului
-bazate pe valoarea-timp a banilor în funcție de rata actuală a
dobânzii la plasamentele fără risc de piață + vânzarea lui la sfârșitul duv
-bazate pe prognoze și previziuni de max.5 ani Ccedare) = Cmarginale atribuite direct cedării unui activ/UGN - Cfinanțare + Ch.cu impozitul pe profit
-extrapolate pentru perioade unde nu € prognoze

Durata de viață utilă (Dvu) n

Exemple: numărul de kilometri parcurși la un autovehicul;

Duv = ∑ ai disponobil pt utilizare sau nr. unități prod./ similare pe care entit. ≈
Numărul de piese obținute prin exploatarea unui utilaj
Numărul de ore de zbor pe care le parcurge un avion i=1 , unde n =nr de ani
 Ias 16 – Definiții [IAS 16,6]
RECUNOAȘTERE

Costul unei imobilizări (CI) (CI) = ∑ în numerar sau echivalent de numerar plătită sau
Vjustă a altei contraprestații pentru a dobândi un activ sau
Cproducție pentru a-l construi în regie propie sau
∑ atribuită activului atunci când este recunoscut inițial în conformitate cu alte IFRS-uri

 Recunoașterea imobilizarilor corporale are loc atunci când: [IAS

16,7]:

• Este probabilă generarea de beneficii economice viitoare aferente activului;

• Costul activului poate fi măsurat în mod fiabil

• Raționament profesional nu întotdeauna activele pot genera beneficii economice direct

 Exemple: mijloace fixe pentru siguranță, sau active pentru protecția mediului care în mod direct nu
cresc beneficiile economice viitoare, dat aceste active sunt necesare pentru a obține beneficii
economice viitoare suplimentare din alte active conexe pe care altfel nu le-ar fi obținut dacă nu erau
dobândite.
 Deci aceste mijloace fixe trebuie recunoscute dacă îndeplinesc și regula de definire.
 Ias 16 – Recunoșterea imobilizărilor corporale
Raționament profesional

 Exemplu Compania Rifil S.A. produce produse chimice (fire acrilice, pigmenți,
oxizi pentru colorare,etc). Secția de vopsitorie care lucrează cu pigmenți și oxizi
pentru colorare a fost dotată cu o instalație specială pentru procesele chimice de
filtrare și securitate a mediului conform cu cerințele de mediu, al cărui cost a
fost de 322.000 lei. Instalația are o duv de 12 ani.
 Intrebare:
 Sunt îndeplinite criteriile de definire, dar recunoaștere?
 Răspuns
 Da. Activul este utilizat pentru parcurgerea unui ciclu de producție, vopsitul
firelor acrilice, are o dvu > 1 an, deci îndeplinește regula de definire
 Recunoaștere
Direct, nu produce beneficii economice viitoare, instalația este necesară pentru a
obține beneficii economice viitoare suplimentare din active conexe ( utilaje,
softul pentru obținerea firelor) pe care altfel nu le-ar fi obținut. fabrica nu poate
să producă și să vândă produsele în detrimentul mediului și a angajaților.

Instalația este recunoscută ca o imobilizare corporală.

 Ias 16 – Costuri inițiale
evaluare la intrare

 Imobilizarile corporale pot intra în entitate prin urmatoarele

modalități:

a.achiziție; exemple interactive

b.producție;( IAS 2; IAS 11; IAS 23) exemple
c.contracte de leasing ;(IAS 17) exemple
d.subvenții guvernamentale sau alte instituții de credit (IAS
20) ;
e.schimb cu alte active ; exemple
f.aport la capitalul social;
g.donație.
h. transferul de active de la clienți (IFRIC 18) exemple
 Ias 16 – (a+b) costuri inițiale pentru active contra
cost, și în regie proprie componența costului

• Preţul de cumpărare,

• Reducerile comerciale ( - )

• Taxele vamale şi taxe nerecuperabile

• Costul cu beneficiile angajaților (IAS 19) decurgând din

achiziția unui mijloc fix;
-costul de amenajare a amplasamentului
-costuri inițiale de livrare șI manipulare
-costuri de montaj;
-costuri de instalare și asamblare
-costuri nete de testare și funcționare corectă a activului
-onorarii profesionale
 Ias 16 – (a+b) costuri inițiale pentru active contra
cost, și în regie proprie componența costului

• Dobânzile aferente împrumuturilor pentru achiziția activelor corporale care

necesită o perioadă substanțială de timp pentru a fi pregătit pentru o utilizare
prestabilită. (IAS 23)

• Diferențele de curs valutar aferente împrumuturilor în valută în măsura în care

sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda (IAS 23, IAS 21)

• Orice cost a unui element de imobilizări corporale, până când elemental se află la
amplasamentul și starea de funcționare dorită de conducere

• Costuri estimate pentru dezasamblare si mutarea activului, respectiv costuri de

restaurare a amplasamentului

Atenție ! Se interzice recunoașterea oricărui cost când elementul de imobilizare corporală se

află la locul și în starea necesară funcționării și în maniera dorită de conducere. [IAS
16,20].

