Internațional Ziar de Clinice și Sănătate Psihologie (2016) 16, 1---10

Revistă Internațională
de psihologie clinică și de
sănătate

ARTICOLUL ORIGINAL

Efectele stresului zilnic asupra sănătății mintale

pozitive și negative: Medierea prin autoeficacitate
Pia Schönfeld ∗, Julia Brailovskaia, Angela Bieda, Xiao Chi Zhang, Jürgen Margraf

Ruhr-University Bochum, Germania

A primit 27 aprilie 2015; acceptat la 24 august 2015

Disponibil online 30 octombrie 2015

Abstract Factorii de stres zilnici, în comparație cu evenimentele traumatice, sunt din ce în ce mai
recunoscuți ca factori de risc impor-tant pentru sănătatea mintală. Rolul autoeficacității generale
asupra relației dintre stresul zilnic și aspectele legate de sănătatea mintală nu a fost încă
CUVINTE CHEIE examined. Având în vedere modelul cu factor dublu al sănătății mintale , care postulează
Auto-eficacitatey; că sănătatea mintală este mai mult decât absența simptomelor psihopatologice, am testat
Sănătatea efectele medierii de autoeficacitate separat pentru sănătatea mintală pozitivă și negativă.
mintală; Stresul Efectele totale, directe și indirecte au fost estimate folosind date dintr-un eșantion german
zilnic; Medierea; mare reprezentativ la nivel național(N = 1.031) prin analize de mediere bootstrapped care
Studiu descriptiv oferă intervale de încredere bootstrap corectate de 95%. Rezultatele au indicat
al sondajului autoeficacitatea ca mediator al efectelor factorilor de stres zilnici asupra sănătății mintale, cu
dimensiuni superioare ale efectului pentru compared pozitiv la sănătatea mintală negativă.
Efectele medierii au fost reproduse în eșantioane studențești din Germania (N = 394), Rusia (N =
604) și China (N = 8.669). Constatările sugerează că auto-eficacitatea funcționează ca un tampon
de stres de zi cu zi. Cu toate acestea, un model complet de mediere nu a fost susținut,
deoarece resursele psihologice multiple pot avea efecte de protecție. Acest studiu oferă primele
dovezi transnaționale pentru diferite efecte de tampon de stres pentru cele două dimensiuni
ale sănătății mintale.
© 2015 Asociație Englezăn˜val de Psihologie Comportamentale. Publicat lângă Elsevier
Spania S.L.U. Acesta este un articol cu acces liber sub licența CC BY-NC-ND
(http://creativecommons.org/ licente/by-nc-nd/4.0/).

CUVINTE CHEIE Efectele stresului de zi cu zi asupra sănătății mintale pozitive și negative:

Autoeficacitate; Medierea auto-eficacității
sănătatea
mintală; stresul Rezumat Stresul de zi cu zi, în comparație cu evenimentele traumatice, este recunoscut. Din
de zi cu zi; ce în ce mai mult citată ca un factor de risc major pentru sănătatea mintală. Rolul
mediere; autoeficacitate generală în relația dintre stresul zilnic și aspecte ale sănătății mintale încă
studiul descriptiv nu a fost examinată. Luând în considerare modelul cu doi factori, care postulează că
la populațiilor sănătatea mintal el mai mult Ce cel absență de Simptome Psihopatologică Cerceta cel
mediere de cel
∗
Autor corespondent: Centrul de Cercetare și Tratament în Domeniul Sănătății Mintale, Ruhr-University Bochum, Massenbergstr. 9-13,
44787 Bochum, Germania.
Adresa de e-mail : pia.schoenfeld@rub.de (P. Schönfeld).

http://dx.doi.org/10.1016/j.ijchp.2015.08.005
1697-2600/ © 2015 Asociación Espan ̃ola de Psicología Conductual. Publicat de Elsevier España, S.L.U. Acesta este un articol cu acces liber
sub licența CC BY-NC-ND (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/).
2 P. Schönfeld și la.

autoeficacitate separat pentru sănătatea mintală pozitivă și negativă . Au fost evaluate

efectele totale, directe și indirecte, utilizând datele dintr-un eșantion al populației
repentative germane (N = 1.031). Autoeficacitatea este un mediator al efectelor stresului
cotidian, cu efecte superioare asupra sănătății mintale pozitive. Rezultatele au fost
reproduse în eșantioane de elevi din Germania (N = 394), Rusia (N = 604) și China (N = 8.669).
Auto-eficacitatea acționează ca un tampon pentru stresul de zi cu zi. Un model
complet de mediere nu a fost susținut cu mai multe resurse psihologice care pot avea efecte
protectoare. Este prima dovadă transnațională pentru diferite efecte tampon-stres pentru
cele două dimensiuni ale sănătății mintale.
© 2015 Asociación Espan ̃ola de Psicología Conductual. Publicat de Elsevier España, S.L.U.
Acesta este un articol cu acces liber sub licența CC BY-NC-ND (http://creativecommons.org/
licențe/by-nc-nd/4.0/).

