Educatoare: Niţă Daniela/Dumitraşcu Sorina

ZÂNA TOAMNĂ, LEGUMELE,

A SOSIT FRUCTELE ȘI
VITAMINELE
 JURNALUL
ZÂNEI
TOAMNA

PARFUM ȘI FRUMUSEȚEA ȘI
CULOARE DE CE SE ÎNTÂMPLĂ BOGĂȚIA TOAMNEI
TOAMNA CU -evaluarea proiectului
VETUITOARELE
PĂMÂNTULUI ?
Tema: “Cand, cum si de ce se intampla”
Proiect: “Jurnalul zânei toamnă”
Subteme: “Zâna toamnă a sosit” 
”Legumele, fructele și vitaminele”
”Parfum și culoare de toamnă”
”Ce se întâmplă cu vietuitoarele pământului ?”
”Frumusețea și bogăția toamnei”-evaluarea proiectului.
Grup tinta: prescolarii grupei mari
Resurse umane: educatoare, copii, parinti
Resurse materiale: pliante cu imagini, C.D., jetoane, planes, filmulet ppt,
mulaje cu fructe si legume
Perioada de derulare:10.10-18.11.2016
Metode: observatia, conversatia, conversatia euristica, invatarea prin
descoperire, explicatia, problematizarea, brainstorming-ul, cubul
Evaluarea proiectului:

 Organizarea de expozitii cu lucrarile copiilor;

 Portofoliiile copiilor, C.D. cu poze;
 Fise de evaluare.

Bibliografie:
o Curriculum pentru invatamantul prescolar, 2010;
o Metoda proiectelor la varste timpurii, ghid metodologic, Dima
Silvia, ed. Miron, 2005;
o Revista “ Invatamantul prescolar”
Contactul nemijlocit cu mediul ofera copiilor multiple si noi posibilitati de
cunoastere a unor aspecte din natura, legaturile dintre acestea, cauzele care
le determina si urmarile care le au.
Prin intermediul proiectului dezvoltat, voi incerca sa-i “inarmez” pe copii cu
cunostinte precise, largindu-le orizontul intelectual, dezvoltandu-le
capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene.

Stimati parinti,
Va aducem la cunostinta ca in saptamanile urmatoare vom derula proiectul
tematic: “Toamna harnica si de toate darnica”.
In cadrul proiectului vom discuta despre fructele, legumele si florile de
toamna, dar si despre ce se intampla cu vietuitoarele in anotimpul toamna.
Va rugam sa discutati cu copiii pe aceasta tema si sa ne ajutati cu materiale
cum ar fi: reviste, imagini cu fructe si legume, ghicitori, curiozitati.

Va multumim pentru intelegere!

Cu mult respect,
Educatoarele si grupa „Buburuzelor ”

OBIECTIVELE PROIECTULUI
 DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE

OBIECTIVE CADRU:

 Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, de intelegere si utilizare corecta a

semnificatiilor structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
sintactic;
 Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacitatii de a intelege si transmite intentii, ganduri mijlocite de
limbajul scris.

OBIECTIVE DE REFERINTA

 Sa participle la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atat in calitate de

vorbitor, cat si in calitate de auditor;

 Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple ;

 Sa audieze cu atentie un text , sa retina ideile acestuia si sa demonstreze ca l-a

inteles;

 Sa distinga sunetele ce compun cuvintele si sa le pronunte correct;

 Sa-si imbogateasca vocabularul active si pasiv pe baza experientei si a relatiilor

cu ceilalti;

 Sa recepteze un text care I se citeste ori I se povesteste, intelegand in mod

intuitive caracteristicile intuitive;

 Sa recunoasca existenta scrisului oriunde il intalneste;

 Sa utilizeze efectiv instrumentele de scris, stapanind deprinderile mor\trice

elementare necesare folosirii acestora;

DOMENIUL STIINTA
OBIECTIVE CADRU

 Dezvoltarea operatiilor prematematice;

 Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utilize cifre, intrebuintand un vocabular

adecvat;

 Stimularea curiozitatii privind explicarea si intelegerea lumii inconjuratoare;

 Dezvoltarea capacitatii de observare si stabilire de relatii cauzale, spatiale si

temporale;

 Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din mediul

inconjurator;

OBIECTIVE DE REFERINTA

 Sa efectueze operatii cu grupele de obiecte constituite in functie de diferite criterii

date;

 Sa comunice impresii pe baza observarilor effectuate;

 Sa inteleaga raporturi cauzale intre actiuni, fenomene prin observare si realizare

de experimente;

 Sa recunoasca forma geometrica cerc, patrat, triunghi, dreptunghi in jocuri.