Acest lucru impune ca nici un cost să nu fie recunoscut după ce activul a fost dobândit și
îndeplinește toate condițiile de loc, stare și utilitate.
 Ias 16 – exemple
R –Recunoașterea costului în rezultat
C- Capitalizarea costului în imobilizare corporală

Cost R/C
Costuri datorate pierderilor inițiale din exploatare R

Dobânda în situația în care nu se lucrează efectiv la activități asociate de amenajare necesare R

pregătirii activului pentru utilizarea prestabilită
Partea din costul îndatorării care compensează inflația în decursul aceleiași perioade (IAS 29) R
Costuri de dezafectare și restaurare a amplasamentului C
Costul aferent dobânzii dacă plata este amânată peste termenul normal al creditului R

costuri de deschidere a unei noi instalații R

Costuri de instruire a personalului R
Costuri de fezabilitate R

costuri de publicitate și promovare a unui nou produs R

costuri suportate pentru repunerea în funcțiune a unui element de active corporale R
 Ias 16 – Imobilizări corporale construite în regie
proprie

Cost R/C
Cheltuiala cu dobânda nu este suportată pentru activul imobilizat R
costuri de reamplasare sau reorganizare parțială a activității entității. R
costuri suportate pentru mijloace fixe exploatate sub capacitatea maximă R
Taxe notariale și locale de achiziție a terenurilor și mijloacelor fixe C
Costuri de mutare pentru a instala noi echipamente R
costuri de deschidere a unei noi instalații R
costuri de restaurare a amplasamentului, obligație pe care o suportă entitatea la dobândirea C
activului în cauză și sunt evaluate conform IAS 37
dobânda direct atribuită ca parte a costului pentru active corporale cu ciclu lung de fabricație C
evaluate la cost conform IAS 23
 b.Ias 16 – Componentele costului pentru mijloace
fixe construite în regie proprie

b. Evaluarea costului la intrare pentru mf fabricate în regie proprie

Costul este echivalentul în numerar al prețului la data recunoașterii. Sau:

Costul de producție al unui activ în regie proprie = Costul unui activ

dobândit sau:

Costul activului construit în regie propie = Costul de construire a unui activ

similar destinat vânzării

Nu se include în costul de producție al activului:

 Veniturile și cheltuielile interne rezultate din activități care nu sunt necesare pentru
aducerea activului în stare de funcționare (exemple alternative)
 Costul cantităților neobișnuite de deșeuri , manoperă sau alte resurse suportate pt.
construirea în regie proprie a unui imob.corp.
 dobânzile aferente împrumuturilor pentru producția în regie proprie în cursul perioadelor
prelungite, în care nu se lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclul lung de fabricație
( IAS 23 Costurile îndatorării)
 b.Ias 16 – Componentele costului pentru mijloace
fixe construite în regie proprie

Exemple

 Costurile îndatorării atunci când activul în regie proprie este finalizat pentru
utilizarea sa prestabilită ( când construcția fizică este terminată) Unele lucrări
minore cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri din ordinul utilizatorului
atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a lucrărilor.

 Exemplul 1: construirea unui activ cu ciclu lung de producție realizat prin

construirea separată a unor componente și fiecare componentă poate fi folosită
în timp ce se lucrează la construirea altora, dobânda nu se capitalizează în
momentul în care a fost finalizată cea mai mare parte a activităților necesare
pentru pregătirea componentei în cauză în vederea utilizării sale prestabilite sau
a vânzării. Un complex de afaceri cu mai multe cladiri ce pot fi utilizate în mod
individual.

 Exemplu 2: construirea unui campus universitar realizat prin construirea

separată a unor clădiri și fiecare clădite poate fi folosită în timp ce se
construiește la alta. Dobânda nu se capitalizează când fiecare clădire este
finalizată pentru utilizare prestabilită.
 b.Ias 16 – Capitalizarea mijloacelor fixe construite în
regie proprie și cu titlu oneros

 IAS 23 Costurile îndatorării :(Cdob. + Cfin.leasing fin. + ∆ cv) 1

1 cheltuial este privită ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda

Cheltuielile pentru activ sunt suportate

Capitalizarea începe când Costurile împrumuturilor sunt suportate
Activităţile de pregătire pentru a construi sunt în curs

Capitalizarea încetează Exista perioade prelungite în care

dezvolt. activului este întreruptă
când :
Activităţile de finalizare a activului sunt
apropiate

Recunoașterea costurilor
În Vci încetează Mijlocul fix construit este se află la locul și în starea
necesară
funcționării și în maniera dorită de conducere.
 b.Ias 16 – Costurile îndatorării eligibile pentru
capitalizare (IAS 23)

Valoarea costurilor îndatorării pe care o entitate le capitalizează în

cursul unei perioade nu trebuie să depășească valoarea costurilor
îndatorării suportate în cursul acelei perioade.