Pentru a ilumina pe deplin procesele de la locul de Karademas & Kalantzi-Azizi, 2004). Deși s-a găsit o
muncă din spatele impactului stresului asupra sănătății corelație cu bătăile de cap zilnice (Holohan, Holohan, &
mintale, este esențial să se examineze potențialul de Belk,
tamponare al resurselor psihologice și al mecanismelor de
adaptare (Wheaton, 1985). Modelul de tamponare a
stresului postulează că variabilele psihosociale specifice
sunt protectoare pentru impactul patogen al stresului
(Cohen & Edwards, 1988; Lazăr – Folkman, 1984). În timp
ce stresul este recunoscut ca un factor de risc important,
nu toate persoanele care se confruntă cu stres, experiență
afectată de sănătate mintală. Deși există dovezi căstresul
chr onic al vieții de zi cu zi este un predictor mai bun al
sănătății mintale și al bunăstării (Newnham, Pearson, Stein,
& Betancourt, 2014), studiile anterioare s-au concentrat în
mod dominant asupra incidentelor traumatice sau a
evenimentelor majore de viață (de exemplu. Bosmans,
Benight, Knaap, Winkel, & van der Velden, 2013; Guerra,
Cumsille, & Martínez, 2014). Efectele cumulateale
factorilor de stres zilnici sunt predictori importanți pentru
apariția simptomelor de depresie și anxietate (D'Angelo &
Wierzbicki, 2003; Parrish, Cohen, & Laurenceau, 2011).
Cu toate acestea, ipotezele includ doar efectele directe
ale stresului asupra sănătății sunt incomplete și ignoră
posibilii factori de intervenție sau atenuare, ceea ce duce
la o estimare potențial inexactă a dimensiunilor efectelor.
Forța asocierii dintre stres și starea mentală se
depășeșteasupra caracteristicilor și strategiilor care
diferențiază indivizii unul de celălalt (Leiva-Bianchi,
Baher, & Poblete, 2012). Măsura în care efectele stresului
zilnic asupra mentalului suntmediate prin acteristică
personală nu a fost încă examinată.
Autoeficacitatea este o resursă de rezistență pozitivă
care face parte din procesul de evaluare cognitivă și este
esențială pentru reglarea stresului (Bandura, 1992;
Bisschop, Kriegsman, Beekman, & Deeg, 2004). Se referă
la capacitățile unui individ de a performa în mod
corespunzător în situații provocatoare. Pe baza acestei
capacități de reglementare a stresului, o multitudine de
cercetări sugerează că autoeficacitatea este legată de
aspecte ale sănătății mintale și tulburări psihologice (de
exemplu, Bandura, Caprara, Barbaranelli, Gerbino, &
Pastorelli, 2003; Sandín, Sánchez-Arribas, Chorot, &
Valiente, 2015). În plus, funcționează ca mediator pentru
relația dintre evenimentele de viață stresante și
simptomele depresive (Maciejewski, Prigerson, & Marzure,
2000). În mod similar, există dovezi pentru rolul său de
intervenție în contextul stresului profesional și al
examinării stu-dent (Grau, Salanova, & Peiró, 2001;
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 3
mintal Sănătate
1984), există încă o lipsă de dovezi pentru efectul de
mediere s de auto-eficacitate percepute generale,
care se referă la o gamă largă de domenii funcționale
diferite, cu factori de stres din viața de zi cu zi
pentru a proteja sănătatea mintală . Mai mult decât
atât, având în vedere recunoașterea faptului că sănătatea
mintală completă este mai mult decât absența
simptomelor psihopatologice (Organizația Mondială a
Sănătății (OMS), 2001), modelul tradițional unidimen-
sional nu mai este suficient. Impactul protector al
caracteristicilor pozitive este relevant pentru prevenirea
problemelor de sănătate , precum și pentru stimularea
bunăstării. Pe această bază, sănătatea mintală poate fi
împărțită în două dimensiuni. Sănătatea mintală pozitivă
este definită ca o modalitate optimă de funcționare psihi-
cronologică și un sentiment general de bunăstare (Deci
& Ryan, 2008; Keyes, Shmotkin, & Ryff, 2002). În
con- trast, sănătatea mintală negativă include fațete
vătămătoare , cum ar fi probleme de sănătate,
psihopatologie sau tulburări psihiatrice. În ciuda
intercorelației lor, acești doi factori sunt diferiți și pot
acționa relativ independent (Keyes, 2007; Suldo &
Shaffer, 2008; Weich et al., 2011). Prin urmare, o
neluare în considerare aprezenței caracteristicilor
pozitive ar reduce valoarea predictivă a stresului.
Așteptările percepute privind autoeficacitatea sunt
puternic corelate pozitiv cu sănătatea mintală pozitivă și
negativ cu sănătatea mintală negativă .
Autoeficacitatea ridicată este legată de niveluri
ridicate de bunăstare subiectivă, optimism și satisfacție de
viață (Azizli, Atkinson, Baughman, & Giarmmarco, 2015;
Bandura, 1992; Luszczynska, Gutiérrez-Don a ̃ , &
Schwarzer, 2005). Eficacitatea scăzută de sine , la
rândul său, este legată de mai multe simptome de
anxietate, primejdie și depresie (Kashdan & Roberts,
2004; Kwasky & Groh, 2014). Prezentul studiu
urmărește să examine rolul de auto-eficacitate
generală percepute în explicarea efectelor stresului zilnic
asupra atât aspectele pozitive și negative ale
sănătății mintale . Deși contextul cultural este într-adevăr
un factor determinant important al sănătății mintale
(de exemplu, Maercker et al., 2015), încă nu este
clar dacă autoeficacitatea tamponează stresul în diferite
culturi. Diferențele dintre percepțiile asupra
autoeficacității sunt asumate , deoarece culturile
estice sunt considerate a fi mai colectiviste și mai
puțin individualiste și mai concentrate pe sine decât
culturile occidentale (Bond, 1991). Astfel, este
interesant de dezvăluit efectele din China ca națiune
estică și Germania ca națiune occidentală și într-o
națiune care este sub- în curs dedesfășurare, cum ar fi
Rusia. S-a demonstrat că chinezii raportează că sunt
mai puțin auto-eficienți decât culturile occidentale
(Schwarzer, Bassler, Kwiatek, Schroder, & Zhang, 1997).
În comparație cu germanii și rușii, există, de
asemenea,
 4 P. Schönfeld și la.

cele mai mici valori în rândul chinezilor (Scholz, Don ̃a, largă (DASS-21; Henry &
Sud, & Schwarzer, 2002). Cu toate acestea, nu există încă
o indicație a efectelor de stres-tampon fiind dependentă de
cultură. Prin urmare, efectele protectoare ar trebui să fie
relevante la nivel mondial. Primul scop al acestui studiu a
fost de a examina gradul în care efectele stressors zilnice
asupra celor două dimensiuni ale sănătății mintale sunt
mediate prin auto-eficacitate generală percepută într-un
eșantion reprezentativ de populație. Al doilea scop a fost
de a investiga dacă efectele tampon ale auto-eficacității
generale percepute apar în eșantioane de studenți din
Germania, Rusia și China. Conform identificării sale ca
predictor specific pentru aspectul pozitiv al sănătății
mintale (Karademas, 2007), ne așteptăm ca efectele de
stimulare să fie mai mari pentru pozitivi decât pentru
sănătatea mintală negativă.

Metodă

Participanţii

Datele au fost colectate în contextul programului de

studiu Bochum Opti- mism și sănătate mintală (BOOM).
Acesta a fost conceput pentru a investiga factorii de
protecție pentru sănătatea mintală pozitivă și negativă și
aspectele transculturale într-o serie de studii
transversale. Toate procedurile de studiu au primit
aprobarea comisiei de cercetare și etică. Partizanilor li s-
au oferit informații despre scopul studiului și o asigurare a
anonimatului lor în partic- ipation și și-au dat acordul în
scrispentru a participa. Un eșantion total de 1.031 de par-
ticipanți reprezentativi pentru populația generală
germană cu vârsta cuprinsă între 18 și 87 de ani (47,9%
femei, vârsta M = 48,03 ani, vârsta SD = 14,26) a completat
bateria completă a chestionarelor de auto-raportare.
Datele au fost qoted în funcție de vârstă, sex, stat,
învățământul preuniversitar (1,3% încă în școală, 33,5%
învățământul secundar inferior, 34,7% învățământul
secundar superior, 30,4% bacalaureat european, 0,2%
fără studii școlare) și calificări educaționale (5,2% fără
educație, 2,4% ucenici, 5,4% elevi, 69,3% ucenicie
finalizată și 17,7% uni- gradul de versitate) pentru a
ajusta reprezentativitatea pentru populația germană. În
plus, probele studenților au fost culese de departamentele
colaboratoare de psihologie din Ger- multe (Ruhr-
University Bochum, Heinrich-Heine University Düsseldorf),
Rusia (Lomonossov University Moscova, Uni- versity of
Voronesh, University of Orenburg) și China (Capital Normal
University Beijing, Hebei United Univer- sity,
Universitatea Nanjing). Au fost recrutați studenți din
întreaga gamă de discipline. Probele studențești sunt
formate din 394 de participanți din Germania (69,0% femei,
vârsta M = 26,33 ani,
Sd vârstă = 5.23), 8669 participanți din China (62.7% female.
Vârsta M = 21,57, vârsta SD = 1,68) și 604 participanți din Rusia
(66,6% femei, vârsta M = 21,39, vârsta SD = 2,19). Versiunile
specifice lingvistice ale diferitelor instrumente au fost
administrate utilizând metoda uzuală de traducere-back-
traducere. În caz de discrepanțe, procedura a fost
repetată până la obținerea unui acord complet .

