NEOLOGISME.

ÎMPRUMUTURI
NOŢIUNI TEORETICE

Neologismele (neos=nou; logos= cuvânt) sunt cuvinte împrumutate din alte limbi sau
create în interiorul limbii prin derivare sau compunere, având obligatoriu un component
neologic. Neologismele au pătruns în limba română mai ales după 1830. În secolul al XIX-lea a
manifestat o puternică influenţă asupra limbii române, fie direct, fie prin intermediul limbii
franceze, latina clasică. Astăzi, o influenţă mare asupra limbii române o are engleza, datorită
prestigiului cultural, economic şi politic al Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii.
Există două tipuri de neologisme:
 Neologismele adaptate sunt ceva mai vechi şi mai bine încetăţenite în limbă, întrucât
respectă regulile ortografice şi ortoepice ale limbii române în care se aplică principiul fonetic
(scriem aşa cum pronunţăm). În limba română actuală se manifestă tendinţa de simplificare a
scrierii neologismelor, îndeosebi a celor care au pătruns mai de mult în limbă: bos (în loc de
boss), laitmotiv (leitmotiv), aisberg (iceberg), blugi (bluejeans).
 Neologismele neadaptate sunt cuvinte pătrunse recent în limbă şi care păstrează de
multe ori forma din limba de origine: show, design, hobby, diesel. În limba română au intrat
cuvinte noi din limba engleză, franceză, latina clasică, germană, italiană, rusă etc.

o Din latina clasică fie direct, fie prin intermediul altor limbi (franceza, în general),
au intrat în limba română cuvinte ca: literă, fabulă, superstiţie, eroare, a explica, discipol, sens,
senil, torid, ofensă, a propune, ambiguu, ambiţie.
o Din limba franceză: a prezida, preşedinte, bacalaureat, coşmar, certificat, elev,
elevat, manechin, a manifesta, corigent, bleumarin, rendez-vous, recamier, blazon, voiaj,
cozeur, dizeur.
o Din limba engleză, printre altele: design, baby-sitter, walkman, cow-boy, hobby,
laptop, hardware, software, feed-back, fair-play, living-room, weekend.
o Din limba germană: fasung, grund, crenvurst, diesel, kitsch, pianină, cocs,
matriţă, şină, procură, rucsac, glaspapir, lebărvurst, laitmotiv, şaibă, boiler, bormaşină, şpriţ.
o Din italiană: casetă, scadenţă, anticameră, piaţă, pizza, spaghete, solfegiu,
agenţie, cazier, basorelief, campion, capodoperă,valută, chitară, allegro, speze, intermezzo.
o Din rusă provin mai puţine cuvinte, printre care: dezinsecţie, procuratură,
fotocameră, hidroagregat, combinat.
o Un loc aparte îl ocupă termenii internaţionali: paşaport (passport=engl.,
passeport=fr., paseporto=it., pasport=rusă, passaporte= sp.), olimpiadă, fotbal, pian, telefon,
naţiune.
Tot neologisme sunt considerate cuvintele formate prin derivare cu prefixe neologice:
anormal, incult, imatur, interjudeţean, transatlantic, sau cu prefixe neologice : a unifica,
realism, a poetiza.
Neologismele contribuie la realizarea unei exprimări cultivate, elegante, atât oral cât şi în
scris, fiind foarte des întâlnite în limbajul tehnic şi ştiinţific. După unii specialişti, în limba
română actuală, numărul neologismelor depăşeşte cifra de 50.000. În exprimare, trebuie să
evităm abuzul de neologisme pentru a nu transforma comunicarea într-o retorică găunoasă.
NEOLOGISME. ÎMPRUMUTURI
 o Din latina clasică fie direct, fie prin intermediul altor limbi (franceza, în general),
au intrat în limba română cuvinte ca: literă, fabulă, superstiţie, eroare, a explica, discipol, sens,
senil, torid, ofensă, a propune, ambiguu, ambiţie.
o Din limba franceză: a prezida, preşedinte, bacalaureat, coşmar, certificat, elev,
elevat, manechin, a manifesta, corigent, bleumarin, rendez-vous, recamier, blazon, voiaj,
cozeur, dizeur.
o Din limba engleză, printre altele: design, baby-sitter, walkman, cow-boy, hobby,
laptop, hardware, software, feed-back, fair-play, living-room, weekend.
o Din limba germană: fasung, grund, crenvurst, diesel, kitsch, pianină, cocs,
matriţă, şină, procură, rucsac, glaspapir, lebărvurst, laitmotiv, şaibă, boiler, bormaşină, şpriţ.
o Din italiană: casetă, scadenţă, anticameră, piaţă, pizza, spaghete, solfegiu,
agenţie, cazier, basorelief, campion, capodoperă,valută, chitară, allegro, speze, intermezzo.
o Din rusă provin mai puţine cuvinte, printre care: dezinsecţie, procuratură,
fotocameră, hidroagregat, combinat.
o Un loc aparte îl ocupă termenii internaţionali: paşaport (passport=engl.,
passeport=fr., paseporto=it., pasport=rusă, passaporte= sp.), olimpiadă, fotbal, pian, telefon,
naţiune.
Tot neologisme sunt considerate cuvintele formate prin derivare cu prefixe neologice:
anormal, incult, imatur, interjudeţean, transatlantic, sau cu prefixe neologice : a unifica,
realism, a poetiza.

