FOTOGRAFIA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Introducere în fotografia digitală

Nume si prenumele: VECHE ADRIANA
Unitatea școlară: Colegiul Tehnic de Aeronautica Henri Condă București
Disciplina de predare: Eectrotehnică/Electromecanică

Linii directoare pentru elaborarea materialelor online

Aceste linii directoare sunt generale şi pot fi implementate pentru orice disciplină sau domeniu
educaţional. Acestea sunt proiectate pentru a fi folosite ca o listă de verificare atunci când
elaborăm materiale electronice.
Stadiile importante care nu pot fi evitate sunt:
 Planificare
 Conţinut
 Proiectare / Accesibilitate
 Navigare
 Evaluare

Când începem planificarea unei activități trebuie să răspundem la următoarele întrebări:

 Care sunt obiectivele învățării?
 Ce trebuie să știe elevii la sfârşitul lecţiei / unităţii de învăţare?
 Cunoștinţe, abilităţi şi aptitudini?

Cerință:

 Realizaţi o activitate fotografică individuală în exterior sau în interior, cu o temă la alegere. Poate fi
o  temă estetică, ştiinţifică, socială, civică.
      Exemple de teme:  “Toamna în orasul meu”, “Diagonale în arhitectura
bucureşteană”, “Celebrarea iubirii”, “Specii de plante care înfloresc toamna” etc.

1. Încărcaţi în acest document 3-5 fotografii realizate de dvs, aparţinând temei alese

2. Realizaţi o scurtă analiză a fiecărei fotografii în parte, precizând tema, subiectul fiecărei
fotografii, detalii despre elementele de compoziţie (linii, forme, încadratură), culoare, contraste,
lumină, puncte forte ale fotografiei şi elemente care pot fi îmbunătăţite.
3. Realizaţi un plan de lecţie în care să folosiţi aceste fotografii sau în care sa le cereţi elevilor să
realizeze propriile fotografii pe o anumită temă, cu scopul  evidențierii utilizării instrumentelor
vizuale pentru creşterea calității actului didactic.
 FOTOGRAFIILE DVS.
Lipiţi fotografiile realizate în activitatea fotografică aici. Scrieţi o scurtă analiză fotografică în
dreptul fiecărei fotografii.

Fig.1. Parcul național din Munții Măcinului

Foto 2. Floarea de bujor sălbatic românesc ( detaliu)

Foto 3. Câmp de bujori sălbatici zona Dobrogea

2
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
BUJORUL FLOARE NAȚIONALĂ ȘI EMBLEMA FLORALĂ A ROMÂNIEI

Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic
sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este floarea familiei
imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi
Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în
SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare dintre cele 50 de state componente ale federaţiei
având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.

USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013, în
cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea
titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat
oficial, de către statul roman, floarea naţională a României.

Argumentele sunt nenumarate, mai jos doar cele mai importante: 

I). în ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi
ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula,
Paeonia officinalis, ssp. banatica) în rezervaţii protejate de lege ( Zau de Campie- Mures,
Stoicanesti - Olt, Troianu- Teleorman, Plenita - Dolj, Comana - Giurgiu), izolat în pădurile din
Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia) si  insular în Munţii Măcinului;

II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme
şi culori, mai exact 3 specii cultivate (paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia
Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate până în prezent

III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate,
productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt
aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;

IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate in
gradinile si curtile românilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incântător,
pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal

V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului român,
pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si
arhitectura poporului român;

VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe zone
ale ţării;

VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul

3
VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în
refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;

IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte
obiecte aparținânt culturii traditionale sau de artizanat , extrem de frumoase, fapt ce dovedeşte
aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai indepartate
timpuri

X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (radacina
de Paeonia Lactiflora).

XI) frumuseţea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestuia de catre poporul român face
ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de
tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa şi a altor tipuri de
aranjamente florale de excepţie;

XII) aceeasi frumusete dar si semnificatia data de cultura populara bujorului (frumusete,
sanatate, vigoare, dragoste implinire) face ca la baia de dupa botezul nou nascutilor sa fie
folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii de bujor.

XIII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca Var.
Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei,
devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea Bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca
simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor
precum si pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.

De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională? Pentru a răspunde la această
întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi:
sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi.
Dar si pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre
romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte
Lui Michael Jackson îi plăcea floarea soarelui, floarea națională a Ucrainei, iar lui Audrey
Hepburn îi plăceau lalelele. Adusă de prietenii noștri olandezi de la turci, laleaua a devenit 
floarea națională a Olandei, a Ungariei și, bineînțeles, a țării sale de baștină: Turcia!
I-am întrebat odată, la o lecție deschisă, pe elevii , cu ce identifică, ce definește cel mai bine
România. Răspunsurile au fost haioase și frumoase: costumul popular, Coloana Infinitului,
munții, cântecele, iar eu, fără prea multă fantezie, le-am vorbit despre  identitatea
constituțională a țării noastre – simbolurile naționale: tricolorul, ziua națională și imnul. Acestea
sunt în primul rând reprezentări simbolistice ale statului, cu un rol determinant în păstrarea și
întărirea coeziunii unei națiuni.
Identitatea unei națiuni se exprimă, însă, nu doar prin simbolurile naționale cu încărcătură
politică, statală, ci și printr-o floare, specie de pom, animal, meșteșug, care sunt o reflecție
particulară a spiritualității unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate,
iubire, eroism etc. În profilul spiritual al poporului român, legătura dintre om și natură este
exprimată printr-o mare varietate de expresii intrate în folclor.