Măsurile

Sănătatea mintală negativă a fost evaluată folosind

scalele de stres de anxietate depresie utilizate pe scară
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 5
mintal Sănătate
Crawford, 2005). DASS-21 oferă o gamă largă de Analize statistice
simptome psihologice de primejdie. Participanții
evaluează 21 de simptome de bază ale stărilor În figura 1 autoeficacitateaeste un mediator (M) al
emoționale negative în săptămâna precedentă pe o relației dintre stresul zilnic (X) și sănătatea pozitivă și
scară variind de la 0 (niciodată) la 3 (aproape negativă a bărbaților (Y). Am folosit bootstrapping
întotdeauna) în cele trei subscale depresie, anxietate și (10.000 de probe) pentru a
stres. Răspunsurile pot fi mediate în subscale sau în
toate cele trei pentru un element total score.
Proprietățile psihometrice sunt bine stabilite atât în
probele clinice, cât și în cele non-clinice (Crawford &
Henry, 2003; Ng et al., 2007). Estimările de conză
internă de fiabilitate au fost bune pentru a excelant
pentru scorul total la nivelul α Cronbach de .96 ,
precum și pentru depresia subscales (α = .93), anxietate
(α = .86) și stres (α = .91) în eșantionul bazat pe
populație.
Scala pozitivă de sănătate mintală (PMH; Lukat,
Margraf, Lutz, van der Veld, & Becker, 2015) au evaluat
aspectele emoționale, psihiatrice și sociale ale stării de
bine în 9 elemente, evaluate pe o scară cuprinsă între
0 (nu sunt de acord) și 3 (sunt de acord ). PMH este un
chestionar centrat pe persoană care constă în judecăți
în situații nespecifice, constituind astfel o măsură
generală a funcționării psihologice. Un exemplu de un
element este mă bucur de viața mea. Structura
unidimensională și buna valabilitate convergentă și
discriminatorie sunt demonstrate în eșantioane formate
din studenți, pacienți și populația generală. Scorul de
fiabilitate a fost excelent la nivelul de α al lui Cronbach
, de .94, în eșantionul bazat pe populație al prezentului
studiu.
Scurt de screening zilnic stressor (BDSS; Scholten,
Lavalle, Velten, Zhang, & Margraf, 2014) a fost folosit
pentru a evalua experiențele stresante de rutină în 9
elemente evaluate pe o scară Likert de 5 puncte,
variind de la 0 (deloc) la 4 (foarte mult). Elementele de
evaluare hassles sau inconveniente în ultimele
douăsprezece luni în diferite aspecte ale vieții de zi cu
zi, inclusiv responsabilitățile de familie, probleme de
sănătate, constrângeri financiare, nemulțumirea cu
studii sau de locuri de muncă, dificultăți cu angajat
secundart, nemulțumirea cu locuințe, și dificultăți cu
persoanele legate și alte persoane sau hassles nu a
menționat înainte. Spre deosebire de sub-scara de
stres a DASS-21, acesta constă în indicatori generali de
stres, mai degrabă decât simptome legate de stres,
cum ar fi probleme cu relaxarea. Acesta cuprinde
problemele de mediu ca surse de stres, astfel încât nu
măsoară modul în care se manifestă stresul. Valorile
ridicate indică un nivel ridicat de stres zilnic. α lui
Cronbach a fost .82, indicând o bună fiabilitate.
Scara generală de auto-eficacitate (GSE; Schwarzer
& Ierusalim, 1995) a fost folosit pentru a evalua un
sentiment general de auto-eficacitate per- ceived peste
10 elemente evaluate pe o scară de 4 puncte (de la
deloc adevărat la exact adevărat). GSE cuprinde
judecăți privind evaluarea abilităților cuiva de a
efectua în situații neașteptate sau evenimente
surprinzătoare. Un element de probă ar fi eu sunt
încrezător că aș putea face față în mod eficient cu
evenimente neașteptate. Deoarece proprietăți
psihometrice bune pentru o soluție de 5 elemente au fost
găsite într-un eșantion student pilot de 663 de participanți
(α = .80), am folosit această versiune prescurtată.
Eșantionul bazat pe populație al prezentului studiu a
arătat un coeficient de fiabilitate de .86.
6 P. Schönfeld și la.

General de sine-
eficacitate
(M)
un
b

c/ Sănătate mintală
Stresul zilnic (X) c" pozitivă/negativă (ȘI)

Cifră 1 Cel mediere model: General autoeficacitate (M) Funcţionează mediere între zilnic Stres (X) și Pozitiv și Negativ
mintal Sănătate (Y).

să analizeze măsura în care efectul stresului zilnic este medi-

Tabelul 1 Deviațiile medii și standard dar scalelor după
ated prin Perceput autoeficacitate (Hayes 2009; Hayes &
mostră.
Predicator 2014). În această procedură, un eșantion de
cazuri din setul complet de date este selectat și efectele MSD
sunt stabilit în cel reeșantioane spre genera cel Bootstrap
eșantionare Distribuţii. El e a ne parametric testa și Eșantion reprezentativ de populație germană (N = 1.031)
BDSS 11.70 7.13
părtinire- corectate pentru variabile care nu sunt GSE 14.82 2.88
distribuite în mod normal. Efectele totale, efectele PMH 16.72 6.46
directe si efectele indirecte sunt esti- împerecheate cu DASS-21 în total 13.01 12.80
ajutorul regresiei celor mai mici pătrate obișnuite (OLS) DASS-21 Dep 4.55 5.14
analize separat pentru sănătatea mintală pozitivă și negativă. DASS-21 Anx 3.25 3.94
Efectul a variabilei independente (stresul zilnic) este dis- Stresul DASS-21 5.21 4.73
jucat în efectul total; atunci când controlează mediatorul
variabilă (auto-eficacitate) este indicată în efectul direct. Studenți germani (N = 394)
Efectul indirect cuprinde calea de auto-eficacitate. BDSS 12.45 6.12
Furnizarea accelerată confidence intervale de GSE 14.72 2.65
bootstrapping atenuează problemele de putere și PMH 18.53 5.63
constituie mai precis ratele de eroare de tip I. Astfel, DASS-21 în total 12.94 11.27
oferă o estimare mai fiabilă. tion decât testul sobel DASS-21 Dep 4.29 4.62
tradițional (Sobel, 1986) sau metoda pas cauzal prin Baron DASS-21 Anx 2.74 3.49
și Kenny (1986) pentru testare efecte indirecte. Pentru Stresul DASS-21 5.91 4.69
standardizarea mag relativă- nitudinea efectului indirect, Studenți ruși (N = 604)
kappa-pătrat (n2) cu 95 % bootstrapped încredere Intervale BDSS 12.12 7.52
Fost calculat (Predicator & Kelley 2011). Acest e a GSE 14.46 3.16
Raport de cel indirect efect spre efectul maxim posibil PMH 18.09 5.27
luând în considerare charac probă- teristică, cum ar fi DASS-21 în total 13.90 11.48
varianțe și covarianțe, în mod independent de DASS-21 Dep 4.50 4.24
dimensiunea eșantionului (Cohen Cohen Vest & Aiken DASS-21 Anx 3.54 3.75
2003; MacKinnon, Fairchild & Fritz 2007; MacKinnon, Stresul DASS-21 5.86 4.55
Lockwood Hoffman Vest & Foi 2002). Predicator și Kelley
inter- pret dimensiunea de n2 cu referire la Cohen lui Studenți chinezi (N =
Orientări (1988) pentru coeficienții de corelație pătrate 8.669) 11.20 6.33
prin determinarea coeficienților de corelație dimensiuni BDSS
mici, medii și mari ale efectului ca .01, .09 și .25. Toate GSE 14.52 3.35
statisticile au fost efectuate folosind IBM SPSS Statistics PMH 20.49 5.17
pentru Ferestre (IBM Companie 2012) și procesul de DASS-21 în total 8.17 9.23
macrocomandă (Hayes 2012). DASS-21 Dep 2.15 3.12
DASS-21 Anx 2.72 3.23
Stresul DASS-21
Notă: BDSS, scurt screening zilnic 3.31
al stresorului; 3.52
Rezultatele Coeficientul de corelație Pearson între GSE, Scala generală
de auto-eficacitate ; PMH, Scară pozitivă de sănătate mintală; DASS-
21, Depresie, Anxietate și accentua Balanță.
Caracteristicile participantului și corelația s

Caracteristicile descriptive ale eșantioanelor sunt prezentate

în tabelul 1. În eșantionul reprezentativ al populației
germane, BDSS mediu a fost de 11,70 (SD = 7,13), GSE
mediu 14,82 (SD = 2,88) și media PMH 16,72 (SD = 6,46).
Nivelurile DASS-21, inclusiv subscalele au fost în
intervalul inferior.
Asocierile dintre variabile sunt afișate în tabelul 2.
Analizele au demonstrat că toate variabilele au fost
corelate între ele în fiecare probă (toate p < .001).
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 7
mintal Sănătate

autoeficacitatea percepută și sănătatea mintală pozitivă

au fost sig- nificante. În plus, o mai mare percepută auto-
eficacitate a fost strâns asociată cu o sănătate mintală
negativă mai scăzută și simptome mai ușoare de depresie,
anxietate și stres. Corelații inverse , de asemenea,
apared între percepute de auto-eficacitate
 8 P. Schönfeld și la.

