Capitalism sau calea a treia?

Autor Teodor GHIȚESCU

CUPRINS
Rezumat ...................................................................................................................................2
1. Principiul dualismului și acțiunea lui asupra echilibrului dinamic al sistemelor
socioeconomice ....................................................................................................................................3
2. Economia și teoriile economice .....................................................................................5
2.1. Ce este de fapt o economie națională și cum ar trebui ea să funcționeze în mod
normal (natural, științific)?..............................................................................................................5
2.2. Care sunt mijloacele și instrumentele de configurarea și susținere a modelului
socioeconomic? .............................................................................................................................10
2.2.1. Teoriile economice și consecințele lor socioeconomice ...................................10
2.2.2. Utilizare sistemului de învățământ economic și juridic pentru implementarea
modelelor socioeconomice extreme ...........................................................................................12
2.2.3. Creșterea exponențială a averilor sistemului financiar bancar privat și controlul
întregii economii occidentale spre austeritate și autodistrugere ................................................15
3. Comparație sintetică a efectelor celor două modele asupra evoluției omenirii ...........19
3.1. Evoluția datoriei publice a statelor Uniunii Europene, ca urmare a dictaturii
sistemului financiar bancar privat asupra economiilor naționale ..................................................20
4. Manipularea intelectuală, cauza fundamentală a degenerării evoluției omenirii spre
autodistrugere .....................................................................................................................................22
CONCLUZII ..........................................................................................................................27
Referinţe bibliografice ...........................................................................................................29
TABELUL FIGURILOR
Fig. 1. Evoluția modelelor socioeconomice determinată de principiul universal al dualismului
..............................................................................................................................................................4
Fig. 3. Model simplificat al unei economii naționale (sursa: Teodor Ghițescu, Aurel-Mihail
Țîțu, Pedagogie sistemică, Ed. AGIR, București, 2000, p.69) ............................................................6
Fig. 4. Principalele procese naturale, obiective, ale oricărei economii și relația lor cu habitatul
național (sursa: Centrul Cultural Pitești (2) Proiectul Stiinta in Slujba Cetateanului cu Teodor
Ghitescu - Noiembrie 2016 - YouTube) ..............................................................................................7
Fig. 5. Model nespeculativ de funcționare a unei economii naționale (sursa: Centrul Cultural
Pitești (2) Proiectul Stiinta in Slujba Cetateanului cu Teodor Ghitescu - Noiembrie 2016 - YouTube)
..............................................................................................................................................................9
Fig. 6. Răspunsurile teoriei marxiste și marginaliste la ipotezele de studiu ale științelor
economice și consecințele lor ............................................................................................................11
Fig. 7. Influența oficializării controlului emisiei și circulației monetare private asupra
sărăcirii populației și creșterii datoriei publice ..................................................................................13
Fig. 8. Eliminarea influenței speculative a controlului privat asupra emisiei și circulației
monetare în modelul „calea a treia” și consecințe asupra dezvoltării planificate a întregii economii
............................................................................................................................................................14
Fig. 9. Principiul rezervelor fracționare și utilizarea banilor FIAT pentru polarizarea bogăției
și declanșarea inflațiilor (sursa: [5, p. 245]) ......................................................................................15
Fig. 10. Dinamica polarizării bogăției prin speculație bancară privată ................................18
Fig. 11. Utilizarea bogățiilor publice în cele două modele socioeconomice extreme și efectele
asupra dezvoltării durabile și armoniei cu natura ..............................................................................19
Fig. 12. Evoluția datoriei publice a statelor UE (sursa: ........................................................21
Fig. 13. Cercurile vicioase ale manipulării intelectuale dogmatice (sursa: (51) (PDF) CRIMA
INTELECTUALĂ ȘI EVOLUȚIA EI | Teodor Ghiţescu - Academia.edu ).....................................23
Fig. 14. Dictatura STATULUI DOGMATIC indiferent de doctrina politică ......................24

1
 Rezumat
Principiul universal al dualismului sistemelor aplicabil mai ales sistemului numit „omenire”
impune tot mai virulent selectarea unei direcții de evoluție socioeconomică, din cele două modele
extreme existente: capitalism sau calea a treia.
Deosebirile fundamentale dintre cele două modele pornesc de la scopul economiei:
dezvoltarea durabilă în armonie cu natura (calea a treia) sau utilizarea resurselor publice pentru
îmbogățirea privată (capitalism).
Având în vedere evoluția științelor și tehnologiilor, în mileniul III, în mod deosebit a
instrumentelor științifice și tehnice de procesare a informației, se poate determina cu suficientă
exactitate evoluția probabilă a omenirii după cele două direcții: prosperitate generală sau
prosperitatea unei minorități și autodistrugere.
Lucrarea propune o tratare sintetică a informațiilor și instrumentelor la dispoziția
învăţământului superior și a noilor generații pentru a face o comparație între avantajele și
dezavantajele celor două modele, în vederea selectării celui mai bun, pentru evitarea colapsului.
Cuvinte cheie: economie științifică, economie marginalistă, capitalism, calea a treia, nivel
de trai decent, speculație financiar – bancară, echitate, democrație, dictatură, antidemocrație.

2
 1. Principiul dualismului și acțiunea lui asupra echilibrului
dinamic al sistemelor socioeconomice
Principiul universal al dualismului, afirmă că în orice sistem cunoscut există două structuri
și două proces opuse – constructivă și distructivă, care tind să modifice configurația și
transformările din întregul sistem către varianta constructivă, pentru evitarea autodistrugerii.
Este cunoscut, din științele fundamentale (limba maternă, matematică, fizică, chimie,
biologie), că, în natură (realitatea obiectivă, ontică), orice transformare (proces, funcție, rol) este
consecința unei forme de energie.
Principiul derivă din dualismul oricărei forme de energie, de a produce atât efecte pozitive
(energie activă) cât și efecte negative (energie reactivă), conform științelor fizicii [4], energia
oricărui sistem fiind produsă de propria sursa. În afara fenomenelor duale produse de sursa proprie
de energie, orice sistem este supus influențelor sistemelor integratoare, ale căror surse influențează
direct sau indirect starea și dinamica tuturor sistemelor integrate, potrivit filosofiei sistemice.
Modificarea substanțială structurală și funcțională produsă prin acțiunea principiului
dualismului, determină un echilibru dinamic relativ al noului sistem, în care contradicția determină
continua lui perfecționare prin dispariția alternativei perimate și apariția și dezvoltarea unei alte
alternative mai performante.
Societatea umană, ca cel mai performant biosistem natural, a evoluat și va evolua conform
predicției principiului dualismului ca în fig. 1.
Așa cum se observă în fig. 1, energia predominantă, care determină toate schimbările dintr-
un sistem social, este „cunoașterea = nivel al energiei intelectuale”, la nivel de masă - energie care
amplifică permanent pozitiv evoluția productivității muncii și mai ales evoluția celei de conducere -
care orientează rezultatul creșterii productivității muncii spre cele două alternative: prosperitatea
tuturor, în armonie cu natura sau spre privilegii private și distrugerea echilibrului natural. Cele două
componente duale ale energiei intelectuale sunt:
 Componenta științifică, constructivă, consonantă – prin care productivitatea muncii, sub toate
formele (materiale și spirituale) crește continuu ca urmare a consensului intelectual și acțional,
proces cu autoreglare pozitivă care generează sporirea continuă a nivelului de cultură și de civilizație
al întregii omeniri;
 Componenta dogmatică, disonantă – prin care rezultatele muncii sunt orientate de către o
minoritate, pentru dobândirea de privilegii economice și sociale private, în detrimentul celor publice
și a armoniei naturale, divizând intelectual și acțional omenirea, în grupuri ce militează pentru
schimbarea modelului socioeconomic actual către unul mai echitabil.