DOMENIUL OM SI SOCIETATE

OBIECTIVE CADRU
 Educarea trasaturilor positive de character si formarea unei atitudini positive fata de
sine si fata de ceilalti;

 Formarea si consolidarea unor abilitati practice specice nivelului de dezvoltare

motrica;

OBIECTIVE DE REFERINTA
  Sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traiesc;

 Sa traiasca in relatii cu cei din jur stari affective positive, sa manifeste prietenie,
toleranta. armonie;

 Sa se raporteze la mediul apropiat, contribuind la imbogatirea acestuia prin

lucrurile personale;

DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV

OBIECTIVE CADRU
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picture,
modelaje;

 Formarea capacitatii de exprimare prin muzica;

 Formarea capacitatii de receptare a lumii sonore si a muzicii.

OBIECTIVE DE REFERINTA:
 Sa intoneze cantece pentru copii;

 Sa acompanieze ritmic cantecele;

 Sa asocieze miscarile sugerate de textul cantecului cu ritmul acestuia;

 Sa redea teme plastice specifice desenului, picturii;

Sa exerseze deprinderile specifice modelajului

 DOMENIUL PSIHOMOTRIC

OBIECTIVE CADRU:
 Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si utilitar-
aplicative;

 Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare pentru mentinerea starii de

sanatate;

OBIECTIVE DE REFERINTA:
 Sa cunoasca si sa aplice regulile de igiena referitoare la igiena
echipamentului;

 Sa-si formeze o tinuta corporala corecta ;

 Sa perceapa componentele spatio-temporale ;

CE STIM CE NU STIM SI VREM

-sunt patru anotimpuri
-ne plece vara și iarna
-ne place toamna ;
-toamna este un anotimp bogat ;
-toamna cad frunzele ;
-toamna aduce ploi ;
-toamna sunt multe fructe si legume ;
-care sunt florile de toamna ;
SA AFLAM
-cum se schimbă vremea de la un
anotimp la altul ? de ce ?
-cum se învârte Pământul ?
-De ce soarele Iarna nu încălzește la
fel ca vara ?
-ce rol au fructele si legumele in
alimentatie
-cum pastram fructele si legumele
pentru iarna ;
-care sunt partile componente ale unei
flori ;
-ce se intampla cu vietuitoarele
toamna ;
 CENTRE DE INTERES ŞI MATERIALE PUSE LA DISPOZIŢIA
COPIILOR

Biblioteca Arta
Caiete speciale coli A4
Planse culori
Diverse imagini acuarele
Jetoane plastilina
hartie creponata

Stiinta Constructii
Enciclopedii cuburi Lego
Calculator
Ierbar
Planșe
Materiale PPT

Joc de rol
Set de bucatarie
Cosuri
Borcane de plastic pentru conserve
 Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»

Tema saptămânăă : „Anul și fiicele lui”