Surplusul valorii contabile a unui activ cu ciclu lung de producție

peste valoarea recuperabilă

Vc > Vrec. Vc este sau anulată în conformitate cu prev.din alte IAS

 b.Ias 16 – Componentele costului pentru mijloace fixe
construite în regie proprie

 Când se construiește un activ în regie proprie și este ulterior utilizat în

entitate, costurile asociate se capitalizează și se recunosc ca mijloace
fixe.

 Alte costuri: reparațiile și întreținerea mijloacelor fixe nu sunt recunoscute

in valoarea activului, fiind costuri curente pentru a menține capacitatea de
producție.

 Unele activități neprevăzute pot avea loc înainte sau după construcția
unui mijloc fix. Se pot obține venituri și cheltuieli care se recunosc în
rezultat. Exemplu: venituri din utilizarea unui teren de construcție ca
parcare până la începerea construcției.
 c.Ias 16 – Costul unui element de imobilizari
corporale în baza unui contract de leasing

Costul unui element de imobilizari corporale în baza unui contract de leasing

este determinat în conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing[ este
determinat în conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing. Exemple
Leasing operațional
locatarul are opțiunea de achiziție la un preț suficient de scăzut față de valoarea justă la data la care opțiunea devine
exercitabilă iar, valoarea contabila de intrare(VCI) este data de valoarea reziduala garantată(Vrez.gar) dacă locatarul este
nerezident.

VCI = Vrez.garantată + alte taxe

V reziduală garantată este suma garantată de locatar sau de o parte afiliată acestuia și reprezintă valoarea
maximă care poate deveni exigibilă în orice situație. Pentru locator (Vrez.gar) este partea garantată de
locatar capabilă să onoreze obligațiile asumate prin garanție.

Vrez = Max datoriei exigibile

 c.Ias 16 – Costul unui element de imobilizari
corporale în baza unui contract de leasing financiar

Leasing financiar (EXEMPLE)

Locatarii la începutul perioadei de leasing, recunosc în poziția financiară activul și

datoria la o valoare egală cu valoarea justă a activului sau cu o valoare actualizată a
plăților minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică .

Vci = Min (Vj sau Vact.pl.min.leasing)

 Pentru calculul valorii actualizate a plăților minime de leasing se consideră ca

factor de actualizare, rata implicită a dobânzii din contractul de leasing sau trebuie
utilizată rata dobânzii marginale a locatarului (Rdml).

 (Rdml) este rata pe care, la începutul leasingului, locatarul ar trebui să o suporte

pentru a împrumuta pentru aceeași perioadă și cu o garanție similară, sursele necesare
pentru achiziționarea bunului.


 d.Ias 16 –Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] EXEMPLE

Subvențiile privind activele reprezintă subvenții guvernamentale pentru acordarea

cărora entitatea beneficiară trebuie să cumpere, să construiască sau să
dobândească în alt mod active imobilizate.

Subvențiile guvernamentale privind activele, inclusiv subvențiile

nemonetare la valoarea justă, trebuie prezentate în situația poziției
financiare fie prin înregistrarea subvenției ca venit amânat, fie prin
deducerea subvenției pentru obținerea valorii contabile a activului.

Subvențiile nemonetare pot îmbrăca forma unui teren, amenajări de

ternuri, clădiri, construcții sau alte echipamente.

Subvențiile nemonetare sunt evaluate la valoarea justă

 d.Ias 16 –Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] EXEMPLE

 Cu alte cuvinte, IAS 20 oferă ca alternative două metode de a prezenta

subvențiile pentru achiziționa, construi sau proactive corporale:

 1. Abordarea bazată pe venit Subventia este recunoscută ca venit amânat,

recunoscut în profit și pierdere, pe o bază sistematică de-a lungul perioadei de
viață utilă a activului corporal;[IAS 20]

 2. Abordarea bazată pe capital Se deduce valoarea subvenției primite, din

calculul valoarii contabile a activului. Subvenția este recunoscută în profit sau
pierdere de-a lungul ciclului de viață al activului amortizabil, ca reducere a
cheltuielii cu amortizarea, pentru a evidența efortul propriu al entității în
creșterea beneficiilor economice prin dobândirea de noi active corporale.

 Rambursarea unei subvenții referitoare la activ se recunoaște prin creșterea V C

a activului sau prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
 d.Ias 16 –Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] EXEMPLE

 EXEMPLU

 Alfa SA primește o subvenție printr-un program de fonduri

nerambursabile de la UE în valoare de 200.000 lei pentru finanțarea unui
echipament complex de fabricare și procesare a laptelui pentru a obține o
gamă variată de produse derivate.