3
 Legitimitate Legitimitate Legitimitate juridică Legitimitate juridică Legitimitate juridică Legitimitate
naturală mistică (energie politică liberală politică comunistă politică comunistă juridică
(energie intelectuală (energie intelectuală primitivă (energie meritocrată (energie științifică
intelectuală dogmatică dogmatică liberală) intelectuală intelectuală dogmatică meritocrată
domestică) mistică) dogmatică comunistă) comunistă meritocrată) (energie
Regate intelectuală
Națiuni
feudale Națiuni științifică)
Națiuni republicane
Tribul (monarhi, republicane
republicane socialiste cu
familial nobili și socialiste cu
(matriarhal, iobagi, (capitaliști, economie
economie
muncitori, centralizată
patriarhal) țărani liberi) mixtă
șomeri)

MODELUL MODELUL
CAPITALIST MODELUL MODELUL
MODELUL MODELUL
PRIMITIV SCLAVAGIST DE PIAȚĂ SOCIALIST CALEA A MERITOCRAT
LIBERĂ CENTRALIZAT TREIA

Tribul Regate
sclavagist Regate feudale Națiuni Națiuni
(stăpâni și sclavagiste (monarhi, republicane republicane
sclavi) (stăpâni și nobili și (capitaliști, socialiste cu
sclavi) iobagi, muncitori, economie
țărani șomeri) centralizată
liberi)

Fig. 1. Evoluția modelelor socioeconomice determinată de principiul universal al

dualismului
În primitivism, autoreglarea umană era mult mai apropiată de cea a animalelor evoluate,
condiționată de legile naturale ale speciilor gregare, deoarece nivelul energiei intelectuale
(cunoașterii) s-a limitat la sfera domestică și a supraviețuirii, conform teoriei evoluționiste a lui
Darwin. Dacă acceptăm teoria creaționistă extraterestră sau mistică, atunci oamenii au fost creați
de entități superioare pentru a le fi slugi și sclavi.
În oricare din variante, dualismul statusului social a evoluat de la conducere familială, la cea
tribală, transformată apoi structural și procesual în regate și imperii sclavagiste cu componenta mai
progresistă a regatelor și imperiilor feudale.
Sursa fundamentală a dualismului structural a fost și este raportul dintre cunoașterea
științifică și cea dogmatică, în continuă creștere în favoarea științificului. Pe măsură ce științele au
avansat și au fost diseminate în masă, tot mai mulți oameni au conștientizat contradicția acută
dintre echitate și privilegii, dintre normalitatea condiției umane și anormalitatea inechității
economice și sociale. În consecință între cele două categorii economice și sociale au apărut și s-au
dezvoltat continuu disonanțe amplificate în contradicții, apoi în revoluții și războaie pentru
schimbarea modelului de organizare umană spre unul mai echitabil.
La fiecare salt calitativ componenta duală predominantă, înlocuită cu una mai aproape de
democrație, și-a păstrat influența fiind eliminată și substituită la rândul ei de cea inovatoare, ca în
fig. 1.

4
 Miza schimbării modelului a fost și este modul de repartiție economică a cantității
permanent crescătoare a bunurilor (mărfurilor) rezultate prin procesarea bogățiilor naturale: spre o
minoritate deținătoare a puterii sociale sau spre majoritatea populației deținătoarea de drept a
arealului și producătoarea nemijlocită a acestor bunuri.
Odată cu revoluțiile antimonarhice au apărut și s-au dezvoltat două teorii economice opuse
(varietăţi duale ale energiei intelectuale economice), dezvoltate continuu, de intelectualitatea
aderentă fiecăreia din ele, care explică modul de producere și repartiție a bunurilor materiale
excedentare producătorului, numite mărfuri:
 teoria economică marginalistă;
 teoria economică marxistă.

2. Economia și teoriile economice

2.1. Ce este de fapt o economie națională și cum ar trebui ea să

funcționeze în mod normal (natural, științific)?
Economia este un subsistem al oricărui sistem național, care se ocupă cu producerea de
energie, materii prime, bunuri de consum, construcții industriale și civile, servicii economice și de
divertisment etc.
Un model simplificat al economiei oricărei națiuni poate fi cel din fig. 2.
Națiunea este un sistem, având cel puțin cele 3 elemente minimale, cu funcții distincte,
conform definiției:
 sursa energiei fundamentale: sistemul de guvernare creator al formei de energie
dominantă - energie intelectuală dogmatică (doctrina politică sau / și mistică);
 distanțatorul (transmiţătorul energiei sursei): sistemul informatizat al națiunii;
 receptorul: subsistemele producătorilor, piețelor și consumatorilor.
Ca sistem integrator, sistemul național are cel puțin 3 subsisteme, cu funcții (procese, roluri,
produse) diferite:
 Subsistemul natural - habitatul, teritoriul național, cu resursele naturale și lanțul
trofic specific, fără de care națiunea nu poate exista;
 Subsistemul social – totalitatea subgrupurilor gregare umane, constituite pe baza
legilor naturii (familia, grupuri etnice, ...) sau/și legilor juridice (comunități
administrative locale, zonale, naționale) și a interacțiunilor lor ierarhizate;
 Subsistemul economic – totalitatea structurilor profesionale specializate (potrivit
legii diviziunii sociale a muncii) în producerea de energie, bunuri, servicii și
consumatorii acestora (întreaga populație).

5
 CONSUMATORII FINALI
„Cetăţeanul majoritar” + producătorii - pentru
ceea ce nu produc (întreaga populaţie)

PIAŢA (sisteme comerciale, burse de mărfuri şi de bani,

etc.)

există în interesul producătorului şi consumatorului.

(comerţ, transport, turism, administraţie, restaurante,
SECTORUL II: producţia de bunuri materiale de
orice fel (industriale, agricole, maşini, semifabricate,

Sursa principală de NOI BUNURI MATERIALE =

NU PRODUCE VALORI NOI = valorifică ceea ce

de bogăţie şi prosperitate, în armonie cu natura.

Se folosesc produsele din sectorul I si II pentru a

SECTORUL I: ENERGIE şi materii prime
Conexiune inversă

„muta banii dintr-un buzunar în altul”!

cazinouri, bănci, burse, divertisment, etc.)

Sursa primară, fundamentală a bogăţiei!

Decizii juridice
PRODUCĂTORII

SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

SECTORUL III: servicii

(inclusiv agricultura)

etc.).

SISTEMUL DE GUVERNARE ŞI MANAGEMENT

Bucle autoreglatoare

Fig. 2. Model simplificat al unei economii naționale (sursa: Teodor Ghițescu, Aurel-Mihail
Țîțu, Pedagogie sistemică, Ed. AGIR, București, 2000, p.69)
Subsistemul economic este cel care desparte modelele prodemocrate de cele antidemocrate,
în funcție de deciziile juridice ale sistemului de guvernare: utilizarea bogățiilor habitatului pentru
prosperitatea tuturor cetățenilor națiunii – modelul prodemocrat sau pentru îmbogățirea unei
minorități private și distrugerea echilibrelor interne și ale mediului ambiental – modelul
antidemocrat.
Fără a intra în evoluția istorică a diviziunii sociale a muncii, esența proceselor economice,
valabilă și în contemporaneitate la alt nivel al tehnologiilor, poate fi reprezentată sugestiv în fig. 3.
și 4.
În fig. 3., sunt ilustrate fazele esențiale ale transformărilor ce se produc în orice economie,
consecință a cunoașterii (energiei intelectuale profesionale), izvorul nivelului de civilizație:
6
 1. Identificarea resurselor naturale, de către o anumită categorie de profesioniști, valorificabile
direct sau prin prelucrare profesională pentru a fi transformate în alte forme de energie sau bunuri
necesare vieții și confortului familial, comunitar și național (minerale, semințe, soiuri de plante,
terenuri agricole și forestiere, cursuri de apă, .....);

1. MATERII 2. ENERGIE 3. SPECIALIŞTI 4.,5. BUNURI

PRIME NATURALĂ și (energie (MĂRFURI)
(natură) INTELECTUALĂ intelectuală)
(tehnologii)

Fig. 3. Principalele procese naturale, obiective, ale oricărei economii și relația lor cu
habitatul național (sursa: Centrul Cultural Pitești (2) Proiectul Stiinta in Slujba Cetateanului cu Teodor Ghitescu -
Noiembrie 2016 - YouTube)

2. Crearea tehnologiilor de procesare a acestor resurse, de către specialiștii în toate categoriile

ingineriei, cu o productivitate în continuă creștere, proporțională cu nivelul cunoașterii științifice;
3. Utilizarea tehnologiilor de către profesioniștii de execuție, pentru a produce bunurile de
folosință proprie sau/și destinate schimbului (mărfuri);
4. Schimbul de mărfuri între producători (populația aptă de muncă și profesionalizată prin
învățământ) și între producători și consumatori (întreaga populație);
5. Reluarea ciclului de producție – schimb la valori superioare.
În toate aceste etape lipsește entitatea numită „bani”, banii fiind un concept subiectiv,
juridic, care ar trebui să desemneze un tip de „marfă universală”, simbolică, divizibilă în unități și
subunități, care să favorizeze schimbul echitabil între mărfurile reale. În teoria economică
marginalistă, banii sunt considerați ei însăși o marfă cu o valoare speculativă, permanent
schimbătoare, ceea ce este absurd.
Natura nu cere nimic specialistului, când acesta folosește resursele ei biotice sau abiotice
pentru a le transforma.
Doar guvernarea, prin dreptul constituţional, civil și economic, impune drepturi exclusive
unor persoane fizice sau/și juridice, de a utiliza în interes propriu anumite bogății naturale și de
a cere de la cei ce le folosesc, o parte din bunurile produse. Dacă aceste norme corespund dreptului