Ziua/Data Activitati de invatare

Luni ADP : • „De vorbă cu fiicele anului”-
17.10.2011 ALA1: construcții :„Palatul anotimpurilor” • Biblioteca „Frunza”de Emil
Gârleanu-povestea educatoarei.
TRANZITIE
ADE : DS---• “Când se întâmplă ?”-joc didactic
DEC-• „Cântece de toamnă”
ALA2 : “Alergam in livada”- joc de miscare
Marti ADP : • “Curiozitați despre anotimpuri”
18.10.2011 ALA1 Știință :  “Când se întâmplă ?-citire de imagini, ghicitori, jocuri :
Ce se aude ? –onomatopee. : Artă : desenează anotimpul preferat !” 
Jocuri : „Anotimpurile”-joc de rol.
TRANZITIE
ADE: DLC • “Anotimpurile”-lectură după imagini
DOS • „Cum îngrijim natura ?”-grija omului față de mediul
încojurător
ALA2: “Cine ajunge primul la mine! “-joc de miscare
Miercuri ADP: • “Del a samanta la planta, apoi la fruct/legumă”
19.10.2011 ALA1: • Arta “Copaci în diferite anotimpuri”desen liber ; Știință :
„Frunze la presat”-ierbar confecționare ; Joc de rol :„Fiicele anului”
TRANZITIE
ADE: DS • “Copaci, numărare, sortare, clasificare, formare de mulțimi”-
DEC • “:„Amprente cu frunze colorate”-dactilopictură
ALA2:”Ghici ce facem noi”-joc de miscare
Joi ADP: • Optional “ ”
20.10.2011 ALA1: • Știință : „Ce știi despre ?” : Construcții :„Parcul în anotimpul
preferat”Jocuri inițiate de copii.
TRANZITIE
ADE: DS • “Asaza la ladita potrivita”-joc logic
DLC • “Spune ce știi despre !”-propoziția enunțiativă
 ALA2:”Cursa anotimpurilor”-joc de miscare
Vineri ADP: • “Povesti cu fructe”
21.10.2011 ALA1: „Tristețea și veselia în culori și forme” ce reprezință fiecare
culoare Bibliotecă : „Cărticica mea preferată” ; Joc de masă : „Telefonul
fără fir” ; • Educatie socio-culturala “Sa fim politicosi”
TRANZITIE
ADE: DOS •“Tabloul anotimpurilor”-lucrare colectivă de aplicație
DPM • “Fiicele anului încearcă să ne împiedice !”-alergare cu
obstacole.
ALA2: “Vizionare de povești”-CD educativ
 Tema săptămânii: “Legumele, fructele și vitaminele”

Ziua/Data Activitati de invatare

Luni ADP : • « ABC-ul sanatatii »(editura : V&I Integral, autori Constanța
04.10.2010 Cenușă, Georgeta Drăgănoiu…) ; temă eveniment de deschidere :
« Fructele, legumele,izvor de vitamine »
ALA1: • Joc de rol “Piața de fructe, legume  “
TRANZITIE
ADE : DS---• “Gutuia ,strugurele, ardeii, varza…”-observare
DEC-• “a,a,a,Acum e toamna, da !”- cantec-predare
ALA2 : “Alergam in livada”- joc de miscare
Marti ADP : • “Curiozitati din lumea fructelor”
05.10.2010 ALA1: • Biblioteca „Citim imagini din carti si reviste despre fructe”
TRANZITIE
ADE: DLC • “Toamna-de Demostene Botez”-memorizare
DOS • “Pregatim salata de fructe” ; „Legume la murat”
ALA2: “Umplem cosul cu fructe, legume “-joc de miscare
Miercuri ADP: • “Del a samanta la planta, apoi la fruct/legumă”
06.10.2010 ALA1: • Arta “Cosul cu fructe”-decupare
TRANZITIE
ADE: DS • “Ne jucam cu fructele”- formare de multimi dupa forma
DEC • “Strugurele”- desen in contur
ALA2:”Ghici ce facem noi”-joc de miscare
Joi ADP: • Optional “ ”
07.10.2010 ALA1: • Joc de masa “Din jumatate intreg”
TRANZITIE
ADE: DS • “Asaza la ladita potrivita”-joc logic
DLC • “Ce stii despre mine”-joc didactic
ALA2:”Cursa fructelor”-joc de miscare
Vineri ADP: • “Povesti cu fructe”
08.10.2010 ALA1: • Educatie socio-culturala “Sa fim politicosi”
 TRANZITIE
ADE: DOS •“Povestea nucii laudaroase”-povestea educatoarei
 Sa vorbim despre copiii mofturoși
DPM • “Alergare organizata cu plecare si oprire la semnal”
Joc : « Cerculete pe culori »
Alergare in linie dreapta”, Joc”Campionii grupei”

ALA2: “Piticlic si Toamna”-CD educativ

 Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»
Tema săptămânii: “Parfum și culoare de toamna”