 Condițiile de primire a subvenției sunt: punerea utilajului în funcțiune în

termen de 3 luni de la primirea subvenției; utilajul să funcționeze la
capacitatea de producție solicitată prin cartea tehnică și să ofere cel puțin
5 locuri de muncă. Costurile de dezasamblare ale activului = 6.500 lei

 Utilajul este achiziționat de la furnizorul Beta SA. Contractul încheiat cu

compania Beta prevede, transportul, montajul utilajului, instruirea
personalului, instalarea și asamblarea. Costurile inițiale sunt:
 d.Ias 16 – Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] Exemplu

Elemente ale costului Valoare lei

1 Prețul unitar al utilajului 255.000

2 Costul de livrare al utilajului 12.000
3 Instalarea și asamblarea 4.000
4
Onorarii profesionale 3.000
5
Autorizații și taxe locale 7.000
6
Racordarea la energie, apă, gaz 13.500
7
Costul de dezasamblare și restaurare 6.500
(echip=Prov.)
Total costuri 300.000

 Care este tratamentul contabil al subvenției pentru echipament în condițiile în care

consumul beneficiilor economice se estimează pe o perioadă de 10 ani?
 d. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] Exemplu, continuare

 1. Abordarea pe bază de venit

Recunoașterea subvenției de primit, în rezultat pe o bază sistematică de-a

lungul perioadei de viață utile
VCechip. în poziția financiară este = 300.000 lei
Valoarea reziduală = 10.000 lei
Valoarea amortizabilă = 290.000 lei

Vsubv. pentru echipament = 200.000 lei

Dvu =10 ani, rl =10%
Amortizarea anuală = 29.000 lei
Ponderea subvenției în costul activului = 68,96 %
Cota parte anuală a subvenției pe dvu recunoscută în venituri = 20.000 lei
Cheluiala anuală cu amortizarea = 29.000 lei
Efortul propriu al entității cu privire la ch. Cu amortizarea este de 9.000 lei
 d. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin subvenții
guvernamentale [IAS 20] Exemplu, continuare

 2. Abordarea pe bază de venit

Se deduce din valoarea contabilă a activului valoarea subvenției

Valoarea contabilă a activului = 300.000 lei
Valoarea subvenției pentru activ = 200.000 lei
Valoarea contabilă a activului la Vjustă = 100.000 lei
Valoarea reziduală = 10.000 lei
Valoarea amortizabilă = 90.000 lei
Anuitatea amortizării rl = 10% 9000 lei (90.000 X 10%)
Cheltuiala anuală cu amortizarea = 9.000 lei

Activul este recunoscut în poziția financiară la valoarea de 200.000 lei iar

subvenția este recunoscută în profit și pierdere de-a lungul dvu a activului
amortizabil ca reducere a cheltuielii cu amortizarea, astfel este evidențiat
efortul propriu al entității în consumul beneficiilor economice.
 e. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin schimb cu
alte active

 Costul unui activ corporal cu un alt activ corporal este evaluat la valoarea justă
dacă:

 -(a) tranzacția de schimb nu are caracter comercial [IAS 16,24] sau

 -(b) valoarea justă a activului primit, respectiv cedat nu se pot evalua în mod
fiabil.

 Cum stabilim dacă o tranzacție are conținut comercial sau nu ?

 Fluxul de trezorerie al activului primit ≠ Fluxul de trezorerie al activului cedat

 Distingem următoarele schimburi de elemente de imobilizări corporale:

 e. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin
schimb cu alte active, exemple

1. Intrări de imobilizări corporale prin schimbul unui activ de natură similară ca

utilitate și valoare justă.

Vca primit = Vca cedat = Vjustă

2. Intrări de active prin schimb cu alte active ca utilitate în care V justă nu poate fi determinată

Vca primit = Vca cedat nu rezultă câștig sau pierdere

Motivația ? O astfel de recunoaștere este justificată prin aceea, că entitățile pot supraevalua activele

prin atribuirea de valori crescute din cauza inflației sau acel activ nu este prezent pe o piață activă.
 e. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin
schimb cu alte active, exemple

Exemple de imobilizări corporale intrate prin schimbul unui activ de natură

similară ca utilitate și valoare justă.
-schimbul de avioane
-schimpul de echipamente
După OMFP 3055/2009 shimbul de active este tratat ca o tranzacție comercială, ca o
vânzare / achiziție de imobilizări corporale și se aplică metoda rezultatului.