NEOLOGISME. ÎMPRUMUTURI
o Din latina clasică fie direct, fie prin intermediul altor limbi (franceza, în general),
au intrat în limba română cuvinte ca: literă, fabulă, superstiţie, eroare, a explica, discipol, sens,
senil, torid, ofensă, a propune, ambiguu, ambiţie.
o Din limba franceză: a prezida, preşedinte, bacalaureat, coşmar, certificat, elev,
elevat, manechin, a manifesta, corigent, bleumarin, rendez-vous, recamier, blazon, voiaj,
cozeur, dizeur.
o Din limba engleză, printre altele: design, baby-sitter, walkman, cow-boy, hobby,
laptop, hardware, software, feed-back, fair-play, living-room, weekend.
o Din limba germană: fasung, grund, crenvurst, diesel, kitsch, pianină, cocs,
matriţă, şină, procură, rucsac, glaspapir, lebărvurst, laitmotiv, şaibă, boiler, bormaşină, şpriţ.
o Din italiană: casetă, scadenţă, anticameră, piaţă, pizza, spaghete, solfegiu,
agenţie, cazier, basorelief, campion, capodoperă,valută, chitară, allegro, speze, intermezzo.
o Din rusă provin mai puţine cuvinte, printre care: dezinsecţie, procuratură,
fotocameră, hidroagregat, combinat.
o Un loc aparte îl ocupă termenii internaţionali: paşaport (passport=engl.,
passeport=fr., paseporto=it., pasport=rusă, passaporte= sp.), olimpiadă, fotbal, pian, telefon,
naţiune.
Tot neologisme sunt considerate cuvintele formate prin derivare cu prefixe neologice:
anormal, incult, imatur, interjudeţean, transatlantic, sau cu prefixe neologice : a unifica,
realism, a poetiza.
 FIŞĂ DE LUCRU= EXERCIŢII
CLASA A IX-A
1) Caută în dicţionar sensul următoarelor neologisme: abundenţă, a înhuma, efemer, a
atenua, a ameriza, infantil, insolent, inedit, solitudine, dispută, belicos, omolog.

2) *Folosind un dicţionar etimologic, precizează din ce limbă provin următoarele

neologisme: casetă, cazier, elev, epidemie, discipol, senil, ambiguu, miting, liber, coşmar, a
emite.

3) Identifică neologismele din textul următor şi înlocuieşte-le cu sinonime din vocabularul

fundamental:
„După incinerarea trupului, umbra pleacă în Hades, o peşteră întunecată unde se distinge
încă din negrul deplin al fondului atâta vreme şi atâta claritate cât ceilalţi îşi amintesc de
decedat. Când ultima palidă amintire a celor vii se stinge, umbra mortului se scufundă în
întunericul cel deplin confruntarea cu ea, în această ipostază este o experienţă abisală.”
(Elena Papa- „Mitologia greacă şi literatura”, cap.III)

4) Rescrie textele înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime neologice:

a. „Şi deodată avu o bănuială şi nu sfârşi cuvântul, văzu înfăţişarea ciudată a
celuilalt şi rămase cu privirea ţintă pe chipul lui”. (M. Preda- „Moromeţii”, cap.XX)
b. „Auzi în prăpastie un scâncet de dihanie. Poate i s-a părut. O nelinişte fierbinte i
se porni în măruntaie şi-l fulgeră în creştet.” (M. Sadoveanu- „Baltagul”)

5) Indică sensul neologismelor din prima coloană, unindu-le cu sinonimele lor din coloana
secundă: