Curs 6

Procedee externe de îmbogăţire a lexicului (împrumutul lexical). Clasificare. Probleme în utilizarea

împrumuturilor.

AVRAM, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, 1997.

HRISTEA, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, ed. a III-a, Bucureşti, Ed. Albatros (cap.
„Procedee externe de îmbogățire a vocabularului”).

STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe,

creativitate, Bucureşti, ALL, 2001, p. 83-117.
STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana, Aspecte ale influenței engleze în româna actuală, [București],
EUB, 2006 (selectiv).

1. Clasificare

1.1. Dpdv. cronologic

 împrumuturi lexicale vechi (cuvinte pătrunse între sec. VI-XVIII, pe cale orală, care au
imbogățit vocabularul, dar nu l-au modernizat): împrumuturi din slavă (veche și slavonă),
greacă (veche și neogreacă), turcă, maghiară, tătară;
 împrumuturi lexicale neologice (împrumuri recente, pătrunse pe cale cultă/ scrisă, care au
îmbogățit și au modernizat vocabularul): împrumuturi din latina savantă (a saluta, subtil,
veteran), franceză (antet, coșmar, eșarfă, faleză, fular), engleză britanică/ americană (aisberg,
bridge, lider, western), germană (abțibild, blitz, boiler, bormașină, foraibăr, kitsch), rusă
(activist, agregat, combinat), italiană (aconto, adagio, andante, pizza, speze), spaniolă
(nachos, tortilla)1.
1.2. Dpdv funcțional (al normei socio-culturale)
 împrumuturi necesare (cuvinte/ unități frazeologice care nu au echivalent românesc sau care
prezintă anumite avantaje față de termenul autohton: precizie, brevilocvență, expresivitate,
circulație internatională)
→ motivate denotativ: broker, dealer, duty-free, mass-media, rating, voucher, airbag, hard,
soft, site, banner, clip, grant, master, roll-on, top
→ motivate stilistic: pub, kilt (culoare locală); boss, full, ok, party, speech, sexy (varianta
colocvială a limbii); call girl, second hand, topless, yesman (valoare eufemistică)
 împrumuturi de lux: advertising, band, board „consiliu de conducere”, team etc.

1.3. Dpdv al asimilării

 asimilarea semantică:
– identitate de sens între model și copie
– posibilitatea de a reconstitui filiația sensurilor, în cazul unor evoluții semantice
(lărgiri/restrângeri/înnobilări/deprecieri ale sensului)
 asimilarea grafico-fonetică: eliminarea/aproximarea sunetelor nespecifice limbii române:
– împrumuturi propriu-zise (adaptate): aisberg, bax, blugi, huligan, lider, ofsaid
– împrumuturi cu grafie dublă (etimologică și fonetică): bodyguard/bodigard,
sandvici/sendviș
– xenisme (străinisme/cuvinte aloglote): bridge, design(er), outsider
 asimilarea morfologică:
► la verbe: încadrare la conj. I (cu suf. –ez, la indicativ prezent)2: a accesa, a focusa, a lista,
a performa, a scana

1
Se poate vorbi și despre o categorie a cuvintelor recente, intrate în limbă după 1989 (vezi Florica Dimitrescu,
DCR3).
2
Vezi însă creații de tipul a (se) drincui, a chatui, a share-ui, cu verbele încadrate la conj. a IV-a.

1
 ► la substantive:
– categoria genului: criteriul formal (desinența)3, criteriul semantic, criteriul
etimologic
→ anglicismele nonanimate trec la neutrul românesc 4, cu pl. în –uri (harduri,
softuri, weekend-uri) sau, mai rar, în –e (drivere)
→ anglicismele animate sunt încadrate, de obicei, la masculin, prin acțiunea
conjugată a criteriilor formal și semantic (designerul)5.
– categoria numărului
→ în funcție de genul substantivelor, conform regulilor limbii române (inclusiv
cu prezența unor alternanțe consonantice, ca mărci suplimentare ale pluralului
românesc: bodigarzi/bodyguarzi, jeanși)
→ plurale de tip popular/colocvial: homleși
→ plurale etimologice: marines, hooligans
→ plurale tautologice: chipsuri, snacksuri, sticksuri.
 asimilarea sintactică → ne/preluarea topicii specifice limbii-țintă 6.

2. Greșeli şi tendinţe în utilizarea împrumuturilor

› greşeli:
 pleonasmul: mijloace mass-media, persoane VIP, summit la vârf, blugi albaștri, a juca fair-
play, a nara un story
 contradicția în termeni: blugi negri/verzi
 formații lexicale hibride: capabilitate, dizabilitate, privacitate.
 falșii prieteni (prieteni perfizi) → utilizarea unui cuvânt românesc cu sensul unui cuvânt
străin cu care seamănă, întâmplător, ca formă:
→ f a l ș i p r i e t e n i t o t a l i (între cuvinte nu există nicio legătură de sens): rom. a (se)
acomoda vs. engl. to accommodate „a găzdui”, rom. agrement vs. engl. agreement „acord,
înțelegere”, rom. nervos vs. engl. nervous „emoționat, nerăbdător”, rom. balansat vs. engl. balanced
„echilibrat”, rom. morbid vs. it. morbido „moale”, rom. autist vs. it. autista „conducător auto”, rom.
sinistră vs. it. sinistra „stânga”
→ f a l ș i p r i e t e n i p a r ț i a l i (pe lângă asemănarea formală, între cuvinte există și o
componentă comună de sens): rom. determinare/ determinat „hotărâre/ hotărât” (engl. determination,
determined), rom. expertiză „experiență” (engl. expertise), rom. suport „sprijin” (engl. support), rom.
tribut „omagiu” (engl. tribute/ fr. tribut).

› tendinţe:

 reetimologizarea (revenirea la grafia etimologică)

 oscilaţii în scrierea şi/sau pronunţarea compuselor englezeşti
 posibile confuzii (omonimii): bord1 vs. bord2.

3
Deține cea mai mare pondere în româna actuală.
4
Excepții: jeanși/blugi → masc., conform criteriului semantic (rom. pantaloni), hotdogi → masc., conform
criteriului semantic (rom. crenvurști), dar o soap-opera → fem., conform criteriului semantic (rom.
melodramă).
5
Neconcordanțe între genul natural și cel gramatical apar în cazul subst. miss, înregistrat în DN3 ca feminin, dar
formând pluralul cu desinența de neutru –uri. O situație similară se înregistrează în cazul siglei VIP (VIP-uri) și
al compusului (un) top-model.
6
Vezi cazul compuselor asintactice, care păstrează topica din limba-sursă: Fan Arena, Marius Tucă Show.

2
3. Consecinţe ale avalanşei de împrumuturi din engleză:

› romgleza

› subminarea caracterului flexionar al limbii române, prin:

 creşterea numărului de adjective invariabile (cameră single)

 ştergerea granişelor dintre părţile de vorbire (mai ales dintre subst. şi adj.): muzică rock/
rockul.