Universitatea Oradea

Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură

Specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole

Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării

Implicații ale educației morale asupra educației școlare

Portik Apor lect.prof.univ.dr. Florica Orțan

Anul I
CCIA
 Oradea, 2021
Educația morală este reprezentată a unui cadru în care comportamentul moral social în
structura personalității unui copil să fie în concordanță cu așteptările societății. Morala este un
fenomen social, care diferă în fiecare societate, este un model de comportare care determină
interacțiunile între persoane individuale, grupuri, entități.

Educația morală începe de la vârsta mică, are o componentă nerațională, care este
influențată de toate efectele exterioare ale vieții cotidiene. Conștiința morală este afectat cel mai
mult de imaginii părinților, buniciilor apoi educatoarei și învățătorului. Conștiința morală a unui
copil se formează între cele două categorii, binele și răul.

Trăsăturile pozitive se formează în procesul individ-mediu social. Omul are diferite rețele
sociale familia, școală, locul de muncă în care manifestă într-un fel atitudinea morală fie pozitivă
fie negativă.

Factorii educației morale

Primul și cel mai important factor este familia, primele exemple sunt vizibile în acest
mediu, conduită cotodiană se formează în familie, supranumit și cei șapte ani de acasă. Al doilea
etapă este școală care continuă procesul început de familie dar în cazul acesta educația morală
este predată sistematic, pe baza unor ore și lecții.

Școala ca o instituție publică sau privată, o entitate gândită pe un sistem bine definit, ar
trebui să coordoneze prin factori sau mijloace de educație morală. În clasele inferiore este în
planul de îvățământ ora de educație civică. Obiectivele sunt clare și bine definite, conținutul
programului însă nu este bine pregătită, sistemul conține multe incertitudini, din punct de vedere
profesional. Cadrele didactice sunt lăsate să predea după conștiința lor, au la dispoziție o sursă de
informație în forma unui caiet de educație Moral-Civică, dar din păcate morala ca un subiect nu
poate fi predată într-o oră. Avem două probleme principale una privește competența cadrelor
didactice, dacă sunt bine pregătiți sau din punct de vedere al moralității sunt apți pentru a preda o
materie educatoare. A două problemă este conținutul materiei care ar trebui să fie verificată
periodic. Lângă orele de cultură civică este foarte important orele de dirigenție care dau o șansă
pentru cunoașterea mai detaliată a elevilor. Valoarea pedagogică este predată prin originalitatea,
onestitatea și caracterul specific al contribuției sale. Școală poate să ofere prin mai multe căi
educație morală: literatură, istorie, sociologie, ore de religie, în afară de școală și biserica are un
impact semnificativ fiind o instituție cu profil moral de sute și chiar mii de ani. Aceste valori pot
fi transmise prin metoda directă sau indirectă, direct prin preoții, indirect prin dascălii. Exemplul
moral al dascălului este foarte important că nu numai informația trece prin ea ci și întreagă
personalitate. Alte instituții care pot fi educative prin transmiterea culturii sunt cinematografele,
teatrele, cluburile de hobby, etc. Educația morală progresează împreună cu societatea.
 În blocul comunist era o altă mentalitată decât astăzi, dar încă are efecte și în prezent în
societatea noastră românească.

Metode și mijloace ale educației morale

Metodele și mijloacele sunt stabilite cu ajutorul factorilor specializați în educație: educatoarele,

învățătorii, profesorii. Educația morală este un efort personal de la cadrele didactice, este într-o
dezvoltare continuu. Este un efort uman incredibil întoarcerea către sine însuși, print-un examen
moral care necesită sinceritate și curaj.

Sunt multe metode morale pe care putem clasifica.

- Metode intuitive: sunt utilizați la vârste mici prin explicații, convorbiri,

povești
- Metode îndrumătoare: sunt utilizați la vârste mai mari prin referate,
conferințe, analize de caz, decizii în grup.

În educația morală metodele verbale sunt cele mai folosite prin aprobare și dezaprobare.
Discuțiile între elevi este absolut indispensabil într-un cadru alcătuit și orchestrat de cadrul
didactic, la final dascălul poate să stabilească câteva concluzii în cea ce privește personalitatea,
morala elevilor.

Foarte des este folosită metoda comparației prin analiză și discuții despre comportamentul unuia
sau altuia. Elementele a moralității prin această metodă pot fi surprinse, consolidate sau respinse.
Dezaprobarea este un semn clar că atitudinea sau conduita respectivă nu este acceptată și nu este
în concordanță cu cerințele formulate în prealabil. Un alt aspect este că pedeapsa să fie împotriva
faptei și făptașului prin acest lucru morala poate fi prinsă, nu dispare, o să fie prezentă în
continuare.

Evaluarea

Este un proces complex și foarte dificil pus în practică. Comportamentul moral se exprimă prin
gradul de dezvoltare a conștiinței morale, prin sentimente, convingeri, idealuri. E un factor
aproape exclusiv în privința moralei, verbal sau scris se poate face orice dar în cazul nostru
faptele sunt doveziile omului moral.

Formarea trăsăturilor morale

Formarea morală are trei etape:

 Cunoașterea de sine
 Atitudinea critică față de propria personalitate
 Autoinformarea
Convingerea morală este afectivă, rațională și volițională.

Raționalitatea: Se presupune o înțelegere în totalitate unor principii și norme morale trăite prin
exemple concrete din viața cotidiană

Afectivitate: Este un proces care rezultă din trăiri emoționale, acest tip de convingere ajută și
complementează pe cel rațional

Voliționalitatea: Este un amestec de principii, norme morale însoțite de sentimente dinamice.

 Bibliografie

Antonescu, G.G. : Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale Pedagogiei

moderne, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1972.

Antonescu, G.G. : Pedagogie generală, ediţia a III-a, Editura Scrisul Românesc,

Craiova, 1941.

Bauman, Zygmund : Etica postmodernă, Editura Amarcord, Timişoara, 2000.

Bonchiş, Elena : Studierea imaginii de sine în copilărie şi preadolescenţă, Editura

Imprimeriei de Vest, Oradea, 1997.

Bunea, Ioan : Fenomenologia conştiinţei morale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 1999.

Bunescu, Vasile : Atitudinile şi valorile lor în educaţie, Revista de Pedagogie, nr. 2,

1972.

Bunescu, Vasile : Educaţia morală şi formarea personalităţii. Fundamente

psihopedagogice, Revista de Pedagogie, nr. 6,7-8, 1991.