Vjap = Vjac ± orice suma transferată în numerar sau echivalent de numerar

3. Activele intrate ca aport în natura sau donaţie sunt evaluate la valoarea justă, determinata de
evaluatori. Orice diferenţa în plus a activelor şi suma valorii nominale a acţiunilor aferente mijloacelor
fixe şi terenurilor se transferă asupra capitalului propriu în prime de capital.
 Ias 16 – Costuri ulterioare

 Costurile ulterioare intrării inițiale

- Rezultat – exemplu : costuri de întreținere și reparații uzuale

- Capitalizare, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere;

- exemplu: costul părții înlocuite nerecurentă dacă îndeplinește criteriile de

recunoaștere

- exemplu: O noua linie de productie pentru sucuri naturale pentru a mari capacitatea de
productie in unitati fizice se capitalizeaza

- exemplu :Operațiunile curente pentru asigurarea unei aeronave chiar dacă se constată sau nu
deefecțiuni trebuie realizate. Altfel activul nu ar produce beneficii, deci astfel de inspecții trebuie
incluse în costul activului.
 Ias 16 – Costuri ulterioare

Cheltuielile ulterioare se capitalizeaza in urmatoarele situatii:

 modificarea unui activ pentru a extinde durata de viata utilă

 modernizarea unor componente;
 retehnologizarea unei linii de fabricatie care reduce
substantial costurile de exploatare

 Raționamentul profesional în abordarea cheltuielilor

ulterioare trebuie reconsiderat.
 Ias 16 – Costuri ulterioare

Evaluarea ch. ult. conducere

NU
Rezultat - c
Beneficii economice

Da

Măsurabil în mod credibil NU

Rezultat - c
Da

Capitalizare
 Ias 16 – REEVALUARE – 2 MODELE
EVALUARE DUPĂ RECUNOAȘTERE- BILANȚ

1. Modelul bazat pe cost

VCimob.corp = CI – Amc – Pierderi cumulate din deprecire

2. Modelul reevaluaării
Vreevaluata la bilanț = V justă – Amc – Pierderi din deprecieri

Vjustă = Vpiață

Când imobilizările corporale sunt reevaluate, amortizarea cumulată se poate

trata prin una din două metode:
a. Se recalculează proporţional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a
activului ( exemplu)
b. Se elimină din valoarea contabilă brută a activului, aducând valoarea netă
recalculată la nivelul valorii reevaluate a activului (exemplu)
 Ias 16 Reevaluare – Exemplu
a. Amortizarea cumulata este recalculata proporțional cu
schimbarea in valoarea brută a activului, caz in care se
majoreaza valoarea istorică si amortizarea aferenta

Entitatea A detine un echipament de îmbuteliat ulei tehnologic, al carui cost inițial este de 15.000 lei, amortizarea cumulata
este de 3.000 lei. Durata de viață utilă este de 5 ani. La 31.12 . N activul este reevaluat la o valoare justa de 14.000 lei .

 Anuitatea amortizarii = 15.000 : 5 ani = 3.000 lei

 Anuitatea amortizarii dupa reevaluare = 14.000 : 4 ani = 3.500 lei
 Ponderea amortizarii dupa reevaluare față de amortizarea înainte de reevaluare = 1.167 (3500:3000)
 Valoarea contabila recalculata = 15.000 x 1,167 = 17.500 lei
 Valoarea amortizarii recalculata = 3.000 lei x 1,167 = 3500 lei

Înainte de reevaluare După reevaluare Diferența

1 2 3 4= 3 - 2

Cost istoric 15.000 17.500 2.500

Amortizare cum. 3.000 3.500 500

12.000 14.000 2.000

Valoare neta contabilă.

Rezerva din reevaluare crește cu 2505 lei 213 d la 105 c 2.500 lei
Reducerea rezervei din reevaluare cu val. amortizării 105 d la 2812 c 500 lei
Soldul rezervei din reevaluare 2.000 lei
 Ias 16 Reevaluare – Exemplu

 b. Amortizarea cumulată este eliminata din valoarea bruta a activului, iar

valoarea neta recalculata este egala cu valoarea reevaluata a activului.

Înainte de reevaluare După reevaluare Diferența

1 2 3 4= 3 - 2
Cost istoric 15.000 14.000 -1.000
Amortizare cum. 3.000 0 -3000
Valoare neta 12.000 14.000 2.000
contabilă.
Rezerva din reevaluare se diminuează cu 1.000 lei 105 d la 213 c 1.000 lei
Anularea amortizării până în momentul reevaluării 2812 d la 105 c 3.000
lei
Soldul rezervei din reevaluare = 1.000 lei
 Ias 16 – Tratamentul contabil al reevaluarii mijloacelor ixe.

 Cresterea valorii unui activ prin reevaluare necesită utilizarea unui cont de
capitaluri proprii.

 Dacă reevaluările ulterioare generează o scădere de valoare, atunci se

diminuează surplusul din reevaluare constatat inițial.

 Surplusul de reevaluare va fi transferat la rezultatul reportat atunci când activul

este casat sau cedat

 Dacă la reevaluarea inițială se constată o diminuare a valorii contabile atunci

diferența este o cheltuială, ulterior o creștere de valoare prin reevaluare implică
apariția unui venit care să compenseze descreșterea anterioară.