7
natural al speciilor gregare atunci economia se poate dezvolta armonios și contribuie la bunăstarea
tuturor cetățenilor în armonie cu natura, în caz contrar conduce la polarizarea bogăției, distrugerea
echilibrului social și natural și autodistrugerea omenirii, conform concluziilor comune ale celor mai
reputați oameni de știință occidentali [12,13] 1. Din acest motiv învățământul superior este obligat
să prezinte noilor generații cele două modele socioeconomice disonante, baza științifică de analiză
comparativă a consecințelor lor, pentru ca acestea să acționeze conștient pentru varianta care să le
asigure speranțele la o viață decentă și sigură.
În consecință, specialiștii iau în mod gratuit din natură resursele necesare (fig. 3., minereuri,
argilă, semințe, energie naturală termică, mecanică, ...), își creează cu aceste bunuri și energii
naturale tehnologiile necesare folosind energia intelectuală profesională (fig. 3., cuptoare termice,
tractoare si scule agricole, solarii, ...), prin munca profesională, specializată (energie intelectuală
profesională) produc un anumit tip de bunuri (fig. 3., vase pentru utilizare casnică, legume,...) în
cantitate ce excede cu mult consumului propriu, cu atât mai mult cu cât tehnologia utilizată este
mai productivă și apoi schimbă bunurile disponibile (mărfuri) cu cele produse în excedent de alți
specialiști, pentru a-și asigura o gamă cât mai variată de energie și mărfuri, necesară satisfacerii
complexității trebuințelor umane de interes personal, familial și public.
Deoarece schimbul natural (troc) între produsele muncii umane este dificil de realizat la
scara dimensiunilor și varietăților contemporane, dorite de producători și consumatori (exemplu,
cum să schimbi o vacă, pentru a obține câteva unități din bunurile diverșilor producători - fără a o
diviza în bucăți, cum să distribui milioane de mărfuri diferite la miliarde de consumatori, în
proporțiile dorite de fiecare, ... ?), a apărut necesitatea „banilor”, o categorie specială de entități
specifice fiecărei națiuni, cu o valoare stabilită juridic, astfel încât să intermedieze schimburile
echitabile ale mărfurilor extrem de diversificate ca proprietăţi fizice și utilitariste, între toate
categoriile de producători și consumatori.
Un model de schimb al mărfurilor, într-o economie nespeculativă, cu autodezvoltare poate fi
cel din fig. 4.
Semnificație acronimelor :
M – cantitatea de mărfuri furnizate de producător;
m – cantitatea de mărfuri consumate de comercianți;
B – cantitatea de bani (masa monetară);
Pțpd – prețul de producție, al unității de marfă;
Pfpd – profitul producătorului;

1
[13, p. 4-5] .... „Două decalaje, în continuă mărire, par a se găsi la originea crizelor actuale ale omenirii: cel
dintre om și natură și cel dintre „Nord și Sud”, dintre bogați și săraci. Aceste două decalaje trebuie eliminate dacă vrem
să evităm producerea unor catastrofe cu efecte nimicitoare pentru lume, dar ele pot fi eliminate numai dacă admitem,
în mod explicit „unitatea” globală și caracterul „finit” al Pământului.”
8
 Pțvz – prețul de vânzare al unității de marfă;
Pfvz – profitul comerciantului;
Tximp – taxe și impozite la bugetul public.
Modul de funcționare al schimbului de mărfuri (pieței) nespeculativ, presupune ca masa
monetară aflată în circulație (B) să reflecte valoarea de producție a tuturor bunurilor și serviciilor
și un profit al producătorilor și comercianților proporțional cu vitezele de rotație a capitalului
(mărfuri, tehnologii, ...), diferite în domeniul energiei, producției și serviciilor, stabilite de guvernare,
pe baze științifice. Acest lucru nu este posibil decât atunci când emisia și circulația banilor se află
sub control public și nu sub control privat.

M-m
Mărfuri ( M) (intermediarii = „piaţa” )
PRODUCĂTORII

Pfpd + Pf.vz + TxImp

CONSUMATORII
COMERCIANŢII

Pţvz = Pțpd +

B=Pţpd x M + B= (M-m) x
Pf.pd Pţvz

-conexiuni autoreglatoare

Fig. 4. Model nespeculativ de funcționare a unei economii naționale (sursa: Centrul Cultural
Pitești (2) Proiectul Stiinta in Slujba Cetateanului cu Teodor Ghitescu - Noiembrie 2016 - YouTube)

Primele 3 faze ale economiei sunt rezultatul științelor ingineriei, aprofundări ale științelor
fundamentale (limba maternă, fizică, matematică, chimie, biologie) și în consecință sunt descrise de
variabile ce pot fi suficient de exact determinate.
A patra fază este, în esență, obiectul de studiu al științelor economiei și a celor juridice,
deoarece implică autoreglarea relaţiilor interumane sociale și profesionale și mai ales a acestora
cu mediul natural (habitatul). Datorită caracterului subiectiv al acestor relații, impuse prin dreptul
juridic, au apărut și s-au consolidat cele două modele socioeconomice opuse ca scopuri și rezultate:
 Modelul capitalist de „piață 2 liberă”, având drept scop maximizarea profiturilor
producătorilor privați și a „satisfacției” consumatorilor;

[17, p. 79] „Economiștii occidentali sânt înclinați să considere piața drept o realitate pur capitalistă și folosesc
2

adesea termenul ca și cum ar fi sinonim cu „economia de profit”. .... Ea nu este inerentă capitalismului. Un astfel de
panou de comandă este tot atât de esențial pentru o societate industrială socialistă ca și pentru industrialismul orientat
spre profit.”
9
  Modelul „calea a treia” (nici capitalism cu „piață liberă”, nici socialism cu „piață
centralizată”), având ca scop creșterea continuă a nivelului de trai al întregii populații,
în echilibru cu mediul natural, eliminarea privilegiilor și inechităților socioeconomice.

2.2. Care sunt mijloacele și instrumentele de configurarea și

susținere a modelului socioeconomic?
Așa cum s-a demonstrat la §1., principala deosebire autoreglatoare dintre toate speciile
evoluate și specia umană constă în componenta principală a bioenergiei dobândită prin educație,
cunoașterea = energie intelectuală, singura formă de energie inexistentă în natură.
În consecință toate structurile și procesele specifice omenirii, mai ales cele economice și
juridice, sunt determinate de această formidabilă formă de energie, cu cele două componente
duale: cunoaștere dogmatică (spre colaps) și cunoaștere științifică (spre democrație reală).
Economia fiecărei națiuni este profilată de sistemul de guvernare, pe baza doctrinelor
mistice și politice, utilizând ca instrumente intelectuale:
1. o TEORIE economică promovată prin intermediul învățământului superior, care să
explice noilor generații de ce trebuie să accepte modelul economic stabilit de guvernare;
2. un SISTEMUL DE DREPT juridic constituțional, din care decurg sistemele de drept
economic și social, adică instrumentul practic, prin care se stabilesc obligațiile și drepturile
persoanelor fizice, juridice și ale instituțiilor de guvernare, pentru implementarea modelului
economic adecvat doctrinei politice a statului dogmatic.

2.2.1. Teoriile economice și consecințele lor socioeconomice

Fără a intra în istoricul și evoluția lor, în momentul de față există și se aprofundează continuu
de către cercetătorii interesați, două teorii economice care deși pornesc de la aceleași ipoteze de
studiu, ajung la concluzii opuse, astfel:
a) Teoria economică marginalistă, ce fundamentează modelul capitalist de „piață liberă”;
b) Teoria marxistă, ce fundamentează modelul socialist primitiv și modelul „calea a treia”.
O prezentarea sintetică a răspunsurilor disonante ale celor două teorii, la aceleași ipoteze de
cercetare poate fi cea din fig. 5.
Caracterul manipulator al teoriei marginaliste este evident în fiecare din răspunsurile la
ipotezele de cercetare, în ordinea din fig. 5., astfel:
1. Capitalul nu produce bunuri (energie și mărfuri), el însuși fiind un produs al forței de
muncă, indiferent cum l-am defini. Este simplu de demonstrat practic acest lucru: este suficient să
depunem capitalul sub orice formă într-un habitat identic cu cel în care vom amplasa doar forța de
10
muncă profesionalizată și vom constata, după un timp, faptul că în habitatul cu capital nu numai că
nu s-a produs nimic nou dar și o parte din capital s-a depreciat (distrus). Singura sursă de bunuri este
forța de muncă (personalul calificat activ), adevăr obiectivat de teoria marxistă, pe baza rezultatelor
științelor fundamentale și ale ingineriei;

IPOTEZELE DE CERCETARE
1. Cine produce bunuri (mărfuri);
2. Cum se stabilește prețul mărfurilor;
3, Cum se repartizează mărfurile în societate.

TEORIA MARXISTĂ TEORIA MARGINALISTĂ

1. Exclusiv forța de muncă (omul

productiv);
2. Pe baza valorii (prețul de producție) și a
valorii de întrebuințare (utilității);
3. Pe baza contribuției la dezvoltarea
economică și socială a națiunii.
1. Forța de muncă și capitalul;
2. Pe baza „satisfacției marginale” (cât e
dispus cumpărătorul să plătească un bun);
3. Pe baza salariului negociat și a
capitalului deținut de proprietar.

Doctrine comuniste (primitive/ Doctrine liberale (social

meritocrate) democrate, conservatoare, ...)