Ziua/Data Activitati de invatare

Luni ADP : • Optional « ABC-ul sanatatii » ; «Au inflorit iar crizantemele»
7.11.2011 ALA1: • Stiinta “De ce unele flori se usuca toamna“
TRANZITIE
ADE : DS---• “Crizantema si tufanica”-observare
DEC-• “Dansul florilor-Ceaikovski”- auditie
ALA2 : “Buchetele”- joc de miscare
Marti ADP : • “Sa daruim flori celor dragi”
8.11.2011 ALA1: • Biblioteca „Citim imagini despre florile de toamna”
TRANZITIE
ADE: DLC • “De ce mor florile”-convorbire dupa un plan de idei
DOS • “Felicitare cu flori de toamna”-activitate practica
ALA2: “Fluturii zboara la flori “-joc de miscare
Miercuri ADP: • “Ce mi-a povesti o crizantema”
9.11.2011 ALA1: • Arta “Vaza cu floril”-taiere pe contur
TRANZITIE
ADE: DS • “Flori perechi”- joc didactic
DEC • “Vaza cu flori”- pictura
ALA2:”Joaca, joaca”-joc de miscare
Joi ADP: • Optional “Lumea povestilor”
10.11.011 ALA1: • Constructii “Ronduri cu flori”
TRANZITIE
ADE: DS • “Unde am pus vaza cu flori”-joc didactic
DLC • “Sa ne bucuram”.propozitii exclamative
ALA2:”Esti o floare, esti un crin”-joc de miscare
Vineri ADP: • “Cum se ofera florile”
11.11.2011 ALA1: • Educatie ecologica “Forme si culori”
TRANZITIE
ADE: DOS •“Flori vesele si triste”-poveste creata
DPM • “Dansul florilor”-gimnastica ritmica
ALA2: “Albina si florile”-joc de miscare
 Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»
Tema săptămânii: “Ce se intampla cu vietuitoarele toamna”

Ziua/Data Activitati de invatare

Luni ADP : • Optional « ABC-ul sanatatii » ; «Animalele sunt ocrotite de lege
14.11.2011 ALA1: • Stiinta “Unde se ascund gazele“
TRANZITIE
ADE : DS---• “Cum se pregatesc animalele de iarna”-convorbire
DEC-• “In casuta din padure”-predare
ALA2 : “Vulpea si gastele”- joc de miscare
Marti ADP : • “Animalele-cum le putem ajuta sa treaca peste iarna”
15.11.2011 ALA1: • Constructii „Cuiburi si casute”
TRANZITIE
ADE: DLC • “Greierele și furnica” dramatizare după model
DOS • “Adapostul animalelor”-lucrare colectiva
ALA2: “Ursul si vanatorul “-joc de miscare
Miercuri ADP: • “Cum se pregatesc animalele de iarna”
16.11.2011 ALA1: • Joc de rol “Salvam animalele in pericol”-
TRANZITIE
ADE: DS • “Unde s-a ascuns veverita”- joc didactic
DEC • “Alune pentru veverita”- desen
ALA2:”Ursul doarme”-joc de miscare
Joi ADP: • Optional “Lumea povestilor”
17.11.2011 ALA1: • Joc de masa „Animalele si puii lor”
TRANZITIE
ADE: DS • “In camara furnicii”-joc didactic
DLC • “Balada unui greier mic-de G. Toparceanu”-memorizare
ALA2:”Stafeta furnicilor”-joc de miscare
Vineri ADP: • “De ce sunt animalele diferite de om”
18.11.2011 ALA1: • Educatie rutiera “Agentul de circulatie-prietenul copiilor”
TRANZITIE
ADE: DOS •“Puiul-de I. Al. Bratescu Voinesti”-lectura educatoarei
DPM • “Saritura de pe loc-predare”-joc „Cine sare mai departe”
ALA2: “Ursul doarme”-joc de miscare
 Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»
Tema săptămânii: “Frumusețea și bogăția toamnei”-evaluare proiect

Ziua/Data Activitati de invatare

Luni ADP : • Optional « ABC-ul sanatatii » ; «Toamna ne sopteste »
21.11.2011 ALA1: • Biblioteca “Ce ne povesteste vantul“
TRANZITIE
ADE : DS---• “Culorile toamnei”-convorbire
DEC-• “Ploaia”-predare
ALA2 : “Bate vantul frunzele”- joc de miscare
Marti ADP : • “Zana toamna cand soseste/Tot ce-i verde ingalbeneste”
22.11.2011 ALA1: • Constructii „Ronduri cu flori”
TRANZITIE
ADE: DLC • “Ce stii despre ”-joc didactic
DOS • “Tablou de toamna”-lucrare colectiva
ALA2: “Jocuri in curtea gradinitei “
Miercuri ADP: • “Bogatiile toamnei”
23.11.2011 ALA1: • Joc de rol “La aprozar”-
TRANZITIE
ADE: DS • “Te rog sa-mi dai”- joc logic
DEC • “Ploaia dusa de vant”- pictura
ALA2:”Daca vesel se traieste”-joc muzical
Joi ADP: • Optional “Lumea povestilor”
24.11.2011 ALA1: • Biblioteaca „Ghici, ghicitoarea mea”
TRANZITIE
ADE: DS • “Unde s-a asezat randunica”-joc didactic
DLC • “Frunza-de Emil Garleanu”-lectura educatoarei
ALA2:”Pasarica, muta-ti cuibul”-joc de miscare
Vineri ADP: • “Ce mi-a povestit Zana Toamna”
25.11.2011 ALA1: • Educatie ecologica“Tablou de toamna”-macheta
TRANZITIE
ADE: DOS •“Casa mea, natura „- convorbire
DPM • “Saritura in adancime”-joc „Broscutele sar in lac”
ALA2: “Vizionare DVD”-povesti
 Anexe :