Tabelul
1 BDSS2Asocieri între variabile- pe eșantioane.
2 GSE
Scara123 -.40*** - 4 5 6 7
3 PMH -.56*** .60*** -
Eșantion reprezentativ de populație germană (N =
4 DASS-21 în total .58*** -.43*** -.62*** -
1.031)
5 DASS-21 dep .54*** -.43*** -.66*** .94*** -
6 DASS-21 anx .51*** -.36*** -.48*** .90*** .75*** -
7 Stresul DASS-21 .57*** -.41*** -.55*** .94*** .83*** .78*** -

1 BDSS -
2 GSE -.39*** -
Studenți
3 PMHgermani (N = 394) -.56*** .60*** -
4 DASS-21 în total .59*** -.43*** -.64*** -
5 DASS-21 dep .54*** -.44*** -.66*** .89*** -
6 DASS-21 anx .48*** -.38*** -.51*** .85*** .64*** -
7 Stresul DASS-21 .54*** -.32*** -.51*** .90*** .68*** .66*** -

1 BDSS -
Studenți
2 GSE ruși (N = 604) -.44*** -
3 PMH -.49*** .57*** -
4 DASS-21 în total .57*** -.42*** -.50*** -
5 DASS-21 dep .51*** -.40*** -.53*** .92*** -
6 DASS-21 anx .49*** -.40*** -.42*** .89*** .71*** -
7 Stresul DASS-21 .56*** -.37*** -.43*** .94*** .79*** .76*** -
Studenți chinezi (N = 8.669)
1 BDSS -
2 GSE -.19*** -
3 PMH -.31*** .65*** -
4 DASS-21 în total .43*** -.32*** -.46*** -
5 DASS-21 dep .39*** -.28*** -.44*** .93*** -
6 DASS-21 anx .40*** -.29*** -.40*** .94*** .82*** -
7 Stresul DASS-21 .41*** -.32*** -.45*** .94*** .79*** .83*** -

Notă: BDSS, scurt screening zilnic al stresorului; GSE, Scară generală de auto-eficacitate; PMH, Scară pozitivă de sănătate mintală; DASS-21,
Depresie, Anxietate și accentua Balanță
p<.001.

și zilnic Stres și între Pozitiv și Negativ bărbați- atare și stres. Pentru o sănătate mintală pozitivă, totalul
Sănătate.

Efectele totale, directe și indirecte ale stresului

zilnic asupra sănătății mintale

În eșantionul bazat pe populație, efectele totale ale

analizelor de mediere legate de cizmă au indicat o
relație puternică între factorii de stres zilnici și sănătatea
mintală negativă , precum și între factorii de stres zilnici și
depresia subscale anx- iety și stres (Tabel (3). Factorii de
stres zilnici au fost, de asemenea, invers legate de
sănătatea mintală pozitivă. Mai important, pentru
ipoteza medierii, adăugarea autoeficacității percepute la
model a redus aceste efecte. Cunegat ive de sănătate
mintală ca variabila rezultat , au existat reduceri ale
efectelor totale ale factorilor de stres de zi cu zi în
modelul care a inclus per- ceived auto-eficacitate.
Rezultate similare au avut loc pentru depresie, anxietate
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 9
mintal
efectulSănătate
factorilor de stres zilnici a fost, de asemenea,
redus prin controlul autoeficacității percepute.
În cele din urmă, au fost testate semnificațiile
efectelor indirecte (adică calea factorilor de stres
zilnici asupra sănătății mintale prin intermediul
autoeficacității percepute). Aceste analize au oferit
dovezi pentru autoeficacitatea percepută ca mediator
între factorii de stres zilnici și sănătatea mintală
negativă și între factorii de stres zilnici și tomurile
sympde depresie, anx- iety și stres. În mod similar,
medierea prin autoeficacitate percepută a fost
semnificativă pentru rezultatul pozitiv al sănătății
mintale. Măsurile de mărime a efectului în
conformitate cu Preacher și Kelley (2011) au indicat un
efect mediu de mediere a autoeficacității per- ceived
între factorii de stres zilnici și sănătatea mintală
negativă, n2 = 0,11, 95% CI [0,08, 0,14]. În plus,
dimensiunile efectului efectului de mediere al
autoeficacității percepute au fost n2 = 0,11, 95% CI [0,08,
0,14] pentru depresie,
n2 = 0,08, 95% CI [0,05, 0,11] pentru anxietate și n 2 = 0,10,
95% CI [0,07, 0,13] pentru stres. Pentru sănătatea mintală
pozitivă, a venit acolo a fost un efect de mediere mai
mare, n2 = 0.20, 95% CI [0.16, 0.23]. Atunci când se
compară dimensiunile efectului între pozitive
 6
Tabelul 3 Coeficienții estimați pentru modelul de autoeficacitate al medierii.

Efect total un
efectdirect b
Efect indirect c
Dimensiunea
efectului

c SE 95% CI c'SE 95% CI ab SE 95% CI n2 SE 95% CI

Populația reprezentativă germană (N = 1.031)
0.017 [0.160, 0.232]
0.195 0.018
0.109 0.016 [0.078, 0.143]
0.110 0.016 [0.080, 0.143]
0.080 0.016 [0.048, 0.112]
0.099 0.016 [0.070, 0.131]

Pozitiv Mintal Sănătate — 0.516 0.039 [ 0.592, 0.441] 0.354 0.036 [−−0.425, 0.282] −−−
0.163 0.024 [−−0.214, − 0.119] 0.196 0.026 [0.148, 0.251]
Sănătate mintală negativă−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−
1.090 0.075 [0.942, 1.237] 0.920 0.079 [0.765, 1.074] 0.170 0.042 [0.097, 0.261] 0.107 0.023 [0.064, 0.157]
Depresia 0.407 0.032 [0.344, 0.470] 0.325 0.033 [0.260, 0.391] 0.081 0.017 [0.050, 0.119] 0.119 0.023 [0.078, 0.166]
Anxietate 0.273 0.025 [0.223, 0.323] 0.222 0.027 [0.170, 0.275] 0.051 0.014 [0.026, 0.083] 0.094 0.024 [0.051, 0.145]
Stresul 0.410 0.033 [0.345, 0.474] 0.372 0.035 [0.303, 0.442] 0.038 0.016 [0.010, 0.073] 0.070 0.010 [0.052, 0.090]
Studenți ruși (N = 604)
Pozitiv Mintal Sănătate — 0.346 0.025 [ 0.395, 0.297] 0.211 0.025 [−−0.259, 0.162] −−−
0.136 0.019 [−−0.176, − 0.010] 0.201 0.027 [0.149, 0.254]
Negativ Mintal Sănătate 0.869 0.051 [0.770, 0.970]
−−−−−−−−−−−−−−−−−−−− 0.726 0.055 [0.618, 0.835] 0.144 0.026 [0.094, 0.198] 0.104 0.018 [0.070, 0.141]
Depresia 0.288 0.020 [0.249, 0.327] 0.235 0.021 [0.193, 0.277] 0.054 0.010 [0.036, 0.074] 0.100 0.017 [0.067, 0.135]
Anxietate 0.242 0.018 [0.207, 0.277] 0.193 0.019 [0.155, 0.231] 0.050 0.010 [0.031, 0.070] 0.103 0.019 [0.067, 0.141]
Stresul 0.339 0.020 [0.299, 0.379] 0.299 0.022 [0.255, 0.343] 0.040 0.011 [0.021, 0.062] 0.074 0.018 [0.039, 0.111]