Socialism de piață Capitalism Capitalism „social”

Socialism de piață „sălbatic” de „piață
mixtă („calea a de „piață liberă” (cu
centralizată liberă ”
treia”) protecție socială)

CONSECINȚE ASUPRA OMENIRII CONSECINȚE ASUPRA OMENIRII

1. Eliminarea privilegiilor private și 1. Polarizarea bogăției și sărăcirea

impunerea echității socioeconomice; majorității populației;
2. Prosperitatea tuturor cetățenilor lumii în 2. Distrugerea echilibrului cu natura =
armonie cu natura. autodistrugere.
Fig. 5. Răspunsurile teoriei marxiste și marginaliste la ipotezele de studiu ale științelor
economice și consecințele lor
2. Stabilirea valorii mărfii pe baza „satisfacției marginale” este o tratare speculativă a celei
mai importante mărimi ce stă la baza comerțului (a economiei în ansamblu): prețul mărfii. În esență
„satisfacția” este un proces afectiv, cu cel mai înalt nivel de subiectivism, ce poate fi manipulat de
la consens la nonsens prin metodele marketingului și cele juridice, care oficializează de fapt
maximizarea profiturilor private fără limită. Altfel explicat, stabilirea prețului mărfii în economia
de „piață liberă”, are la bază „nivelul de disperare al consumatorului” pentru o anumită marfă,
disperare provocată atât de lipsa locurilor de muncă, de sărăcie, din cauze medicale și de
11
analfabetism, de manipulare a ofertei de către producătorii privați și multe alte cauze produse prin
aplicarea doctrinelor politice liberale în guvernare. Prețul oricărui produs, destinat schimbului,
potrivit științelor ingineriei, poate fi determinat la orice nivel de precizie, cu condiția ca moneda
națională să fie sub control public (fără speculații valorice pe bursă sau prin alte mijloace). În
consecință și prețul de vânzare poate fi anticipat și planificat pentru o dezvoltare durabilă, conform
fig. 4.
3. Repartiția energiei și bunurilor pe baza capitalului deținut de producătorul privat, este
sursa îmbogățirii fără limite și, în consecință, conduce la transformarea terrei într-o raritate pentru
semeni și pentru celelalte specii, adică bulversarea echilibrului natural, urmată de autodistrugerea
omenirii [12,13]. Răspunsul teoriei marxiste este incomparabil mai apropiat de normalitatea
științifică, deoarece energia și bunurile sunt produse de majoritatea populației, în consecință și
repartiția trebuie făcută, nu pe bază de capitalul deținut de producător (sursa polarizării bogăției), ci
de contribuția fiecărei persoane la dezvoltarea economică și socială (echitabilă), a națiunii, sursa
dezvoltării durabile.
Aplicarea rezultatelor economiei marginaliste la cele 3 ipoteze de studiu, conduc la
polarizarea nelimitată a bogățiilor unei minorități infime de oameni, apariția și dezvoltarea
economiei speculative sub toate componentele (financiare, de star, „fabrica de vise”, ...), distrugerea
continuă a habitatelor națiunilor mici și a mii de specii, devastarea mediului și echilibrului natural,
adică autodistrugerea omenirii [12,13].

2.2.2. Utilizare sistemului de învățământ economic și juridic pentru

implementarea modelelor socioeconomice extreme
Atitudinea activă sau pasivă a majorități populației depinde de nivelul „gândirii
științifice” dobândit prin educație, nivel stabilit prin învățământul superior și implicit prin cel
preuniversitar (produs al învățământului superior) și prin moralitatea de referință afișată de
demnitarii statului. Cum majoritatea demnitarilor și a oamenilor de afaceri sunt tot produse ale
învățământului, rezultă că sistemul de învățământ superior este cauza fundamentală a susținerii
unui model prodemocrat sau antidemocrat în fiecare națiune și la nivel global.
Începând cu educația antepreşcolară și până la cea postdoctorală, noua generație primește de
la învățământul preuniversitar și universitar, convingeri asupra normalității statutului de slugă și
stăpân sau anormalității unei asemenea model socioeconomic, precum și modelul cel mai
performant pentru implementarea căruia să-și dedice toate eforturile.
Tot prin învățământ ar trebui ca noile generații să cunoască aprofundat legea
fundamentală a națiunii, de care depinde existența și viitorul lor - constituția și mai ales analiza

12
critică a concordanței sau disonanței conținutului ei cu dreptul natural, obiectiv, conform
principiilor de elaborare a oricărei norme juridice, stabilite de Teoria generală a dreptului 3.
În momentul actual sunt două intelectoxine 4 majore injectate prin învățământ și mai ales
prin mass media (produs tot al învățământului) care asasinează normalitatea gândirii și extinderea
în masă a sindromului Stockholm:
1. Oficializarea juridică a dreptului de control privat asupra emisiei și circulației monetare,
cea mai mare escrocherie intelectuală oficializată a acestui secol, prin care o minoritate infimă,
jefuiește legat întreaga populație a globului de valorile muncii ei. Datorită acestui absurd, întreaga
economie a lumii occidentale devine o speculație financiar – bancară susținută de toate statele
liberale, care polarizează bogăția în ritmuri inimaginabile omului de rând. Un model al caracterului
autodistructiv al primei intectoxine ar putea fi cel din fig. 6. În acest model sumar, al funcționării
economiei „pieței libere”, se evidențiază sursa principală a creșterii continue a datoriei publice către
sistemul financiar bancar privat mondial, adică sărăcirea în masă a populației, în condițiile creșterii
continue a productivității muncii în toate sectoarele economice.

LIPSA DATORIE PUBLICĂ LA

NEVOIA DE INVESTIȚIILOR SISTEMUL BANCAR
BUNURI PUBLICE ÎN PRIVAT (și la companiile
SECTORUL I+II lui transnaționale)
PRINCIPIUL
REZERVELOR
Şomajul şi FRACŢIONARE
austeritatea Credite către populaţie şi ȘI MAXIMIZĂRII
trezorerie (bugetul public) PROFITURILOR
PRIVATE

Dobânzi la credite
SCĂDEREA
SISTEMUL
PUTERII DE BANCA CENTRALĂ
Dobânzi la BANCAR
CUMPĂRARE
PRIVAT PRIVATĂ SAU SUB
depozite
CONTROL PRIVAT

Depozitele
populaţiei şi
Legiferarea trezoreriei Legiferarea
şomajului şi
controlului
austerităţii
financiar bancar
STATUL CAPITALIST privat
„PIAȚĂ LIBERĂ”

Fig. 6. Influența oficializării controlului emisiei și circulației monetare private asupra

sărăcirii populației și creșterii datoriei publice

3
(32) (PDF) Constituție pentru dezvoltare versus constituție pentru privilegii | Teodor Ghiţescu - Academia.edu
4
(29) (PDF) CRIMA INTELECTUALĂ ȘI EVOLUȚIA EI | Teodor Ghiţescu - Academia.edu
13
 În modelul „calea a treia” acest privilegiu sfidător la adresa logicii științifice și a moralității
în guvernare, a fost eliminat, ca în fig. 7., bugetul public fiind nu numai degrevat de datorii publice,
dar acumulând rezerve semnificative necesare investițiilor în sectoarele I și II ale economiei,
singura sursă a dezvoltării durabile și a bunăstării tuturor cetățenilor lumii în armonie cu natura;

INVESTIȚII REZERVE
NEVOIA
PUBLICE ȘI MONETARE
DE PUBLICE ŞI
PRIVATE ÎN
BUNURI PRINCIPIUL
SECTORUL I+II PRIVATE
PLANIFICĂRII
PREȚURILOR ȘI
MASEI
VENIT
MONETARE
GARANTAT
Dobânzi la depozite și
DIVIDENDELE
companiilor publice la buget

Creșterea depozitelor SISTEMUL

CREȘTEREA populaţiei şi trezoreriei BANCAR
PUTERII DE
PUBLIC BANCA
CUMPĂRARE
NAȚIONALĂ
Credite către populaţie
PUBLICĂ
şi bugetul public

Dobânzi la credite
Legiferarea
GARANTAREA controlului PUBLIC
LOCURILOR DE STATUL
asupra emisiei și
MUNCĂ SOCIALIST
circulației monetare
„CALEA A
TREIA”

Fig. 7. Eliminarea influenței speculative a controlului privat asupra emisiei și circulației

monetare în modelul „calea a treia” și consecințe asupra dezvoltării planificate a întregii economii
2. Legalizarea constituţională a dominației proprietății private de uz economic, asupra celei
publice, prin care întreaga populație este deposedată de dreptul natural asupra habitatului, adică de
dreptul la prosperitate generală în armonie cu mediul natural.
Toate celelalte dezastre economice, naturale și umane, decurg din aceste „otrăvuri
intelectuale” promovate drept „adevăruri” ale „democrației occidentale consolidate” și ale „pieței
funcționale”: războaie vizibile (locale) și invizibile (mondiale), revolte ale maselor și oprimarea lor,
jefuirea majorității națiunilor de către marile „puteri”, proliferarea crimei economice și umane,
sărăcirea continuă a majorității populației, mortalitatea infantilă, evoluția demografică anormală,
poluarea mediului ambiant și distrugerea armoniei naturii și multe altele.
Eliminarea lor prin modelul creat de I. B. Tito în R.S.F. Iugoslavia și reluat de guvernarea
chineză după 1990, la condițiile specifice acestei națiuni, precum și de către alte state, ar impune
învățământului superior socioeconomic și managerial, tratarea comparativă a celor două modele

14
limită, existente, pentru a da posibilitatea fiecărei generații, educate științific, să aleagă modelul
ce le asigură realizarea speranțelor de viață.