VARA
PRIMĂVARA Cu firea ei cea arzătoare
Pomii-s plini de muguri, Sosit-a vara înapoi.
plini de ciripit. Toţi pomii sunt în sărbătoare,
Primăvară, dragă, În tei stă floare lângă floare...
Bine ai venit! E dulce vara pe la noi!

VINE IARNA
TOAMNA Chiar dacă va viscoli,
Toamna, tu ne aduci, Îmbrăcat bine voi fi,
multe fructe dulci. Cu căciulă şi palton,
Mere, pere, prune, Cu mănuşi şi cu şoşoni
struguri şi alune
Ghicitori despre anotimpuri:
Peste case numai ploaie
Pleacă păsari călătoare
Frunze-ngalbenite,droaie
Care-i anotimpul,oare?(toamna)
Zâna albă-n sărbătoare
Scoate din dulap fulare
Căciuliţe şi mănuşi
Să pornim spre derdeluş.(iarna)
Soarele-ncălzeşte,
Zăpada o topeşte
Iarba inverzeşte
Ziua deja creste
Anotimpul,hai,ghiceşte!(Primăvara)
Cine alungă primăvara
Şi aduce-n toată ţara
Soare mult si bucurie,
Grîu in coajă aurie?(vara)
Dar nu multe.Puțintele.
Patru doar am numărat,
Dar deloc nu-s supărat;
Una are floricele,
Alta,frunze gălbenele.
Cealaltă dă rod bogat,
Ultima a ingheţat!( anul cu cele patru anotimpuri)
 Anotimpurile sunt nişte perioade de timp diferite după temperatură. Anul are patru anotimpuri.
Acestea sunt: iarna, primăvara, vara şi toamna. Fiecare anotimp are câte trei luni.

1. Iarna este cea mai friguroasă perioadă a anului. Arborii şi casele sunt acoperite de zăpadă, iar
râurile şi lacurile îngheaţă. În acest anotimp copiii se dau cu sania şi fac oameni de zăpadă.
2. Primăvara, animalele şi plantele îşi revin după somnul de iarnă. Zăpada se topeşte. Apar
floricelele, iar primii răsar ghioceii. Păsările călătoare se întorc din voiajul lor în ţările calde.
3. Vara aduce multă căldură şi soare. Se desfac florile, se coc legumele şu fructele. Păsările şi
animalele îşi cresc puii. Vara e cel mai bun anotimp pentru scăldatul în aer liber.
4. Toamna este cel mai viu colorat anotimp, însă spre sfârşitul lui timpul devine ploios şi posomorât.
Este timpul pregătirii pentru iarnă. Frunzele cad, blana animalelor se îngroaşă. Pe 1 septembrie
toţi elevii îşi dau întâlnire la şcoală.

Schimbarea anotimpurilor este ceva obişnuit. După iarnă vine primăvara, apoi vara, după care toamna.
Ce-i drept, nu peste tot anotimpurile se schimbă aşa. La poli şi la Ecuator schimbarea lor parcă nici nu se
simte, iar la tropice sunt numai două sezoane: ploios şi secetos.
Anotimpurile
Eu sunt Iarna geroasă
Aduc mult frig în casă,
Chiciură pe pomi şi ceaţă,
Desenez şi flori de ghiaţă.
Eu alung iarna cea grea,
Înverzesc toată pădurea,
Păsările ciripesc,
Primăvara mă numesc.
Eu sunt Vara călduroasă,
Sunt o fată bucuroasă,
Cu cireşe la urechi,
Copiii joacă perechi.
Eu aduc roade bogate
Fructe multe şi sortate,
Flori şi frunze veştejesc,
Toamna eu mă numesc.