Studenți chinezi (N = 8669)

Pozitiv Mintal Sănătate — 0.254 0.008 [ 0.270, 0.237] 0.159 0.007 [−−0.172, 0.146] −−−
0.095 0.006 [−−0.107, − 0.084] 0.130 0.008 [0.115, 0.146]
Negativ Mintal Sănătate 0.623 0.014 [0.595, 0.651]
−−−−−−−−−−−−−−−−−−−− 0.554 0.014 [0.527, 0.582] 0.069 0.006 [0.058, 0.080] 0.051 0.004 [0.044, 0.060]
Depresia 0.191 0.005 [0.181, 0.200] 0.171 0.005 [0.161, 0.180] 0.020 0.002 [0.017, 0.023] 0.044 0.004 [0.037, 0.051]
Anxietate 0.200 0.005 [0.192, 0.212] 0.180 0.005 [0.171, 0.190] 0.022 0.002 [0.018, 0.026] 0.046 0.004 [0.039, 0.054]
Stres 0.230 0.005 [0.220, 0.241] 0.203 0.005 [0.193, 0.214] 0.027 0.002 [0.023, 0.031] 0.052 0.004 [0.045, 0.060]
Notă: Toate intervalele de încredere generate cu bootstrapping corectat și accelerat (N = 10.000). Toate findings în bold sunt semnificative (p<.001).

P. Schönfeld et al.
un
efect al factorilor de stres zilnici.
b
efectul factorilor de stres de zi cu zi de control pentru auto-eficacitate.
c
cale indirectă prin auto-eficacitate.
Rezultatele analizelor de mediere ale studiului reprezentativ bazat pe populație sunt prezentate în text.
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 7
mintal Sănătate
și sănătatea mintală negativă, intervalele de încredere nu în fiecare eșantion. În conformitate cu cercetările anterioare
au arătat nici o suprapunere. Prin urmare, s-au obținut care sugerează asocieri între autoeficacitate și simptome
diferențe semnificative între efectele medierii, indicând depresive în rândul unei populații de șomeri chinezi (Wang et
efecte mai mari pentru pozitivi decât pentru sănătatea al., 2014), Curtea a constatat că
mintală negativă.
Rezultatele probelor de studenți germani, ruși și
chinese sunt, de asemenea, prezentate în tabelul 3.
Analizele din probele internaționale ale studenților au
replicat constatarea că autoeficacitatea percepută a
funcționat ca un factorde stimulare a rela- tionship-ului
dintre factorii de stres zilnici și sănătatea mintală pozitivă
și negativă. În plus, efectele medierii au fost mai mari
pentru pozitiv decât pentru sănătatea mintală negativă.
Dimensiuni superioare ale efectului pentru sănătatea
mintală pozitivă au avut loc în fiecare probă.

Discuție

Deși există dovezi solide pentru asocierile dintre

autoeficacitate și tulburările psihologice (de exemplu,
Maciejewski et al., 2000; Montepetit & Bergman, 2007),
rolul așteptărilor generale percepute de auto-eficacitate
în relația dintre hassles de zi cu zi și atât pozitive și
negative de sănătate mintală a rămas complet neexplorat
până în prezent. Având în vedere simptomele asociate în
mod specific cu stresul (Maercker et al., 2013), prezentul
studiu reprezentativ pentru populație la nivel național a
indicat că o parte din efectul stresului zilnic asupra
sănătății mintale este mediat prin impactul stresul zilnic
asupra auto-eficacității generale percepute. Rezultatele
analizelor de mediere au fost semnificative pentru toate
rezultatele sănătății mintale. Nu s-a obținut un model
complet de mediere, deoarece efectele directe ale
factorilor de stres zilnici erau încă semnificative. Prin
urmare, există probabil multi-ple factori care mediate
asocierea dintre stresul de zi cu zi și sănătatea mintală. Alte
resurse interne, cum ar fi stima de sine sau optimismul ,
precum și resursele psihosociale externe, cum ar fi
sprijinul social sau identitatea socială, pot fi, de
asemenea, determi- nants în procesul de tamponare
(Bovier, Chamot, & Perneger, 2004; Häusser,
Kattensbroth, van Dick, & Mojzisch, 2012; Lai, 2009).
Constatarea că efectele de mediere ale
autoeficacității generale per- ceived diferă între pozitiv
și negativ de sănătate mintală în mod similar este o
contribuție nouă la extinderea literaturii de specialitate.
În conformitate cu Karademas (2007), care a specificat
auto-eficacitatea ca un factor special pentru bunăstarea
pozitivă, gradul în care efectele factorilor de stres de zi
cu zi au fost tamponate au fost mai mari pentru pozitiv
decât pentru sănătatea mintală negativă . Acest lucru se
potrivește cu modelul cu factor dublu al sănătății mintale,
recunoscând funcționarea psihologică și problemele de
sănătate mintală ca dimensiuni unipolare separate, dar
corelate (Keyes, 2007; Suldo & Shaffer, 2008; Wang,
Zhang, & Wang, 2011; Weich et al., 2011). Ne-am
gândit că ar putea exista mecanisme diferite de protecție
pentru cele două dimensiuni ale sănătății mintale în
contextul proceselor de tamponare a stresului din viața
de zi cu zi.
Prin investigarea probelor de studenți din Germania,
Rusia și China, am reușit să reproducem constatările
noastre în diferite culturi. Deși au existat unele dificultăți
culturale în dimensiunile efectului, efectele medierii prin
autoeficacitate generală percepută au fost semnificative
 8 P. Schönfeld și la.
efectele stresului zilnic asuprasănătății au fost cu zi asupra sănătății mintale.
tamponate prin autoeficacitatea percepută trans- Cel mai important rezultat al studiului nostru este că
cultural. Cu toate acestea, comparațiile cuantificabile autoeficacitatea percepută de gen a fost un mediator
dintre națiuni ar trebui să fie luate în considerare cu între efectul stresului zilnic asupra sănătății mintale pozitive
prudență până la stabilirea invarianței măsurătorilor și negative, inclusiv simptomele depresiei, anxietății și
construcțiilor (Sass, 2011). Nu este niciodată stresului. În concluzie, aceste findings sugerează că
interesant faptul că cele mai scăzute niveluri ale prevenirea care vizează indicatori pozitivi de funcționare
negativelor și cele mai ridicate dintre scalele pozitive și de adaptare este esențială pentru a minimiza stresul
de sănătate mintală au fost găsite în rândul subiectiv (a se vedea Priebe, Omer, Giacco,
eșantionului chinezesc. Acest lucru este în conformitate
cu pre-vious de cercetare care indică niveluri mai
scăzute de aprobare somatice simptome depresive în
comparație cu națiunile occidentale (Yen, Robins, &
Lin, 2000). Problema stigmatizării la admiterea
deficiențelor de sănătate mintală ar trebui încă subliniată
(Fung, Tsang, Corrigan, Lam, & Cheng, 2007).
Un aspect care trebuie luat în considerare este
faptul că există unele dezbateri cu privire la dacă și în
ce cazuri modelele de ecuații structurale (SEM) sunt
cea mai bună alegere pentru detectarea efectelor
indirecte. SEM crește într-adevăr acuratețea
estimărilor mea- surement, dar face acest lucru cu
prețul puterii reduse și al erorilor standard crescute
(Ledgerwood & Shrout, 2011). Deoarece eroarea de
măsurare scăzută este esențială atunci când se
efectuează analize de mediere (Aiken & West, 1991;
Kenny & Judd, 2013), reliabili ty de măsurare
puternicăeste important. Reliabil- ities of the scales in the
present study are good to excellent. Consistența internă
bună, deși ușor mai scăzută, a BDSS ar fi putut apărea
deoarece măsoară factorii legați de stres într-o mare
varietate de circumstanțe de viață. Luând în considerare
caracteristicile datelor, metodele și problema tampon a
unui model simplu de mediere cu o ordine fixă, am
preferat aceste analize bootstrapped de Preacher și
Hayes (2004). Cu toate acestea, concluziile privind
cauzalitatea sunt limitate de natura transversală a
stud y-ului nostru și de dependența exclusivă de
chestionarele de auto-raportare. Pentru a afișa
schimbări în timp datorate variațiilor mediatorului,
este necesară o cercetare viitoare care, pe de o parte,
include o manipulare experi- mentală a mediatorului
și, pe de altă parte, colectează date în mai multe
secvențe pentru a elucida consecințele pe termen lung
ale stresului zilnic.
Pentru o mai bună diferențiere între persoanele
sănătoase și cele cu deficiențe psiho-logice este
necesară o probă clinică. Maciejewski et al. (2000), de
exemplu, a demonstrat că efectul evenimentelor
majore de viață asupra simptomelor depresive a fost
mediat de autoeficacitate numai pentru persoanele cu
depresie anterioară și nu pentru cele fără depresie
anterioară. De asemenea, sunt necesare investigații
suplimentare pentru a elucida natura psihofiziologă a
mecanismelor de tamponare a stresului și a
consecințelor pe termen lung ale stresului. Se
presupune că autoeficacitatea afectează , de
asemenea, răspunsul la stres neuroendocrinologic și
simptomele de suferință la un an după stresul
traumatic (Bosmans, Hofland, De Jong, & Van Loey,
2015; Nierop, Wirtz, Aliki, Zimmermann, & Ehlert,
2008). Bazat pe mecanisme de cop- ing și resurse
psihologice, în general, un model complet de mediere,
care reprezintă mu ltiple resurse interne și externe și ia
în considerare ambele părți ale sănătății mintale este
necesar pentru a dezvălui complet căile de stres de zi
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 9
mintal Sănătate
& Slade, 2014). Pe măsură ce autoeficacitatea poate fi leziunilor de arsură. Journal of Behavioral Medicine, 38,
schimbată, aceasta consti- tutes o țintă valoroasă pentru 642---651. http://dx.doi.org/10.1007/s10865-015-9638-1
tratamente. Aceste findings nu au fost demonstrate Bovier, P. A., Chamot, E., & Perneger, T. V. (2004). Perceived stress,
numai într-o populație generală mare, care a inclus
întreaga gamă de oamenital continuum de sănătate, dar,
resurse interne, și sprijin social ca factori determinanți ai
de asemenea, în probele de student derivate din culturi sănătății bărbaților-tal în rândul adulților tineri. Cercetarea
diferite. Acesta este un punct important, deoarece calității vieții, 13,
consolidarea resurselor psihologice, cum ar fi 161--http://refhub.elsevier.com/S1697-
autoeficacitatea generală, ar trebui promovată suficient 2600(15)00084-8/sbref0050-170.
de devreme, astfel încât efectul stresului asupra sănătății Cohen, J. (1988). Analiza puterii statistice pentru sci- ences
să poată fi redus înainte de dezvoltarea tulburărilor comportamentale (ed. a 2-a). New York, NY: Academic Press.
psihiatrice. Având în vedere evaluarea complicațiilor Cohen, J., Cohen, P., West, S. G., & Aiken, L. S. (2003). Analiza ulti-
cronice din viața de zi cu zi, munca anterioară care s-a
ple regression/corelatie aplicata pentru stiintele
concentrat în principal pe stresul traumatic sau acut a
fost extinsă. comportamentale ( ed. a 3-a). Mahwah, NJ: Erlbaum.

