Caracteristici generale ale

biosistemelor.
BIOSISTEMELE prezintă o serie de caracteristici generale:
Sunt rezultatul unei evoluţii
Consecinţă-nu este suficientă cunoaşterea parametrilor actuali,
-este necesară şi cunoaşterea trecutului -evoluţia sistemului
Exemple:
-medic -anamneza
-studiul personalităţii umane (genotip, fenotip) -ereditate + mediu
Au caracter informaţional
în sistemele tehnice generarea unor forme de energie din alte forme de
energie; Ex.: ins. transmite inform. la celulele tinta
în biosisteme->transformările energetice -> recepţia, prelucrarea,
acumularea şi transmiterea informaţiilor.

Integralitatea
Proprietăţile unui biosistem nu se reduc la sumaînsuşirilor părţilor
sale componente.
Programul-orice modificare posibilă pe viitor pe baza
schimbului de ENERGIE, SUBSTANTA, INFORMATIE.

TIPURI DE PROGRAME:
-programul propriu-autoconservarea sistemului (digestie, apărare, reproducere);
-programe inferioare-ale sistemelor subordonate(formatiuni intracelulare);
-programe superioare-ale suprasistemelor din care face parte sistemul(se pot obs.
in tesuturi in raport cu celulele).
Exemple: -capilare cerebrale se deosebesc de celemusculareprin permeabilitatea

lor (mai putin oermeabile); celule suşă .

Echilibrul dynamic sau starea
staţionară(steady-state): consecinţa faptului că
biosistemele întreţin permanent schimburi de substanţe, energie şi
informaţie.
Exemplu: biopotenţialul de repaus.
Complexitatea sistemelor:
sisteme fuzzy,
procese cu dinamică non-lineară (teoria catastrofelor),
ordine, dezordine, autoorganizare,
teoria haosului determinist (HAOS -structural, funcţional),
la baza unor funcţii şi structuri se află module moleculare complexe.

Autoreglarea: La nivelul biosistemelor se disting procese de

reglare şi de control datorită capacităţii acestora de a recepţiona,
produce şi emite informaţie. Prelucarea optimă a informaţiei şi
rezistenţa biosistemelor la diverse perturbări este asigurată prin
mecanisme de tip cibernetic.