Alte cheltuieli de exploatared = Imobilizări corporalecanalitic (N) 1.000 lei

Imobilizări corporaled analitic = Alte venituri din exploatarec (N+1) 1.000 lei
Imobilizări corporaled analitic = Rezerve de reevaluarec (N+1) 800 lei
 Ias 16 – Amortizarea

 Abordarea pe componente a amortizării

 Exemplu: amortizarea distinctă a motorului unei aeronave de învelișul exterior în

condițiile în care reprezintă un cost semnificativ

 Amortizarea trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere numai dacă nu sunt

incluse în valoarea contabilă a unui alt activ. ( ch. cu amortizarea sunt incluse în costul
acelui produs)

 Valoarea amortizabilă trebuie alocată în mod sistematic pe dvu

 Atât valoarea reziduală cât și dvu trebuie revizuite cel puțin la sfârșitul perioadei

 Metoda de amortizare trebuie revizuită cel puțin la sfârșitul dvu

 Amortizarea este recunoscută când activul este gata de utilizare.

 Amortizarea este recunoscută chiar dacă V justă > VC cu condiția ca Vrez < Vc
 Ias 16 – Metode de amortizare

 Metoda de amortizare trebuie să reflecte ritmul preconizat de consumare a

beneficiilor economice viitoare ale activului

 Dacă se constată o modificare semnificativă în ritmul beneficiilor

economice, metoda trebuie schimbată pentru a reflecta ritmul modificat,
estimare contabilă conform IAS 8

 3 metode de amortizare
• Liniară
• Degresivă
• metoda unității de producție și are ca rezultat o cheltuială pe baza utilizării
sau producției preconizate ( exemplu)
 Ias 16 – Metode de amortizare
Metoda unității de producție (∑ dvu )

 Cheltuielile cu amortizarea sunt rezultatul utiliz ării sau producției estimate a activului pe durata de via ță utilă. Valoarea contabilă a activului este ponderată cu un indice calculat prin insumarea anilor de func ționare sau producției anuale estimate.

 Exemplu Pentru un utilaj achizitionat la data de 01.03.2006 cunoaștem urmatoarele elemente:

 Valoarea contabila de intrare: 100.000 lei
 Durata de viață utilă = 5 ani
 Valoarea reziduală = 20.000 lei
 Procentul de amortizare : vezi col.2

Anul % Valoare Anuitate Amortizare Val ctb.neta

amortizabilă Cumulată 6= col.(3 – 5)
1 2 4 = 2x3
3 = C –Vrez. 5= ∑col 4rdi ; i-1,4

2006 5/15 80.000 26.666 26.666 53.333

2007 4/15 80.000 21.333 48.000 32.000

2008 3/15 80.000 16.000 64.000 16.000

2009 2/15 80.000 10.666 74.666 5.333

2010 1/15 80.000 5.333 80.000 0

 Ias 16 – Deprecierea imobilizărilor corporale

 IAS 36 descrie tratamentul contabil pentru deprecierea activelor

NE VOM OCUPA DOAR DE DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Standardul se aplică pentru contabilizarea deprecierii tuturor activelor, cu

 excepția stocurilor (IAS 2);

 active ce rezultă din contracte de construcţii (IAS 11);
 creanţe privind impozitul amânat (IAS 12);
 active rezultate din beneficii ale angajaţilor (IAS 19);
 active financiare incluse în aria de aplicabilitate a IAS 32
 Ias 36 - Cum se identifică un activ depreciat?
Acest modul este realizat pentru d-tră de Mircea Bozga
Mircea Bozga – CAFR, Membru al Consiliului CAFR

O societate trebuie să stabilească la data fiecărui bilanţ contabil dacă

există vreun indiciu, potrivit căruia un activ ar trebui depreciat.

Dacă există, trebuie să se estimeze valoarea recuperabilă a mijloacelor

fixe și terenurilor

Principiul de bază: Valoarea contabilă netă (VCN) nu trebuie să

depăşească “valoarea recuperabilă (V recuperabilă)

VCN > V recuperabilă depreciere de valoare

 Ias 36 INDICII EXTERNE DE DEPRECIERE
INDICII INTERNE DE DEPRECIERE

• INDICII EXTERNE
• Declin semnificativ în valoarea de piaţă a unui activ, mai mult decât se aştepta ca
rezultat al trecerii timpului sau al utilizării normale;

• Schimbări cu efect advers (ce au avut loc sau vor avea loc) în mediul tehnologic, de
piaţă, economic, juridic;

• Ratele dobânzii afectând rata de actualizare utilizate au crescut;

• Valoarea contabilă a activului net al societăţii > mare decât capitalizarea ei pe piaţă.