Finanţare

Acest studiu a fost finanțat de alexander von Humboldt

pro-fessorship recompensat la Jürgen Margraf. Autorii
doresc să-i mulțumească lui Kristen Lavallee pentru
sprijinul său special în procesul de editare a manuscrisului
.

Referinţe

Aiken, L. S., & West, S. G. (1991). Regresie multiplă: Testing

și interpretarea interacțiuni. Newbury Park, CA: Sage.
Azizli, N., Atkinson, B. E., Baughman, H. M., & Giammarco,
E. A. (2015). Relațiile dintre autoeficacitatea generală ,
planificarea pentru viitor și satisfacția vieții . Personalitate
și diferențe individuale, 82, 58---60. http://dx.doi.org/10.
1016/j.paid.2015.03.006
Bandura, A. (1992). Mecanismul de autoeficacitate în funcționarea
psihobiologică . În R. Schwarzer (Ed.), Auto-eficacitate:
Gândire control de acțiune. (pp.
355--http://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0015-394). Washington:
emisfera.
Bandura, A., Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Gerbino, M., & Pas-
torelli, C. (2003). Rolul eficacității de autoreglementare
afectivă în diverse sfere ale funcției psihosocialeîng.
Dezvoltarea copilului, 74, 769---782.
http://dx.doi.org/10.1111/1467-8624.00567
Baron, R. M., & Kenny, D. A. (1986). Moderator Mediator Vari-
capabil distincție în social psihologic-Research - conceptuale,
strategice, și considerații statistice. Journal of Personality
and Social Psychology, 51, 1173---1182.
Bisschop, M. I., Kriegsman, D. M., Beekman, A. T., & Deeg, D. J.
(2004). Boli cronice și depresie: Rolul modificator al
resurselor psihosociale. Științe Sociale și Medicină, 59,
721---733.
http://dx.doi.org/10.1016/j.socscimed.2003.11.038
Bond, M. H. (1991). Dincolo de fața chinezilor. Insights de la
psihol- ogy. Hong Kong: Universitatea Oxford Press.
Bosmans, M. W., Benight, C. C., Knaap, L. M., Winkel, F. W., & van
der Velden, P. G. (2013). Asocierile dintre coping auto-eficacitate
și simptome de stres posttraumatic 10 ani Postdisas-ter:
Diferențele dintre bărbați și femei. Journal of Traumatic Stress,
26, 184---191. http://dx.doi.org/10.1002/jts.21789
Bosmans, M. W., Hofland, H. W., De Jong, A. E., & Van Loey,
N. E. (2015). Confruntarea cu arsurile: Rolul de a face față
autoeficacității în recuperarea de la stresul traumatic în urma
10 P. Schönfeld și la.
Cohen, S., & Edwards, J. R. (1988). Personality caracteristici și auto-eficacitate. Psihologia sănătății, 3,
între stres și tulburare. În R. W. J. Neufeld (Ed.), Avansuri în 315--http://refhub.elsevier.com/S1697-
investigarea stresului psihologic (pp.
2600(15)00084-8/sbref0125-328.
235--http://refhub.elsevier.com/S1697-
http://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0065--283). New York:
Wiley. 2600(15)00084-8/sbref0125
IBM Corporation (2012). IBM SPSS Statistics for Windows, Version
Crawford, J. R., & Henry, J. D. (2003). Scalele de stres depresie 21.0. Armonk, NY: IBM Corp.
anxietate (DASS): date normative și structura latentă Karademas, E. C. (2007). Aspecte pozitive și negative ale
într-un eșantion mare non-clinice. British Journal of Clinical bunăstării: predictori comuni și specifici. Per- sonalitate
Psychology, 42, 111---131. și diferențe individuale, 43, 277---287.
http://dx.doi.org/10.1348/014466503321903544 http://dx.doi.org/10.1016/j.paid.2006.11.031
D'Angelo, B., & Wierzbicki, M. (2003). Relations de hassles de zi Karademas, E. C., & Kalantzi-Azizi, A. (2004). Stresul pro-
cu zi, cu atât starea de spirit anxios și deprimat la cess, așteptările de auto-eficacitate , și sănătatea
studenți. Înregistrări psihologică. Personalitatea și diferențele individuale, 37,
psihologicehttp://refhub.elsevier.com/S1697- 1033---1043. http://dx.doi.org/10.1016/j.paid.2003.11.012
2600(15)00084-8/sbref0075, 92, Kashdan, T., & Roberts, J. (2004). Impactul
416--http://refhub.elsevier.com/S1697- anxietățiihttp://refhub.elsevier.com/S1697-