4
Florile au fost și sunt folosite ca elemente de identitate pentru partide, mari companii, federații
sportive, cu alte cuvinte de către organizații cu un număr mare de membrii sau care se
adresează unor categorii largi de public.

DE CE BUJORUL?
Răspunsurile la întrebarea Ce floare ar putea întruchipa cel mai bine spiritul românesc? au fost,
desigur, diverse: Floarea-de-colț, Narcisa, Sângele voinicului, Busuiocul, dar a existat ceva care
apărea în mod constant, cadențat și se contura firesc ca fiind românesc: Bujorul!
La o manifestare științifică organizată în iunie 2013 de Universitatea de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București, a fost lansată pentru prima dată public ideea ca bujorul să fie
declarat în mod oficial floarea națională a României, fiind specia floricolă cu multiple
semnificații pentru poporul nostru.
Numărul mare de români al căror nume sau prenume este Bujor, în jur de 100.000, precum și
numeroasele localități care au cuvântul bujor în compunerea numelui, regăsite pe întreg
cuprinsul țării (Bujor, Bujor-Hodaie, Mureș; Bujoru, Hunedoara; Bujor, Dolj; Bujoreni, Vâlcea;
Bujoreanca, Dâmbovița; Târgu-Bujor, Galați; Bujor, Hincești – Republica Moldova) arată în mod
clar atașamentul românilor față de această floare. Un sat Bujoreni a fost atestat în Ilfov la 1392,
iar Bujorești de Gorj, în anul 1465.
Asociat, în tradiția și cultura românească, cu puterea dragostei, cu devotamentul, sacrificiul și
sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii
de război și veteranii teatrelor de operațiuni. Prin purtarea bujorului la rever, românii
demonstrează recunoștință pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile.
Crescând spontan (cinci specii) în rezervații naturale protejate prin lege (jud. Buzău –
Mănăstirea Ciolanu, jud. Giurgiu – Comana, jud. Teleorman – com. Troianu, jud. Dolj – com.
Plenița, jud. Tulcea – Niculițel, Babadag, Agighiol, jud. Mureș – Zau de câmpie, jud. Timiș –
Buziaș, jud. Bihor: sat Dumbrăvița, com. Holod, jud. Caraș – Severin-Buziaș, Ciclova/Oravița,
Sasca/Valea Beușniței), bujorul se regăsește pe tot cuprinsul țării în peste 100 de varietăți din
trei specii care se pot cultiva în condiții pedoclimatice dintre cele mai variante, pe un areal larg
de la câmpie, la munte. Există chiar o specie de bujor, care înflorește în luna mai, Paeonia
peregrina, cunoscută ca bujorul românesc, larg răspândită în Parcul național din Munții
Măcinului sau în pădurea Troianu din județul Teleorman.
De la covoarele oltenești, cămășile sau bundițele cu motive tradiționale, până la poveștile cu
haiducii lui Bujor, tema bujorului este extrem de prezentă în creația artistică tradițională
românească, cu o importantă amprentă emoțională și în zilele noastre, dacă ne gândim doar la
uriașa popularitate a melodiei lui Dan Spătaru – Țărăncuță, țărăncuță… cu bujori în obrăjori.

PLANUL DVS. DE LECŢIE (minim 300 de cuvinte)

Lectie de dirigenție: Nivelul identificării elementelor prin observare şi analizarea lor 
Scop: Identificarea tipului de fotografie 
Elevii ar trebui să înveţe să stabilească locul din care a fost realizată fotografia (de la sol, de pe o
clădire, din avion, din satelit etc.) prin implicarea lor în activităţi de analiză a unor fotografii. 
Ei pot fi sprijiniţi de profesori prin intermediul întrebărilor. 
Obiectiv operaţional: Pe parcursul activităţii de învăţare, elevii vor fi capabili să identifice
elementele din fotografie şi tipul de fotografie în funcţie de locul din care s-a realizat aceasta.
 – Observaţi fotografia din Fig. 1. Ce reprezintă? (…Palatul Parlamentului) 
– Din ce loc a fost fotografiat Palatul Parlamentului? (…de la sol.) 
5
– Observaţi imaginea din Fig. 2. Ce reprezintă? (…Palatul Parlamentului) 
– Din ce loc a fost fotografiat Palatul Parlamentului? (… de la înălţime.) 
– Observaţi imaginea din Fig. 3. De unde a fost fotografiat(… din satelit; este o fotografie
satelitară.) 
– În funcţie de locul din care au fost realizate fotografiile, ce tipuri de fotografii aţi analizat? (…
o fotografie realizată de la sol, o fotografie realizată dintr-o poziţie înălţată, o fotografie
realizată din avion, o fotografie realizată din satelit.)
 Evaluare:
 Evaluare inițială: oral, prin întrebări referitoare la Palatul Parlamentului
 Evaluare formativă: prin realizarea a cinci fotografii ale Palatului Parlamentului din
diverse unghiuri
Tema:  Realizarea unui panou cu fotografiile realizate de elevii din clasă.

SCENSCENAR