 INDICII INTERNE:
 Pagube sau uzura fizică sau morală;
 Planuri pentru întreruperea/restructurarea unor activităţi;
 Planuri de vânzare a unui activ înainte de data estimată în
prealabil;
 Performanţa economică este mai mică decât cea aşteptată.
 Ias 36 – UGN

 UNITĂŢI GENERATOARE DE NUMERAR (UGN)

Nu este posibilă întotdeauna estimarea valorii recuperabile a unui activ
individual
Managementul determină valoarea recuperabilă pentru UGN. Aceasta
presupune:

 Implicarea raţionamentului profesonal

 Consecvenţă în determinarea UGN
- de la o perioadă contabilă la alta
- valoarea contabilă / valoarea recuperabilă
 Ias 36 – Exemplu Identificarea UGN -

O societate hotelieră are active identificabile alocate fiecărei activități de

servicii cazare, producția de mâncare pentru restaurant, bar și pitzerie
şi poate atribui fluxuri de numerar fiecărei activități în parte.
Toate activitățile au profit şi una cu pierdere (restaurantul)

Societatea consideră că există o depreciere a activelor alocate

restaurantului.

Totuşi restaurantul nu poate fi abandonat deoarece biletele de tratament

sunt condiționate de cazare și masă
Care sunt factorii care trebuie luaţi în considerare de
către societate pentru a determina UGN ?
 Ias 36 – Deprecierea activelor – MĂSURAREA VALORII
RECUPERABILE CA BAZĂ DE ÎNREGISTRARE

Sold Min ( Valoarea contabilă și Valoarea recup)

Val. rec. = Max (Vjustă – costuri de cedare) și V de utilizare

Vjustă minus costurile de cedare reprezintă vânzarea unui activ sau a

unei unităţi generatoare de numerar, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate
în condiţii obiective între părţi interesate şi aflate în cunoştinţă de cauză,
minus costurile asociate

Valoarea de utilizare a unui activ este valoarea prezentă a fluxurilor

viitoare de numerar estimate, ce se aşteaptă a fi generate din utilizarea
continuă a unui activ şi din vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaţă
utilă.
 Ias 36 – Recunoașterea pierderii din depreciere

Proiecţiile fluxului de numerar trebuie să se bazeze pe:

-Ipoteze rezonabile
-Utilizare continuă /Condiţia actuală
Dar ce fel de fluxuri de numerar trebuie incluse sau excluse?
Şi ce tip de rată de actualizare este recomandata?

RECUNOAŞTEREA PIERDERII DIN DEPRECIERE

În alocarea pierderilor de depreciere valoarea contabilă a unui activ nu

trebuie redusă mai mult decât maximum dintre:

- preţul lui net de vânzare

- valoarea lui de utilizare
Max.
- zero
 Ias 36 – Recunoașterea Pierderii din depreciere

 Recapitulare:

Pierderea din depreciere = reducerea la valoarea recuperabilă

Recunoaşterea imediată a pierderii din depreciere drept cheltuială

în contul de profit şi pierdere (cu excepţia reevaluării activului)

Alocarea pierderii din depreciere trebuie să reducă valorile contabile

ale activelor pe UGN pe o bază proporţională
 Ias 36 – Informații în note cerințe

 PREZENTĂRI - DEPRECIERE
Cerintele de prezentare sunt semnificative (paragrafele 126 – 137
din IAS 36)
Alaturi de alte aspecte, pentru fiecare clasă de active trebuie
prezentate:

-valoarea pierderilor din depreciere [sau /si reluărilor de pierderi din depreciere]
recunoscută în profitul / pierderea perioadei, precum şi elementul-rând din situaţia
rezultatului global în care sunt incluse.

-valoarea pierderilor din deprecierea activelor reevaluate [sau/si reluărilor pierderilor

din deprecierea activelor reevaluate], pierderi recunoscute la alte elemente ale
rezultatului global în cursul perioadei.
 Ias 16 – Derecunoașterea imobilizărilor corporale

Vc a unui mijloc fix se derecunoște:

- la cedare; sau când nu se mai așteaptă beneficii economice din utilizarea sau
cedarea sa

- Câștigul sau pierderea care rezultă din derecunoaștere unui element de

imob.corporale se include în profit și pierdere când activul este derecunoscut.

- Câștigul nu trebuie clasificat drep venit

- Câștiguri sau pierderi nete = Incasări nete din casare – Valoarea netă contabilă
- Incasările din active care au fost destinate închirierii pentru alții , apoi transferate
în stocuri la VC și deținute pentru vânzare sunt recunoscute ca venituri conform
IAS 18 Venituri
 Ias 16 – cedarea imobilizărilor corporale

Prin vânzare;
Printr-un contract de leasing, sau
Prin donație

 La data cedării se aplică criteriile IAS 18

pentru recunoașterea veniturilor din vânzarea
bunurilor, iar IAS 17 se aplică cedării prin
vânzare și leaseback.
 Ias 16- Cerințe de prezentare [ ias 16, 73]

Pentru fiecare clasă de imopbilizări corporale :

1. Baza de evaluare folosită pentru determinarea valorii contabile brute,
2. Metodele de amortizare
3.Dvu sau ratele de amortizare utilizate
4. Valoarea contabilă brută, amortizarea cumulată și pierderi din depreciere la 01.01 și
31.12.
5. Mișcarea imobilizarilor corporale de la 01.01 la 31.12.