2600(15)00084-8/sbref0075-418. 2600(15)00084-8/sbref0145 sociale asupra efectelor,

Deci, E., & Ryan, R. (2008). Hedonia, eudaimonia și curiozitățiihttp://refhub.elsevier.com/S1697-
bunăstarea: O introducere. Journal of Happiness Studies, 9, 2600(15)00084-8/sbref0145 și autoeficacității sociale în
1---11. http://dx.doi.org/10.2466/pr0.2003.92.2.416 timpul unei situații de amenințare socială cu auto-concentrare
Fung, K. M., Tsang, H. W., Corrigan, P. W., Lam, C. S., & ridicată. Terapie cognitivă și cercetare, 28, 119---141. Kenny,
Cheng,
WM (2007). Măsurarea auto-stigmatizării bolilor mintale în D. A., & Judd, C. M. (2013). Putere anomalies în testarea
China și a implicațiilor sale pentru recuperare. International medierii. Stiinta psihologica, 25, 334---339.
Journal of Social Psychiatry, 53, 408---418. http://dx.doi.org/10.1177/0956797613502676
Grau, R., Salanova, M., & Peiró, J. M. (2001). Moderator Keyes, C. L. (2007). Promovarea și protejarea sănătății
efectele auto-eficacității asupra stresului ocupațional. mintale caflishing - O strategie complementară pentru
Psihologie în Spania, 5, îmbunătățirea
63--http://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0090-74.
Guerra, C., Cumsille, P., & Martínez, M. L. (2014). Simptomele
stresului post-traumatic la adolescenții expuși la un
cutremur: Asocierea cu autoeficacitatea, magnitudinea
percepută și frica. International Journal of Clinical and
Health Psychology, 14, 202---207.
http://dx.doi.org/10.1016/j.ijchp.2014.05.001
Häusser, J. A., Kattenstroth, M., van Dick, R., & Mojzisch,
A. (2012). Nu suntem stresați: Identitatea socială în grup
tamponează reacțiile de stres neuroendocrine . Journal of
Experi- mental Social Psychology, 48, 973---977.
http://dx.doi.org/10. 1016/j.jesp.2012.02.020
Hayes, A. F. (2009). Dincolo de Baron și Kenny: Analiza
statistică a medierii în noul mileniu. Monografii de
comunicare, 76, 408---420.
http://dx.doi.org/10.1080/03637750903310360
Hayes, A.F. (2012). PROCES: Uninstrument computațional versat
ile pentru mediere variabilă observată , moderație și
modelare condiționată pro- cess [Cartea albă]. Februray
9, 2015 din http://www.afhayes.com/public/process2012.pdf
Hayes, A. F., & Preacher, K. J. (2014). Analiza medierii statistice cu
o variabilă independentă multicategorală. British Jour- nal
of Mathematical and Statistical Psychology, 67, 451-- 470.
http://dx.doi.org/10.1111/bmsp.12028
Henry, J. D., & Crawford, J. R. (2005). Versiunea de formă
scurtă a scalelor de stres depresie anxietate (DASS-21):
Constructvalidity și date normative într-o mare non-clinice
sam-ple. British Journal of Clinical Psychology, 44, 227---
239. http://dx.doi.org/10.1348/014466505X29657
Holohan, C. K., Holohan, C. J., & Belk, S. S. (1984).
Ajustarea în îmbătrânire: Oles R de stres de viață. Hassles,
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 1
mintal Sănătate 1
sănătatea mintală națională. Psiholog american, 62, 95---108. sănătate mintală: Un studiu de trei culturi de studenți chinezi,
http://dx.doi.org/10.1037/0003-066X.62.2.95 ruși, și germană universitate. International Journal of Clinical
Keyes, C. L., Shmotkin, D., & Ryff, C. D. (2002). Optimizarea
and Health Psychol- ogy, 15, 8---17.
stării de bine: întâlnirea empirică a două tradiții. Journal of http://dx.doi.org/10.1016/j.ijchp.2014.06.001
Per- sonality and Social Psychology, 82, 1007---1022. Montepetit, M. A., & Bergman, C. S. (2007). Dimensiunile
http://dx.doi. org/10.1037/0022-3514.82.6.1007 controlului: Analizele de mediere ale relatiei stres-sanatate-
Kwasky, A. N., & Groh, C. J. (2014). Vitamina D, Depresie și Cop-ing nava. Personalitate și diferențe individuale, 43, 2237---2248.
auto-eficacitate la femeile tinere: Longitudinal Studiu. http://dx.doi.org/10.1016/j.paid.2007.07.003
Arhivele de Psihiatrie Nursing, 28, 362---367. Newnham, E. A., Pearson, R. M., Stein, A., & Betancourt, T. S.
http://dx.doi.org/10. 1016/j.apnu.2014.08.010 (2014). Sănătatea mintală a tinerilor după războiul civil:
Lai, J. C. L. (2009). Optimismul dispozițieal tamponează impactul Importanța factorilor de stres zilnici. Jurnalul Britanic de
hassles de zi cu zi asupra sănătății mintale la adolescenții
Psihiatrie, 206, 116---121.
chinezi. Personalitate și diferențe individuale, 47, 247---249. http://dx.doi.org/10.1192/bjp.bp.114.146324
http://dx.doi.org/ 10.1016/j.paid.2009.03.007 Ng, F., Trauer, T., Dodd, S., Callaly, T., Campbell, S., & Berk, M.
Lazăr, R., & Folkman, S. (1984). Stres, evaluare și coping. New
(2007). Valabilitatea versiunii de 21 de elemente a scalelor de
York, NY: Springer.
Ledgerwood, A., & Shrout, P. E. (2011). Compromisul dintre stres anxietate depresie ca o clinică de rutină
precizie și precizie în modelele variabile latente ale
proceselor de mediere. Journal of Personality and Social
Psychology, 101, 1174---1188.
http://dx.doi.org/10.1037/a0024776
Leiva-Bianchi, M., Baher, G., & Poblete, C. (2012). Efectele
stresului Coping Strategii în Post-Traumatic Stres Simptomele
printre supraviețuitorii cutremurului, Un model explicativ de
Post- Thttp://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0185 raumatic stres. Terapia
Psicológica, 30,
51--http://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0185-59.
Lukat J., Margraf J., Lutz R., van der Veld W., & Becker E. S. (2015).
Scară pozitivă de sănătate mintală (PMH): O scară scurtă
pentru evaluarea sănătății mintale pozitive. Manuscrisul
trimis.
Luszczynska, A., Gutiérrez-Don ̃a, B., & Schwarzer, R. (2005).
Gen- eral auto-eficacitate în diferite domenii ale funcționării
umane: Dovezi din țările five. International Journal of Psychol-
ogy, 40, 80---89. http://dx.doi.org/10.1080/00207590444000041
Maciejewski, P. K., Prigerson, H. G., & Mazure, C. M. (2000).
Autoeficacitatea ca mediator între evenimentele stresante de
viață și simptomele depresive - Diferențe bazate pe istoricul
depresiei anterioare. British Journal of Psychiatry, 176, 373---
378.
http://dx.doi.org/10.1192/bjp.176.4.373
MacKinnon, D. P., Fairchild, A. J., & Fritz, M. S. (2007).