2.2.3. Creșterea exponențială a averilor sistemului financiar bancar

privat și controlul întregii economii occidentale spre austeritate și
autodistrugere
Controlul privat asupra emisiei și circulației monetare, este principala sursă a polarizări
bogăției private în mâna unei minorități lacome și perfide, bazate pe „principiul rezervelor
fracționare” legiferat la nivel mondial prin Banca Reglementelor Internaționale, componenta a Băncii
Mondiale. Potrivit acestui principiu, băncile private pot utiliza o masă monetară de 10 ori (și mai
mare) decât cea depusă drept garanție la Banca Centrală a fiecărei națiuni.
Schema de aplicarea a acestui principiu este cea din fig. 8.

dobânzi la depozite
dobânzi la credite
BANCA CENTRALĂ
Credite (Cr)

flux monetar
=10*a
Rezervă Dobândă Cr
fracţionară= a
Bani FIAT
Credite
BANCA COMERCIALĂ

bancare
Avere Depozite (Dp)
bancară
>10*a

diferenţe

depozite
Dobândă Dp
Depozite
bancare

Fig. 8. Principiul rezervelor fracționare și utilizarea banilor FIAT pentru polarizarea

bogăției și declanșarea inflațiilor (sursa: [5, p. 245])
Fig. 8. descrie modul de finanțare a economiei „consumerismului” – mentalitatea speculativă
economică a sistemului capitalist de „piață liberă” (implementată prin învățământul occidental încă
din etapa preșcolară, prin așa zis-a educație financiară), astfel:
 Prin legalizarea șomajului, a migrației economice, a „austerității” și utilizării bugetului
public pentru îmbogățire privată, nivelul salariilor și puterea de cumpărare a majorității populației,
sunt menținute într-o perpetuă scădere relativă față de nivelul productivității muncii, care ar trebui
să determine, într-o economie normală, creșterea lor continuă;

15
  Prin educația „financiară” din învățământ, amplificată de mass media privată, noilor
generații li se implementează mentalitatea obținerii nevoilor esențiale de viață (locuință, confort
domestic, educație, ...) „în avans” (înainte ca ele să fie produse efectiv de către cei care le utilizează)
prin obținerea de credite bancare. Această absurditate, a „creșterii economice prin îndatorare”,
transformă debitorii în sclavi ai băncilor, care le pot sechestra bunurile dobândite în caz de
insolvență (frecventă în condițiile negarantării locurilor de muncă de către guvernarea capitalistă);
 Prin crearea premeditată a „clasei de mijloc” (antreprenori) cu ajutor de la bugetul public
sub diferite forme (finanțare publică pentru îmbogățire privată) și a „economiei de star”, o
minoritate din categoriile sociale cu venituri speculative legalizate sfidător de mari (demnitari,
medici, artiști, fotbaliști, ...), au disponibilități monetare pe care le depun la bănci sub formă de
depozite cu dobândă și „conturi curente”, fără dobândă, ceea ce amplifică oricât de mult masa
monetară disponibilă a fiecărei bănci private, potrivit principiului rezervelor fracționare;
 În consecință, băncile private, folosesc depozitele populației (masă monetară acoperită în
bunuri produse deja, care de fapt nu aparțin băncilor) pentru a acorda credite celor cu venituri mici
sau/și antreprenorilor, cu dobânzi de câteva ori mai mari decât dobânzile acordate la depozite,
pentru a dobândi bunuri pe care aceștia nu le-au produs (bani fără acoperire în bunuri = bani
FIAT). De fapt creditele sunt doar promisiuni ale băncilor (bani virtuali) că vor finanța, în rate,
produsele preluate deja de debitori;
 Diferența dintre valoarea dobânzilor la credite și valoarea dobânzilor la depozite se
transformă în avere bancară, produsă prin speculație financiară, fără a avea acoperire în bunuri
produse deja, adică o creșterea artificială a masei monetare ceea ce conduce la inflație și
polarizarea bogăției;
 Prin masa monetară virtuală, acumulată ca proprietate privată, băncile cumpără prin burse
acțiuni la companiile economice publice și private, transformând banii virtuali – FIAT, în valori
reale. Astfel este deposedată majoritatea populației de dreptul natural la dividendele provenite din
exploatarea bogățiilor publice de către companii publice și se transferă în ritm exponenţial,
proprietatea publică în proprietatea privată asupra bogățiilor naționale și transnaționale.
Transpunând fig. 8., într-un model matematic, rezultă tabelul 1. și diagrama din fig. 9., care
evidențiază, cantitativ, caracterul criminal economic al sistemului financiar bancar privat, descris și
în fig. 6., prin polarizarea inadmisibilă a bogăției, cauza autodistrugerii omenirii [12,13].
Principalele ipoteze simplificatoare ale modelului sunt:
a. Depozitele populației au o valoarea ce se menține într-un interval ales de modelator care
respectă principiul rezervelor fracționare, conform datelor reale din țara respectivă;
b. Creditele acordate de bănci variază în apropierea valorii depozitelor, o ipoteză optimistă;
c. Băncile nu majorează rezerva depusă la Banca Centrală;

16
 d. Diferența dintre dobânda la depozite și cea la credite se transformă integral în averea
băncilor;
e. Toate cheltuielile băncilor sunt acoperite din taxe și comisioane pe tranzacțiile bancare.
Modelul matematic, are la bază următoarele relații, transpuse în Excel:
Rz=a=200 [mil. lei] , rezerva depusă de banca privată la Banca Centrală (națională);
DT=2 [luni], intervalul de timp pentru calculul recurent al valorilor;
Tabelul 1. Polarizarea bogăției în băncile private pe baza principiului rezervelor fracţionare

promisiuni bancare) [mil.lei]

Bani FIATdin Dobânzi

Dobânzi la Credite (bani
Avere Bancă [mil.lei]]

Dobanzi la Depozite
Credite (bani virtuali,

Dobânda la credite
Dobânda la depozite
bunurilor produse de
deponenți) [mil.lei]
Depozite (valoarea
Rz=a [mil.lei]

FIAT) [mil.lei]]

[adim./lună]
[adim./lună]
TIMP [luni]
DT [luni]

[mil.lei]

[mil.lei]
0 2 200 200 1713,5 2000 10 50 40 0,0029 0,0125
2 200 240 1928,1 1753 11,2 43,84 32,59
4 200 273 1385 1961 8,08 49,02 40,94
6 200 314 1713,5 1426 10 35,65 25,65
8 200 339 1146,1 1739 6,69 43,48 36,79
10 200 376 1568,5 1183 9,15 29,57 20,42
12 200 396 1956,2 1589 11,4 39,72 28,31
14 200 425 1417,9 1984 8,27 49,61 41,34
16 200 466 1707,6 1459 9,96 36,48 26,52
18 200 493 1119,2 1734 6,53 43,35 36,82
20 200 529 1403,1 1156 8,18 28,9 20,72
22 200 550 2069,4 1424 12,1 35,59 23,52
24 200 574 2078,5 2093 12,1 52,32 40,2
Avere Bancară = Averea precedentă + Banii FIAT, pe intervalul DT, curent [mil.lei];
Depozite = RAND()*(10*a-1000)+1000 [mil.lei], o valoare aleatoare în jurul valorii rezervei
fracționare (a*10) având în vedere probabilitatea depunerilor și desființărilor de depozite;
Credite = Depozite actuale + Banii FIAT [mil.lei]
Creșterea lunară a averii bancare = Dobânda la credite– Dobânda la depozite [mil. lei]
Banii FIAT din Dobânzi = Dobânda la credite – Dobânda la depozite [mil.lei]
Din Tabelul 1 și fig. 8. reiese cu claritate că băncile private își dublează practic averea la
fiecare doi ani, fără să producă nici un bun material care să participe la creșterea nivelului de
cultură și civilizație al națiunii.
Mai mult, sistemul financiar bancar privat este principala sursă a apariției și exploziei masei
monetare fără acoperire în bunuri (bani FIAT), adică a apariției și evoluției tuturor fenomenelor
inflaționiste.
Prin urmare, inflația nu este o caracteristică a economiei, în general, ci doar a economiei
de „piață liberă”, dominată de interese private, bazate în primul rând pe înșelătoria oficializată a
emisiei și circulației monetare în regim privat.