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

Vine primavara! Deşi este încă Din pomul verde Iarna de d. botez
Ghioceii infloresc. seară si frumos  Sfredelus cu alti baieti
Deasupra baltii simt că mâine Mai cade-o Se cufunda prin nameti,
adanci vine vara frunza, inca una... Si ridica in ograda
Fazanii se- cu lungi gene de Si se astern covor Un om mare de zapada.
 
ncalzesc. mărar pufos - Are trup, fara picioare,
şi cu ochii de Asa e toamna- Cu o capatana mare,
Vine primavara! muştar, ntotdeauna! Ochii negri, din carbune,
Soarele rasare. cu obrajii de caisă Seamana cu doua prune.
Pe crengile unduindă a Si pasari zi de zi Pare tot dintr-o bucata,
copacilor narcisă. se duc, Si acoperit cu vata.
Vezi pasari Si vezi doar una Alb, ca-ntr-un cearsaf, in
calatoare. Ca o pasăre cite una... ger,
măiastră Precum o frunza- Cade ca un barbier.
In aer randunica ea va bate la n virf de nuc - E umflat si e bondoc,
Cu voiosie zboara fereastră, Asa e toamna- Ca-mbracat intr-un cojoc.
Iar greierasii veseli Eu-i deschid. Ea ntotdeauna! Si de-l incalzeste-o raza
Pe noi ne intră-n casă, Cand e soare la amiaza,
inconjoara! tărcată şi Pe drum, pe case El incepe-ncet sa planga.
pepenoasă. si pe flori I-a cazut urechea stanga
Frumoase brume- Si pe urma pana-n seara
si pun cununa... Nasul s-a topit: pic, pic,
Se-ascunde Parca ar fi fost de ceara...
soarele in nori - Si n-a mai ramas nimic.  
Asa e toamna-
ntotdeauna

Magia culorilor:Culorile calde sunt :ROSU, GALBEN, ORANGE. Ele sunt

vesele, luminoase, dau senzatii de dilatare a spatiului prosoetime . Culoarea rosie este
o culoare foarte calda, excitanta, care mobilizeaza fluxul de idei. Rosul este o culoare
care ridica tonusul muscular, activeaza respiratia, creste tensiunea arteriala si induce o
senzatie de cald. Excesul de culoare rosie devine chiar obositor din cauza acestor
efecte fiziologice.

Galbenul este cea mai vesela culoare si mai putin obositoare dintre culorile calde. Ea
influenteaza functionarea normala a sistemului cardio- vascular si stimuleaza nervul
optic. Galbenul induce o senzatie de apropiere, de caldura, dinamism inviorare si
satisfactie. Deci galbenul mentine prin aceste stari psihice capacitatea de concentrare,
mobilizare cat si vigilenta. Totusi daca este privita indelungat, da senzatii de
oboseala.

Orangeul are aceleasi efecte ca si galbenul. Orangeul induce optimsm, veselie,

impresie de sanatate sociabilitate, emotii placute. Culoarea portocalie accelereaza
pulsatiile inimii, mentine presiunea sanguina, favorizeaza secretia gastrica, digestia.

Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie,
frig. Ele “micsoreaza “ spatiul si induc pesimismul, indoiala si tristetea.

Culoarea verde, desi considerata o culoare rece ea faciliteaza deconectarea nervoasa,

favorizeaza meditatia, contemplarea si asocierea de idei.
 Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm liniste interioara,
nostalgie, favorizeaza procesele de inhibitie si incetineste activitatea mentala. Prea
mult albastru da senzatia de departare de infinit, creand aceasta stari depresive.
Albastrul de asemenea scade tensiunea arteriala, tonusul muscular, calmeaza
rerspiratia si micsoreaza frecventa pulsului.

Culoarea violet este rece, nelinistitoare si descurajatoare. Fiind o culoare compusa din
rosu si albastru, are efecte contradictorii, inducand senzatii de optimism, nostalgie,
atractie si repulsie, calm relativ pe fond de neliniste. In plan fiziologic violetul
intensifica activitatea cardio-vasculara si pulmonra.

Negrul este o culoare neutra, rece, depresiva, reduce activitatea mentala si activitatea
metabolica inducand stari depresive de neliniste, de disperare. Fiziologic reduce mult
activitatile vitale, scade pulsul minimalizeaza capacitatea de raspuns la stimulii de
mediu ambiant.