Analiza medierii. Revizuirea anuală a psihologiei, 58,
593---614. http://dx.doi.org/10.1146/annurev.psych.58.110405.
085542
MacKinnon, D. P., Lockwood, C. M., Hoffman, J. M., Vest, S.
G., & Sheets, V. (2002). O comparație a metodelor de testare a
medierii și a altor efecte variabile care intervin. Metode
psihologice, 7, 83. http://dx.doi.org/10.1037/1082-
989X.7.1.83
Maercker, A., Brewin, C. R., Bryant, R. Un. , Cloitre, M., van
Ommeren, M., Jones, L. M., Humayan, A., Kagee, A., Llosa, A.
E., Rousseau, C., Somasundaram, D. J., Souza, R., Suzuki, Y.,
Weissbecker, I., Wessely, S. C., În primul rând, M. B., & Stuf, G.
M. (2013). Diagnosticul și clasificarea tulburărilor spec.dacă
este asso-ciated cu stres: Propuneri pentru ICD-11. Psihiatria
mondială, 12, 198---206.
http://dx.doi.org/10.1002/wps.20057
Maercker, A., Zhang, X. C., Gao, Z., Kochetkov, Y., Lu, S., S.,
Sang, Z., Yang, S., Schneider, S., & Margraf, J. (2015).
Orientări de valoare personală capredictori m ediated de
 12 P. Schönfeld și la.
măsura rezultatului. Acta Neuropsihiatrică, 19, 304--- 2600(15)00084-8/sbref0290--37). Windsor, Marea
310. http://dx.doi.org/10.1111/j.1601-5215.2007.00217.x Britanie: NFER-NELSON.
Nierop, A., Wirtz, P. H., Aliki, B., Zimmermann, R., & Ehlert, Sobel, M. E. (1986). Unele rezultate noi privind efectele
U. (2008). Efectele de tamponare a stresului ale indirecte și erorile lor standard în modelele de structură
resurselor psihosociale asupra răspunsului fiziologic și de covarianță. În N. Tuma (Ed.), Metodologia sociologică (pp.
psihologic la stres la femeile gravide. Psihologie 159---186). Washington, DC: Amer- ican Psihologie de asociere.
biologică, 78, 261---268. Suldo, S. M., & Shaffer, E. J. (2008). Privind dincolo de
http://dx.doi.org/10.1016/j.biopsycho.2008.03.012 psihopatol- ogy: Modelul dual-factor de sănătate mintală în
Parrish, B. P., Cohen, L. H., & Laurenceau, J. P. (2011). rândul tinerilor. Scoala de Psihologie Review, 37, 52--
Relația prospectivă dintre reactivitatea afectivă negativă http://refhub.elsevier.com/S1697-
la stresul zilnic și simptomele depresive . Journal of 2600(15)00084-8/sbref0300-68.
Social and Clinical Psychology, 30, 270---296. Wang, X., Zhang, D., & Wang, J. (2011). Model dual-factor de
http://dx.doi.org/ 10.1521/jscp.2011.30.3.270 sănătate mintală: Depășiți modelul tradițional de sănătate
Predicator, KJ, & Hayes, A. F. (2004). Proceduri SPSS și SAS mintală. Psychology, 2, 767---772.
pentru estimarea efectelor indirecte în modele simple de http://dx.doi.org/10.4236/psych.2011.28117
mediere. Behav- ior Research Methods Instruments & Wang, Y., Yao, L., Liu, L., Yang, X., Wu, H., Wang, J., & Wang, L.
Computers, 36, 717---731. (2014). Rolul mediator al autoeficacității în relația dintre
http://dx.doi.org/10.3758/BF03206553 personalitatea Big five și simptomele depresive în rândul
Predicator, K. J., & Kelley, K. (2011). Măsuri de mărime a populației șomere chineze : Un studiu transversal.
efectului fsau modele de mediere: strategii cantitative
BMC Psihiatrie, 14, 61. http://dx.doi.org/10.1186/1471-244X-14-
pentru comunicarea- cating efecte indirecte. Metode
61 Weich, S., Brugha, T., King, M., McManus, S., Bebbington,
psihologice, 16, 93---115. P., Jenkins, R., Cooper, C., McBride, O., & Stewart- Brown, S.
http://dx.doi.org/10.1037/a0022658 (2011). Bunăstarea mintală și bolile mintale: Constatări
Priebe, S., Omer, S., Giacco, D., & Slade, M. (2014). Modele
din studiul morbidității psihiatrice a adulților pentru
terapeutice orientate spre resurse în psihiatrie:
Revizuire conceptuală. Jurnalul Britanic de Psihiatrie,
204, 256---261.
http://dx.doi.org/10.1192/bjp.bp.113.135038
Sandín, B., Sánchez-Arribas, C., Chorot, P., & Valiente, R.
M. (2015). Sensibilitatea la anxietate , interpretările
greșite catastrofale și autoeficacitatea panicii în predicția
severității tulburării de panică : Către un model cognitiv
tripartit de tulburare de panică. Cercetarea și
terapia comportamentală, 67, 30---40.
http://dx.doi.org/10.1016/j.brat.2015.01.005
Sass, D. Un. (2011). Testarea invariantei de rujeola si
compararea factorului latent inseamna intr-un cadru de
analiza a factorului de confirmare. Journal of
Psychoeducational Assessment, 29, 347---363.
http://dx.doi.org/10.1177/0734282911406661
Scholten S., Lavallee K., Velten J., Zhang X. C., & Margraf J
(2014). Scurtul screening zilnic al stresorului: O
introducere și o evaluare. Manuscris nepublicat.
Scholz, U., Don ̃a, B. G., Sud, S., & Schwarzer, R. (2002).
Este autoeficacitatea generală un construct universal?
Psychometric findings din 25 de țări. Jurnalul European
de Evaluare Psihologică, 18,
242.
Schwarzer, R., Bassler, J., Kwiatek, P., Schroder, K., & Zhang, J.
X. (1997). Evaluarea convingerilor optimiste de sine:
Compararea versiunilor germane, Spanish și chineze ale
scalei generale de auto-eficacitate. Psihol ogy aplicat,
46, 69--http://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0285-88.
Schwarzer, R., & Ierusalim, M. (1995). Scară generalizată de
auto-eficacitate. În J. Weinman, S. Wdreapta, & M.
Johnston (Eds.), Mea- sures în psihologia sănătății:
Portofoliul unui
utilizatorhttp://refhub.elsevier.com/S1697-
2600(15)00084-8/sbref0290. Convingeri cauzale și
de control (pp.
35--http://refhub.elsevier.com/S1697-
Autoeficacitate ca a mediator pentru cel Efecte de zilnic accentua pe 1
mintal Sănătate 3
Anglia 2007. Jurnalul Britanic de Psihiatrie, 199, 23---28.
Organizația Mondială a Sănătății, OMS (2001). Consolidarea
http://dx.doi.org/10.1192/bjp.bp.111.091496
Wheaton, B. (1985). Modele pentru funcțiile inelului de stres- promovării sănătății mintale. Organizația Mondială a
buffehttp://refhub.elsevier.com/S1697- Sănătății: Geneva.
Yen, S., Robins, C. J., & Lin, N. (2000). Un compari trans-
2600(15)00084-8/sbref0320 ale resurselor de
cultural- fiu al manifestării simptomelor depresive : China și
coping. Journal of Health and Social Behavior, 26, 352---364.
Statele Unite. Journal of Consulting and Clinical Psychology,
68, 993.