LTR,,Aristotel ” Butmalai Eleonora, XI-,,C”

FIȘĂ DE LECTURĂ

Realismul Obiectiv.
Romanul „ION” de L. Rebreanu
Trăsăturile romanului de tip realist-obiectiv:
Obiectivitatea naratorului omniscient întreține „iluzia realității” prin narațiunea
la persoana a III-a , romanul avand un caracter obiectiv, fara interventii
subiectice ale naratorului.
Este construit un tablou al realității epocii, printr-o acțiune desfașurată pe mai
multe planuri.
Respectarea cronologiei. Povestirea faptelor are loc in ordinea derularii lor, iar
perspectiva spațială dezvaluie un loc real.
Primează epicul, în detrimentul analizei, dominând în operă povestirea coerentă a
evenimentelor din viaţa personajelor şi profilarea relaţiilor dintre ele (relaţiile
interumane
Construcţie echilibrată şi, de cele mai multe ori, sferică.

Încadrarea în tipologie:
I. Roman realist și socialist:
•Viața satului cu întreaga lume țărănească:
„bocotani”, sărăntoci, oameni de pripas, preot,învățător, funcționari de stat, oameni
politici, reprezentanți ai autorităților austro-ungare formează o galerie ce ilustrează o
realitate social-economică, politică și culturală din satul ardelenesc din primele
decenii ale secolului al XX-lea;
•Obiceiuri si tradiții populare, evenimente importante din viața omului
(hora, sfințirea hramului bisericii, nașterea, nunta, moartea): „Ion este opera unui
poet epic, care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta,
moartea” (G. Calinescu);
•Instituțiile de stat: școala, biserica, judecătoria, notariatul;
•Familia, ca instituție socială: familia învățătorului Herdelea, familia Glanetașului,
familia Bulbuc, familia lui Vasile Baciu etc;
•Destine umane individuale:
Ion, Ana, George Bulbuc, Titu Herdelea etc.;

II.Roman modern și obiectiv

– interferența formelor literare tradiționale cu cele moderne:
•Formula realistă
prin ilustrarea vieții țărănești din Ardeal, în primele decenii ale secolului al XX-lea, o
adevărată „creație de oameni și de viață”
•Obiectivarea romanului românesc:
„pornind de la același material țărănesc,Ion reprezintă o revoluție și față de lirismul
semănătorist, constituind o dată istorică în procesul de obiectivare a literaturii
noastre epice ”. (E. Lovinescu)
LTR,,Aristotel ” Butmalai Eleonora, XI-,,C”

Elementele de monografie a satului

reprezentative pentru cele două planuri:
VIAȚA ȚĂRĂNIMII VIAȚA INTELECTUALITĂȚII
Prelucrarea pământului Balul din octombrie
Obiceiuri: hora, nunta, sfințirea Sindrofiile din casa familiei Herdelea
bisericii, înmormântarea, Crăciunul Întâlnirile din Armadia
etc. Adunarea generală de la Sibiu
Judecățile pentru pământ Călătoria de nuntă
Bătăile flăcăilor/rivalitatea
Violența față de femei
Zilele de târg
Chefurile de la cârciumă

Temele romanului:
Dragostea/pasiunea erotică
Viața țăranilor
Viața intelectualilor
Familia
Sentimentul patriotic/naționalismul
Viața politică
Căsătoria reușită

Sursele de inspirație ale romanului:

Scena în care un Experiența relatată Convorbirea lui
țăran sărută de sora sa Livia Rebreanu cu un
pământul surprinsă (formează fecior de la ţară,
de Rebreanu, într- substanţa nuvelei Ion al Glanetaşului,
una din primăverile Ruşinea). isteţ şi vrednic,
tinereţii sale, când Este vorba de împovărat de
ieşise la răsăritul păţania unei fete greutăţi şi
soarelui cu arma pe bogate de la ţară, deznădăjduit
un colnic la vânat Rodovica, amăgită pentru că nu avea
de porumbei. de un flăcău sărac pământ.
şi supusă din
această cauză, celor
mai cumplite bătăi
de către tatăl său.