17
 2500 700

600

Averea băncii
Depozite, Credite
2000
500
1500 400

1000 300

200
500
100

0 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Timp [luni]
Depozite (valoarea bunurilor produse de deponenți) [mil.lei]
Credite (bani virtuali, promisiuni bancare) [mil.lei]
Avere Bancă [mil.lei]]

Fig. 9. Dinamica polarizării bogăției prin speculație bancară privată

Este evident pentru orice intelectual cu o pregătire minimală în domeniul abordării științifice
a economiei, că sistemul financiar bancar privat va folosii banii FIAT pentru a-i transforma în
valori reale, prin cumpărarea acțiunilor companiilor publice și private, pe Burse, altă invenție
diabolică a acestei caracatițe anihilatoare a prosperității majorității populației produse prin
creșterea productivității muncii în toate domeniile socioeconomice.
În același timp, tot prin intermediul burselor, sunt manipulate prețurile tuturor formelor de
energie, materii prime și bunuri (nevoile de consum, fig. 6.), proporționale cu nivelul de disperare
al majorității oamenilor („satisfacției marginale”) ale căror venituri sunt menținute premeditat la
pragul sărăciei (principiul „austerității”), tocmai pentru a face apel la creditele bancare!
Mai mult, stimularea consumului prin credite bancare, este promovată ca o cale de
creștere a nivelului de trai, dar ce fel de creștere poate fi vorba pentru cel ce consumă pe datorie,
adică bunuri care nu-i aparțin? Este una din metodele absurdului plauzibil, din mulțimea celor
specifice educației pentru modelul socioeconomic occidental!
În concluzie, principalii acționari ai tuturor companiilor transnaționale și sursa
primordială a polarizării bogăției, a intoxicării educației și a mass media cu pseudoștiințe
economice și juridice, este acest sistem perfid, pervers și sadic pentru întreaga planetă, posibil doar
în modelul capitalist, care conduce omenirea spre autodistrugere [12,13]. Datorită lui întreaga
economie de „piață liberă” este o înșelătorie oficializată, prezentată, prin învățământul superior și
mass media dogmatizate, drept stare de normalitate, de democrație și bunăstare.

18
 3. Comparație sintetică a efectelor celor două modele asupra
evoluției omenirii
Evoluția omenirii este determinată de scopul utilizării bogățiilor pe care natura le pune la
dispoziție sistemului biotic:
1) pentru obținerea și extinderea privilegiilor unor grupuri umane insignifiante;
2) pentru creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor lumii în armonie cu natura
(abioticul și celelalte specii).

BOGĂȚIILE NAȚIONALE (proprietate publică conform legii naturale, obiective, a habitatului)

STATUL CAPITALIST („PIAȚĂ LIBERĂ”) STATUL SOCIALIST ( „CALEA A TREIA”)

Constituție pentru creșterea nivelului de

Constituție pentru privilegii private trai al tuturor cetățenilor

Trecerea proprietății publice la companii Exploatarea bogățiilor publice de către

private, pentru rezolvarea problemelor publice companii publice, în interes public și în
competiție cu companii private

Șomaj Evaziune Austeritate

fiscală (salarii minime) Fără Fără evaziune Creșterea
șomaj fiscală salariilor
Maximizarea profitului privat Impozite pe
venit și sute
de taxe pe Profit planificat al companiilor publice
Investiții Impozit
Dividende sărăcie Salariu
private private pe profit
garantat Dividende Investiții
publice publice
Impozite pe
Economia BUGET PUBLIC venitul real
de „fițe” CAPITALIST
BUGET PUBLIC
„CALEA A TREIA”
Cheltuieli de Cheltuieli de
Investiții publice pentru
administraţie, administraţie
îmbogățire privată
partide, ONG, .. și
(recapitalizare, ajutoare pentru
de „protecție
antreprenori, infrastructură, ...)
socială”
EXCEDENT
BUGETAR
Împrumut la bănci
DEFICIT private cu dobânzi
BUGETAR Investiții publice pentru
speculative
GARANTAREA DREPTURILOR
FUNDAMENTALE

Fig. 10. Utilizarea bogățiilor publice în cele două modele socioeconomice extreme și efectele
asupra dezvoltării durabile și armoniei cu natura

19
 Un model comparativ privind diferențele în utilizarea a bogățiilor naturale, în cele două
modele socioeconomice extreme este prezentat în fig. 10.
Pentru a-și asigura privilegiile private și a le extinde continuu, grupurile de interese private
și-au asigurat dominația asupra statelor încă din sclavagism și continuă și în contemporaneitate,
utilizând orice mijloace, de la războaie și biogenocid, la crima economică, intelectuală și umană
organizată, sub toate formele.
O demonstrație suficient de aprofundată a valabilității proceselor descrise în fig. 10, pe baza
modelării simulative realiste (teoria Jay Forrester) și cibernetice (teoria N. Wiener) sunt prezentate
în cele două rapoarte ale celor mai reputați specialiști occidentali [12,13], care scot în evidență cel
puțin două concluzii comune:
a) Toate nenorocirile omenirii au drept cauză comună polarizarea bogăției (ceea ce
reiese și din fig. 10), fenomen specific sistemului capitalist;
b) Dacă acest fenomen continuă, omenirea merge spre autodistrugere.
Față de cele de mai sus, orice specialist de bună credință, are suficiente argumente
științifice pentru a disemina noilor generații o gândire comparativă critică și constructivă.

3.1. Evoluția datoriei publice a statelor Uniunii Europene, ca

urmare a dictaturii sistemului financiar bancar privat asupra
economiilor naționale
Necesitatea studiilor acestor principii este necesară pentru evitarea manipulărilor intelectuale
în masă, prin crearea confuziei dintre cauze și efecte.
Cea mai vehiculată deturnare a gândirii normale asupra cauzei disfuncțiunilor
socioeconomice, omniprezentă în mass media occidentală, este aceea a identificării cauzei erorilor
decizionale și a declinului vieții majorității, cu numele persoanelor aflate la guvernare, în locul
doctrinei politice, materializate în dreptul constituțional, pe care orice demnitar, indiferent de
proveniență și funcție publică, este obligat să le aplice!
Din păcate, învățământul superior, care ar trebui să fie sursa clarificatoare, este primul
supus îndoctrinării, ceea ce amplifică bulversarea speranțelor majorității populației.
În consecință, decidenții globali, au ignorat propunerile de eliminare a cauzelor disfuncţiilor
omenirii din raportul „Limitele creșterii” [12]- „repartiția echitabilă a bunurilor între state și între
cetățenii aceleiași națiuni”- și au preluat varianta propusă în raportul „Omenirea la răspântie” [13] –
„dezvoltarea armonioasă a celor 10 regiunii”, propuse de autori, evident, soluție disonantă precizării
cauzei acestor disfuncții – polarizarea bogăției, fără reacții corespunzătoare ale specialiștilor din
învățământ!!!

20
 Așa a apărut și s-a dezvoltat, sub forma unui „cvasistat federal”, Uniunea Europeană (UE), în
interiorul căreia sărăcirea majorității populației și creșterea decalajului economic și social dintre
națiunile încorporate este în continuă creștere, ceea ce contrazice, evident, atât ipotezele creierii ei
cât și soluția de normalizare a omenirii, propusă în [13].
Toate structurile mass media și din păcate majoritate celor din învățământul superior prezintă
UE ca o sursă de progres și prosperitate, în totală contradicție cu realitățile descrise de principalul
indicator economic al bunăstării reale și dezvoltării durabile „evoluția datoriei publice”, așa cum se
observă în fig. 11.!
140
Procent din PIB

120

100

80

60

40

20

0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017
EU (27 countries) Belgium Spain Anul
France Italy Luxembourg
Austria Romania United Kingdom
Germany Liniară (EU (27 countries)) Liniară (Belgium)
Expon. (Spain) Expon. (Italy) Liniară (Luxembourg)
Liniară (Austria) Liniară (Romania) Expon. (United Kingdom)
Liniară (Germany)

Fig. 11. Evoluția datoriei publice a statelor UE (sursa:

https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=sdg_17_40)

După cum se observă, toate statele UE au avut o evoluție ascendentă a datoriei publice,
inclusiv Germania, considerată cea mai puternică economie a Europei. Ori, pentru orice specialist
autentic, în economie și management, este evident că o dezvoltare durabilă nu poate fi produsă prin
creșterea continuă a datoriei publice ci prin scăderea ei continuă, până la eliminare, ceea ce este
imposibil în modelul capitalist de „piață liberă”.