Restrictii asupra titlului de proprietate : garanții, gajate

Cheltuielile recunoscute în cursul construcției unui element de imobilizări corporale
Obligații le contractuale pentru achiziția de imobilizări corporale

IAS 8 Natura și efectul unei modificări a estimărilor contabile privind modificări legate de
-valoarea reziduală costuri estimate din dezasamblare, înlăturare și restaurare, dvu,
metodele de amortizare
Imobilizări exprimate în reevaluări: data reevaluare și cine a realizat-o
-ipoteze la aplicarea valorii juste
-surplus din reevaluare
 Ias 16 – INTREBĂRI

După ce ați studiat IAS 16

RASPUNDETI LA URMATOARELE
ÎNTREBĂRI:
 Ias 16 – Costuri inițiale –
achiziție

 Ce costuri inițiale sunt interzise la evaluarea unui

mijloc fix prin achiziție?

 Dați exemple și motivați prin raționament

profesional
 Ias 16 Costuri de producție – mijloace fixe în
regie proprie. Probleme de judecată

 Cunoscând prevederile IAS 16, dați exemple de alte costuri

care nu intră costul de intrare pentru mijloace fixe produse
în regie proprie.

 Motivați-le prin raționament profesional.

 Ce părere aveți despre Costurile /veniturile

neprevăzute pentru unele activități legate de
construcția sau dezvoltarea unui imobil în curs,
dar care nu sunt necesare pentru aducerea
activului în stare de funcționare și în maniera
dorită de conducere în sumă de 2400 lei ,venituri
3000 lei.
 Motivați răspunsul
 Ias 16 – Costuri
inițiale – leasing

3. Costul unui element de imobilizari corporale în baza unui contract

de leasing [IAS 16,27] este determinat în conformitate cu IAS 17
Contracte de leasing

Leasing operațional Vc = Vrezid (la sfârșit)

Exemple, studii de caz

Leasing financiar Vc = Min ( Vj sau Vapml.) la început

Vapml = f(Ricl) sau Rdml

Rdml = Rata pe care, la începutul leasingului, locatarul ar trebui să o suporte pentru a

împrumuta pentru aceeași perioadă și cu o garanție similară, sursele necesare pentru
achiziționarea bunului
Exemple, studii de caz
V reziduală garantată este suma garantată de locatar sau de o parte afiliată acestuia și reprezintă valoarea
maximă care poate deveni exigibilă în orice situație. Pentru locator (Vrez.gar) este partea garantată de
locatar capabilă să onoreze obligațiile asumate prin garanție.
 Ias 16 – Costuri inițiale
– Leasing financiar

V reziduală garantată este suma garantată de locatar sau de o

parte afiliată acestuia și reprezintă valoarea maximă care poate
deveni exigibilă în orice situație. Pentru locator (Vrez.gar) este
partea garantată de locatar capabilă să onoreze obligațiile
asumate prin garanție.

Concluzii:
Intrarea de mijloace fixe prin leasing operațional se face la
sfârșitul perioadei de contract și locatarul a optat pentru
cumpărare.
Intrarea de mijloace fixe prin leasing financiar – la începutul
perioadei de leasing când, mijlocul fix se recunoaște în
poziția financiară drept A și D
 Ias 16 – Care sunt Cerințele
de prezentare

 Prezentarea mijloacelor fixe în

situaţiile financiare
 Se prezintă o notă separată, parte integrantă a situaţiilor financiare

 Se descrie metoda de amortizare şi se prezintă duratele de viaţă utilizate
 Se dau detalii despre mijloacele fixe în curs de execuţie. Se menţionează cât din
soldul acestora reprezintă avansuri către furnizorii de mijloace fixe
 Se dau orice alte detalii/explicaţii necesare prezentării corecte a valorii mijloacelor
fixe

 De asemenea, trebuie prezentate informaţii referitoare la:

 Mijloacele fixe gajate sau ipotecate (existenţă, valoare)

 Politici contabile privind costurile de restaurare a amplasamentelor
 Valoarea angajamentelor privind achiziţionarea de terenuri si mijloace fixe

 În cazul reevaluării mijloacelor fixe:

 Baza folosită la reevaluarea activelor – inclusiv indicii folosiţi
 Data reevaluării – utilizarea evaluatorilor independenţi
 Informaţii referitoare la surplusul din reevaluare