Albul ne face expansivi, puri, robusti, luminosi si increzatori in fortele proprii. Albul
pur si intens provoaca contractia pupilei si a muschilor globului ocular, de aceea el
este obositor.

Tonurile de gri, rezultand din amestec de alb cu mai mult sau mai putin negru, sunt
neutre si estompeaza efectele culorilor pure, sau scot in evidenta stralucirea lor, in
functie de de raportul dintre alb si negru. Observarea corpurilor se realizeaza prin
intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise
de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile
reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina
care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia
spectrala a radiatiilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de
absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

CUM ÎNGRIJIM NATURA?

Planeta noastra sufera din neglijenta unor

oameni care polueaza mediul. Ei nu sunt
intotdeauna constienti de raul pe care il
fac, dar cu ajutorul vostru ii vom face sa se
gandeasca la efectele activitatilor lor
asupra vietii planetei si, bineinteles,
asupra noastra, a tuturor.
  Din dorinta de a avea o viata comoda,
oamenii au poluat, mai mult sau mai putin
grav, solul, apa si aerul, ducand la
disparitia multor specii de plante si
animale. Oamenii sunt confruntati la randul
lor cu diferite boli cauzate de poluare iar
interventiile civilizatiei au provocat
mediului natural pagube mari. Impreuna
vom intelege ca traim pe aceeasi planeta
de care trebuie sa avem grija cu totii! Ceea ce natura a creat in milioane de ani se poate
distruge in cateva zile, luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului trebuie sa
cunoasteti legile acestuia si sa actionati in conformitate cu ele, trebuie sa invatati sa
protejati, sa ocrotiti si sa conservati elementele mediului natural.
Viitorul planetei sta in mainile noastre! Sunteti pregatiti sa cunoasteti si sa protejati
mediul inconjurator? Impreuna putem sa avem o planeta curata!
Si nu uitati: Omul nu poate sa supravietuiasca fara natura, pe cand natura poate exista si
fara prezenta oamenilor.

REALIZAT DE RUSU ELENA LOREDANA

Toamna de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
Mere,
Pere,
În panere.
Prune
Bune
Şi alune,
Şi gutui
amărui,
Cu puf galben
Ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai ştii pe nume.

"Greierele si furnica"
A cantat o vara-ntreaga,la chitara,
Greierele indolent.
Insa se trezi deodata, din visare,
Cand gerul se simti prezent.

In hambar cand el privi,

Gasi doar o goliciune,
Viscolul se intetea,
Dar si foamea mai ceva!(bis)

Ce sa faca?Ce sa faca?
Hai sa ceara,la furnica
Imprumut.
Sa ii dea vreo doua boabe
De secara,
Pentru ea nu va fi mult.

Uite-asa ii spuse ei:

- N-am nimic de imbucat,
Foamea m-a scos din bordei.
Da-mi, te rog, un dumicat.(bis) + Imi dai?

Stiti si voi ca furnicuta-i muncitoare,

Dar poate voi nu stiti ceva:
Sa dea orisicui mancare,
Chef nu are, greierelui ii zise-asa:

- Asta-vara ce-ai pazit?

- Daca nu e cu banat
Zi si noapte am cantat
Pentru mine, pentru toti.
- Joaca-acuma daca poti!

-Daca nu e cu banat
Zi si noapte am cantat
Pentru mine, pentru toti.
- Joaca-acuma daca poti!

Frunza
de Emil Gârleanu

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi
rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea
unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina
se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind,
până a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî
din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.

În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte,
tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma
crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.

Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o
săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina
casei, cântând mereu...
Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi
picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai
vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea.

După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând
parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia,
o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub
dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar
aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza
cântec.

Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o

ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel.

Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile
din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și când,
rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți.
Prea multă lumină, prea multă căldură.

Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic
noapte...

Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub aripă.

Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase,
nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca
sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție
piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer,
apoi fuseseră duse departe.

Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit.

Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și mai

repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al
tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se
jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.

De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai
domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând
ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.

Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau
unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în
largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile
rândunelelor rămăseseră goale.
Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea,
când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară,
ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.

Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă
ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul obișnuit în care cântase; apoi își luă zborul și, în
trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia
mai ținându-se, căzu la rândul ei.

Și lăvicerul de jos nu se mai îngroșă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

(prezentarea in PPT)