21
 4. Manipularea intelectuală, cauza fundamentală a degenerării
evoluției omenirii spre autodistrugere
Manipularea intelectuală a noilor generații, are sensul alterării cunoașterii științifice
transmise noilor generații prin sistemul de învățământ și a deformării spre anormalitate a gândirii
întregii populații prin mass media clasică și virtuală.
Deoarece cunoașterea = forma predominantă de energie = surse tuturor formelor de
civilizație, rezultă că o energie alterată produce transformări alterate, cu consecințe semnificative
asupra echilibrului economic, social și natural.
Sunt nenumărate metode și mijloace de manipulare în masă, în continuă diversificare și
creștere a eficienței lor, cu atât mai mult cu cât tehnologiile electronice de procesare a informațiilor
și mai ales cele de interacțiune nemijlocită creier - sistem artificial „inteligent” avansează în
performanțe.
Principalele metode ar putea fi considerate:
1. Dogmatizarea mistică, prin care tinerilor, de la cea mai fragedă vârstă (adică sub control
genetic), li se inoculează ideea existenței unei entități divine, atotputernică și atotștiutoare, care a
creat tot ceea ce există și ne configurează viața și mediul ca un liber arbitru, ale cărei acțiuni sunt
deslușite de reprezentanții ei tereștrii – clerul. Manipularea constă în implementarea ideii
eronate că necazurile noastre nu au drept cauză semenii noștri aflați în funcții de decizie și
guvernare, ci voința divină, care ne pune la încercare credința! Deci dacă dorim să scăpăm de ori
ce necaz, trebuie să ne rugăm divinității nu să eliminăm sursa lor reală: guvernarea
antidemocrată. Diversitatea doctrinelor mistice a fost și este una din principalele cauze ale dezbinării
oamenilor în grupuri ostile, ale războaielor și crimelor umane și intelectuale de tot felul. Esența
toxicității constă în faptul că toate dogmele mistice împart omenirea în 4 categorii ierarhice în scopul
dobândirii de privilegii private, pe care trebuie să le acceptăm ca stare de normalitate:
a) Divinitatea – stăpânul absolut, invizibil și imaterial, ce decide după bunul plac existența
și schimbările universului. Divinitatea are propria structură ierarhică și duală;
b) Clerul – reprezentantul terestru al divinității, care explică prozeliților voința divină și
consecințele respectării sau nerespectării ei;
c) Stăpânul executiv – monarhul, nobilul, capitalistul, ...., care deține puterea reală de a
determina masele să aplice voința divină așa cum le-a fost ea explicată de purtătorii ei spirituali
– clericii;
d) Robii, sclavii –„prostimea”, masele ignorante care trebuie să muncească sau/și să
moară pentru împlinirea poruncilor stăpânilor.

22
 2. Dogmatizarea politică, prin care se combate structurarea socială și economică pe baze mistice
și se implementează ideea că oamenii trebuie să-și organizeze propria existență și relațiile cu
natura, conform unor doctrine politice create și promovate de structuri umane specializate,
numite „partide politice” și nu după rezultatele științelor conducerii. Doctrinele politice sunt un
ansamblu de dogme ce trebuie aplicate și nu validate științific, indiferent de consecințe, de către
partidul politic ce obține prin „alegeri libere” sufragiul majorității simple a alegătorilor, de a
structura sistemul de guvernare și a „corecta sistemul juridic”, în toate componentele lui, conform
acestor dogme. După conținutul și consecințele lor dogmele politice se împart în mai multe grupe,
dintre care extremele sunt: liberalismul – creatorul și susținătorul sistemului capitalist de „piață
liberă” și comunismul – creatorul și susținătorul sistemului socialist și modelului „calea a treia”;
3. Dogmatizării mixte, politice și mistice, care se susțin reciproc pentru manipularea maselor
în raport de interesele grupurilor ce dețin puterea statelor.
Fiecare din cele trei metode, se aplică de toate structurile de guvernare folosind ca instrument
intelectual sistemul educațional și sistemul de drept juridic, subiectiv, constituțional, economic,
familial, civil, penal etc., ca în fig. 12.

STATUL
DOGMATIC

GÂNDIREA
NOILOR
CLERUL GENERAȚII

PROZELIȚII
DOCTRINA
MISTICĂ

SISTEMUL DE
DOCTRINA

LĂCAȘURI DE
POLITICĂ

CULT ÎNVĂȚĂMÂNT

MASS MEDIA

-bucle autoreglatoare

Fig. 12. Cercurile vicioase ale manipulării intelectuale dogmatice (sursa: (51) (PDF) CRIMA
INTELECTUALĂ ȘI EVOLUȚIA EI | Teodor Ghiţescu - Academia.edu )

Fiecare metodă utilizează ca procedee:

- sofismele – demonstrații intelectuale care pornind de la ipoteze false, pe baza de
raționamente corecte, deformează până la absurd cunoașterea realităților obiective;
- prezentarea adevărurilor drept minciuni și minciunilor drept adevăruri;
23
 - ascunderea informațiilor esențiale și publicarea celor nesemnificative;
- mixajul – amestecarea adevărurilor obiectivate cu neadevăruri credibile, într-un taifun
informațional din care puține persoane pot distinge ceea ce este corect sau ba;
- blocarea / limitarea accesului la informațiile științifice, publice, în mediul virtual, prin
eliminarea legăturilor de acces, blocarea importului de informații sau impunerea de condiții
inacceptabile (înrolare, acces la datele personale, acces contra cost, formate greu de decodificat etc.).
Exemplu - eliminarea accesului gratuit la bibliotecile virtuale de genul: www.dacoromanica.ro,
https://www.bibliotecapleyades.net/sociopolitica/sociopol_ globaleducation06.htm. www.biblioteca-
digitala.ase.ro, .....;
Toate statele politice sunt state dictatoriale, conform logicii dogmatice, contrar
afirmațiilor din retorica occidentală privind „democrația liberală”, care consideră „dictatoriale”
doar statele comuniste, conform fig. 13.

STATUL LIBERAL STATUL COMUNIST

(capitalist) (socialist, „calea a treia”)

DICTATURA MAJORITĂȚII
DICTATURA MINORITĂȚII NORMALE asupra
BOGATE bogate asupra minorităților distructive
majorități sărăcite

Norme juridice pentru dezvoltare

Norme juridice pentru durabilă și prosperitatea tuturor
privilegii private cetățenilor în armonie cu natura,
personale și de grup fără privilegii private

ECONOMIA de ECONOMIA de „PIAȚĂ

„PIAȚĂ LIBERĂ” PLANIFICTĂ / MIXTĂ”

Polarizarea bogăției și Utilizarea predictivă,

transformarea Terrei într-
o „raritate” pentru
majoritatea populației
planificată a suprafeței și
bogățiilor Terrei, pentru
creșterea nivelului de trai
al întregii populații, în
armonie cu mediul natural

Distrugerea Respectarea legilor naturii prin

echilibrului cu natura dreptul juridic și evoluția normală
= pieirea omenirii a tuturor speciilor

Fig. 13. Dictatura STATULUI DOGMATIC indiferent de doctrina politică

24
 În sens științific, faptul că STATUL, este sursa energiei transformatoare a tuturor națiunilor
și a omenirii în ansamblu, respectă „principiul ierarhizării structurale și funcționale al tuturor
sistemelor”, principiu universal, conform filozofiei sistemice.
Științele conducerii confirmă necesitatea existenței elementului de dominație (stat, manager,
...) în orice structură organizațională, de orice nivel, altfel se instalează haosul și autodistrugerea ei.
Diferența dintre „democrație” și „autocrație”, constă în SCOPUL UTILIZĂRII
DICTATURII de către STATUL DOGMATIC:
 În interese private (capitalism), pentru polarizarea bogăției și autodistrugerea
omenirii [12,13];
 În interesul tuturor cetățenilor lumii (socialism / calea a treia), în armonie cu natura
și supraviețuirea tuturor speciilor!

5. Orice teorie este corectă dacă este confirmată de practică

Criteriul de adevăr al oricărei concluzii este concordanța teoriei cu practica.
Superioritatea economică, umană și științifică a modelului „calea a treia” este demonstrată
de evoluția R. P. Chineze din ultimii 20 de ani, de când a adoptat acest model, după varianta creată
de I. B. Tito, în R. S. F. Iugoslavia.
Retorica politică occidentală, pentru a ascunde cauza reală a ascensiunii economice
fulminante a Chinei – doctrina politică socialistă meritocrată, promovează ideea că China este o
țară cu două sisteme - socialist și capitalist și datorită componentei capitaliste s-ar datora ritmul ei
incredibil de dezvoltare. Asemenea afirmații sunt o manipulare intelectuală a ignoranților, deoarece
încalcă rezultatele științelor fundamentale generalizate în filosofia sistemică, potrivit cărora fiecare
națiune este un sistem distinct de al celorlalte tocmai prin SURSA LOR DE ENERGIE - guvernarea
dogmatică. Faptul că guvernarea comunistă chineză, a eliminat dogma politică a comunismului
primitiv, potrivit căreia proprietatea privată este sursa exploatării omului de către om (adevărată în
condițiile desființări proprietății publice de uz economic din majoritatea statelor occidentale) și a
permis dezvoltarea acesteia în competiție cu cea publică, este cheia echilibrului și performanței
economice a țării în condițiile dezvoltării generale bazate pe predicție, organizare, planificare,
coordonare și controlul statului (reprezentantul majorității populației) asupra tuturor componentelor
sociale, economice și naturale.
Este evident că proprietatea privată de uz economic nu are ca obiective binele public, dar dacă
ea se dezvoltă prin cercetare științifică de vârf și nu prin jefuirea bogățiilor și bugetului public, așa
cum se întâmplă în toate statele capitaliste și are drept competitori companii publice, a căror profituri
sunt sub control public, atunci se asigură valorificarea armonioasă maximă a energiei intelectuale
naționale: competiția privată și publică pentru prosperitatea generală a țării.

25
 Câțiva indicatori socioeconomici de performanță a modelului „calea a treia”, față de modelul
capitalist ar putea fi:
1. Eliminarea corupției la nivelul de vârf prin interzicerea accesului oamenilor de afaceri în
structurile de guvernare, sursa principală a legalizări privilegiilor private și a utilizării bunului
public pentru îmbogățire privată din sistemul capitalist;
2. Aplicarea funcțiilor și principiilor științei conducerii în guvernare. Statul chinez, are o
previziune științifică asupra evoluției omenirii, a cauzelor disfuncțiilor existente, organizează,
planifică, coordonează, controlează și evaluează evoluția tuturor variabilelor micro și
macroeconomice, în armonie cu natura. Din acest motiv, loviturile de stat care au avut succes în
fostele state socialiste din Europa, în China au eșuat 5, fiind prevenite cu fermitate de statul
poziționat consecvent în slujba poporului;
3. Statul chinez este capabil să garanteze un nivel de trai în creștere continuă la o populație
mult mai mare decât a Europei și SUA la un loc 6 (aproape 1,3 miliarde de oameni). Sursa de
garantare o reprezintă bugetul public, finanțat de către companiile publice și private, pe bază de
plan, cu sancționarea drastică a evaziunii fiscale sau altor forme de crimă economică organizată, ceea
ce sistemul capitalist nu face. Din contră, statul capitalist anulează drepturile fundamentale, începând
cu dreptul la muncă – conform legii naturale a hrănirii (prin legalizarea șomajului), dreptul la
educație și asistență medicală gratuită, la un salariu decent proporțional cu contribuția la dezvoltarea
economico – socială a țării și nu proporțional cu nivelul contribuției la jefuirea populației, ca în
occident;
4. Ritmul de creștere economică, planificat de statul comunist chinez, pe termen scut, mediu
și lung este de 2-3 ori mai mare față de cel al statelor capitaliste, în care „libera inițiativă privată”
creează haos economic și social, costuri imense suportate de majoritate populației și timpi de
finalizare a oricărei investiții de câteva ori mai mare decât al celor similare din China! Construirea
spitalelor pentru combaterea pandemiei COVID 19 , în cca. 10 zile este o imposibilitate pentru orice
stat capitalist, în care, numai organizarea de licitații este de ordinul lunilor!!!;
5. China nu valorifică potențialul altor state prin ocupaţie militară sau prin coruperea statelor
cum procedează SUA și fostele puteri coloniale. Metoda de infiltrare este producerea de bunuri tot
mai sofisticate și mai utile, la un nivel tot mai înalt de tehnicitate, la prețuri bazate pe costuri și nu

5
[16, p213] „Al doilea proces de tranziție din Rusia și din estul și sud-estul Europei este departe de a se fi
încheiat, însă multe lucruri sunt clare în această privință: în Rusia el nu s-a ridicat nici pe departe la înălțimea
promisiunilor sau a speranțelor adepților economiei de piață. Pentru majoritatea oamenilor din fosta Uniune
Sovietică, viața economică din capitalism este chiar mai rea decât spuseseră vechii lideri comuniști că va fi. ” ...
6
[16, p. 281] „În mod asemănător succesul Chinei din ultimul deceniu contrastează izbitor cu eșecul Rusiei.
În timp ce China a înregistrat un ritm mediu de creștere economică de peste 10% în anii 1990, Rusia a cunoscut un declin
de 5,6% în medie pe an. ... Pe când în China tranziția a determinat cea mai mare diminuare a numărului de săraci din
istorie (de la 358 de milioane în 1990 la 208 milioane în 1997, folosind drept criteriu de apreciere standardul de un
dolar pe zi), în Rusia ea a determinat poate cea mai mare creștere a numărului săracilor înregistrată vreodată într-un
interval de timp atât de mic (cu exepția perioadelor de război și foamete):”
26
la prețuri bazate pe specularea afectivității consumatorului sau supraevaluate pentru „mărci
tradiționale” ca în occident;
6. Bugetul public chinez alimentat prin taxele pe profit, dar mai ales prin dividendele
companiilor publice, datorate tuturor cetățenilor țări ca proprietari de drept în indiviziune anonimă,
asigură finanțarea tuturor obiectivelor de dezvoltare planificată, având totdeauna rezerve pentru
situații de urgență. Modul de gestionare al pandemiei COVID 19, incomparabil mai eficient decât
al celor mai puternice state capitaliste este o demonstrație considerabilă de performanţă
socioeconomică și de guvernare în slujba întregului popor, nu a minorității bogate;
7. Excedentul de bunuri creat de economia planificată prin modelul chinez „calea a treia”, a
impus moneda națională, yuanul, ca una din principalele monede forte din sistemul financiar
bancar mondial. Astfel China a devenit principalul finanțator extern al deficitului bugetar al SUA și
altor state capitaliste dezvoltate și din „lumea a II-a și a III-a;
8. Mulți apologeți ai capitalismului susțin că progresul științific și economic al Chinei are la
bază „furtul proprietății intelectuale” din statele capitaliste avansate. Este o absurditate să consideri
că la o populație mai mare ca a SUA și Europei la un loc să nu existe genii științifice, cu atât mai
mult cu cât analfabetismul în modelul socialist și calea a treia este eradicat. Astfel de insinuări omit
faptul că țările occidentale „avansate”, își datorează progresul științific „furtului elitelor” din
statele sărace, fără a plăti cheltuielile acestora cu educația efectuată din fonduri publice.

CONCLUZII
1. Învățământul superior este obligat să prezinte noilor generații cel puțin cele două
alternative extreme de evoluție actuală a omenirii și posibilitatea existenței celei de a treia variante:
guvernarea meritocrată, bazată preponderent pe științele conducerii și nu pe dogme mistice sau
politice;
2. Toate conflictele interstatale actuale au drept obiectiv globalizarea celui mai performant
model socioeconomic, potrivit principiului dualismului sistemic (fig. 1.): „calea a treia”;
3. În condițiile evoluție actuale a tehnologiilor de control mintal, caracterul privat al mediului
virtual este un pericol social major pentru cunoașterea și promovarea normalității în gândirea și
interacțiunea echitabilă a noilor generații;
4. Creșterea productivității muncii (inclusiv prin robotizare) nu trebuie să producă ȘOMAJ,
ca în modelul capitalist (necesar pentru menținerea maximizării profiturilor private), ci reducerea
timpului ocupat al angajaților la locul de muncă și creșterea timpului destinat perfecționării
pregătirii profesionale, recuperării energiei consumate, prin odihnă, divertisment, practicarea
vocațiilor complementare postului etc., procese ce pot fi planificate în scopul dezvoltării durabile,

27
numai prin modelul socioeconomic numit „calea a treia” sau unul mai performant „modelul
meritocrat”.

28
Referinţe bibliografice
[1] ***: http://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx
[2] Bran Paul, Costică Ionela: Relaţii financiare şi monetare internaţionale,
http://biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=103&idb=
[3] Capra Fritjof: Momentul adevărului, Editura Tehnică, București 2004
[4] Dumitru Marin, ş.a.: Macroeconometrie, Ed. ASE, Bucureşti, 2015
[5] Ghiţescu Teodor : Autoreglarea societăţii între raţiune şi absurd, Editura UPIT, 2016 (e-
ISBN: 978-606-560-478-0)
[6] Huntington Samuel: Ciocnirea civilizațiilor şi refacerea ordinii mondiale, Ed. Samizdat,
2005
[7] Iacob Andreea Iluzia: Econometria consumului populaţiei, Ed. ASE, Bucureşti 2014
[8] Khanna Parag: Lumea a II-a. Imperii şi influenţa în noua ordine globală, Ed. Polirom,
Bucureşti, 2008
[9] Lipsey G. R. , Chrystal A. K.: Economie pozitivă, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
[10] Ludwig von MISES: Acţiunea umană. Un tratat de teorie economică, http://mises.ro/43/
, 2015
[11] Marx Karl: Capitalul. Critica economiei politice, Ed. PCR, Bucureşti, 1947
[12] Meadows Donella, &: The Limits of Growt, Universe Books, New Jork, 1972
[13] Mesarović Mihajlo, Pestel Eduard: Omenirea la răspântie, Ed. Politică, 1975
[14] Mureşan Dumitru, Tasnadi Alexandru, ş.a.: Doctrine economice, Editura ASE, Bucureşti,
2001
[15] Răcilă Emil, Vâlsan Calin: Politologie, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/
[16] Stiglitz Joseph: Globalizare. Speranţe şi deziluzii, Ed. Economică, Bucureşti, 2005
[17] Toffler Alvin: Al treilea val, Ed. Politică, Bucureşti, 1983
[18] Toffler Alvin: Puterea în mişcare, Ed. Antet, Bucureşti, 2006
[19] Ziegler Jean, Műhlhoff Uwe: Seniorii crimei. Organizaţii secrete contra democraţiei,
Editura Antet, Oradea, 1998

29