SUB 52 OSTEOPOROZA

National Institutes of Health Consensus Development Conference defineste osteoporoza

ca boala a scheletului caracterizata prin rezistenta osoasa scazuta ce determina un risc crescut
pentru fractura. Tot atunci rezistenta osoasa a fost definita prin prisma reducerii densitatii
minerale osoase dar si a afectarii calitatii osoase.
Dupa OMS densitate mineral osoasa aflata la 2.5 DS sub masa osoasa media-maxima a
adultillor tineri sanatosi.
=boala metabolica sistemica scheletala, caracterizata prin scaderea masei osoase si
deteriorarea microarhitecturii tesutului osos à fragilitatea oaselor + cresterea consecutiva a
riscului de fractura.
Factori de risc OP

Factori majori Factori minori

Varsta > 65 ani PR
Fractura vertebrala Hipertiroidism in antecedente
Fractura de fragilitate >40 ani Trat anticonvulsivant cr
AHC fractura (mama sold) Dieta saraca Ca
CS p.o.> 3 luni Fumat
Sdr malabsorbtie Alcool excesiv
Hiperparatiroidism primar Cafea abuz
Tendinta la cadere G>57 Kg
Osteopoenie radiologica Scadere ponderala >10% peste 25 ani
Hipogonadism Anticoagulante cronice
Menopauza precoce (<45 ani)  

Clasificare:
Osteoporoza primara incadreza urmatoarele forme:
-osteoporoza jevenila si a adultului tanar (idiopatica, rar intalnita, afecteaza ambele sexe.)
-osteoporoza postmenopauza-afecteaza femeile dupa varta de 55 de ani, pricipalul factor fiind
deficienta estrogenica ce detremina cresterea activitatii osteoclastelor prin dezechilibrul
balantei RANK/RANKL/OPG in defavoarea OPG, cu scaderea masei osoase.
-osteoporoza de involutie (senila) apare la femeile si barbatii cu varste de peste 65 de ani,
principalii factori precipitanti fiind scaderea absorbtiei intestinale de calciu si hipovitaminoza
D.
Osteoporoza secundara: este intalnita in afectiuni endocrine (DZ, sdr
Cushing,hipogonadism, hiperparatiroidism), digestive (sdr de malabsorbtie, gastrectomie, boli
inflmatorii intestinale, ciroza biliara primitica) renale (boala cronica de rinichi) boli
inflamatorii sistemice (PR, SA, LES) boli genetice (osteogenezis imperfecta, sdr Ehler-
Danlos) consum de medicamente (heparina, metotrexat, glucocorticoizi, ciclospporina)
imobilizare.
Osteoporoza indusa de glucocorticoizi :utilizarea de glucocorticiuzi reduce densitatea
osoasa si creste riscul de fractura. Corticoterapia este cea mai frecenta cauza de osteoporoza
iatrogena. La pacientii cu boli reumatice, preocuparile legate de dezvoltarea osteoporozei
indusa de corticoizi limiteaza deseori doza si durata trtamentului. In aceste cazuri ar trebui sa
folosim cea mai mica doza posibila impreuna cu strategiile preventive generale precum si un
program regulat de exercitii fizice, aport adecvat de Ca si vit D, bifodfonati, dar si reducerea
altor factori de risc. (chiar si pac care iau prednison 5mg/z au o pierdere importanta de os) .
Osteoporoza la barbati :in ultimii ani osteoporoza la barbati a devenit o problema majora de
snatate ce impune o evaluare atenta. Pricipalele cauze de osteoporoza la barbat sunt : afectiuni
endocrinologice(hipogonadismul), neoplazii, boli cronice,osteomalacia si bilo ereditare si
idioptica.
Tablou clinic : majoritatea pacientilor osteoporotici sunt asimptomtici, pana in momentul
aparitiei fracturii numita fractura de fragilitate (spre deosebire de pacientii osteoporotici, la
indivizii normali acelassi traumatism nu produce o fractura). Cele mai comune sedii de
fractura sunt : coloana vertebrala, soldul si antebratul.
Fracturile vertebrale : doua treimi dintre acestea sunt fracturi asimpomatice, dar in si situatiile
simptomatice, durerea acuta persista intre 2-6 sapt si poate fi inlocuita de durere cronica
prelungita in cazul fracturilor severe. Pacientii acuza dorso-lombalgii cronice. Clnic se
obiectiveaza accentuarea cifozei dorsale in diferite grade, redresarea lordozei limbare,
scaderea in inaltime, apropierea rebordului costal de creasta iliaca . dorso-lombalgia acuta se
manifesta prin durere difuza si nu neaparat localizata la nivelul vertebrei afectate, insotita de
contractura musculara paravertebrala, limitarea mobilitatii segmentului afectat.
Fracturile non-vertebrale : secundare uni traumatism sunt usor de diagnosticat clinic si
radiologic. Pacientul prezinta durere acuta intensa, semne locale de fractura (durere,
tumefactie, crepitatii, impotenta functionala) Fractura de sold si fractura de antebrat sunt cele
mai frecvente fracturi.

Factori de risc pentru fracturile de fragilitate

• Varsta, Sex, Indice de masa corporala scazut, Fractura de fragilitate in antecedente
(pumn, sold, coloana), Istoric familiar de fractura de sold, Tratament cronic cu
glucocorticoizi (>5 mg prednison/zi sau echivalentul pentru 3 sau mai multe luni),
Fumatul, Consumul de alcool (3 sau mai multe unitati/zi)
• Cauze secundare de osteoporoza
- PR
- Hipogonadismul netratat (menopauza precoce, ovarectomia sau erhidectomia
bilaterala, anorexia nervoasa, chimioterapie pentru cancerul de san, hipopituitarismul)
- Bolile inflamatoriiI cronice intestinale (B. Crohn, colita ulcerativa)
- Sedentarismul prelungit/ imobilizarea la pat )AVC, distrofii musculare, B. Parkinson,
Spondilita anchilzanta, Traumatisme vertebrale, transplantul de organe)
- Diabetul zaharat tip I
- Afectiuni tiroidiene
- Boli pulmonare cronice obstructive

Factori de risc pentru cadere- fractura de fragilitate

I. Intrinseci
Deteriorarea starii generale asociata cu varsta: Control postural slab, Afectarea
proprioceptiei, Scaderea vitezei de mers, Slabiciune la niv mb inferioare, Scaderea timpului
de reactive, Comorbiditati
Probleme ale echilibrului, mersului si de mobilitateAfectiuni articulare, Boala
cerebrovasculara, Neuropatie periferica, Boala Parkinson, Consum de alcool, Droguri
Depresie si afectare cognitive: Boala Alzhemer, Boli cerebrovasculare
Sincope: Hipoglicemie, Hipotensiune ortostatica, Aritmii cardiac, AIT, Epilepsie, Insuficienta
vertebro-bazilara, Sincopa vasovagala
Deficit de vedere: Scaderea acuitatii vizuale, Cataracta, Glaucom, Degenerarea retinei
 II. extrinseci
Aspecte personale: Imbracaminte si incaltaminte necorespunzatoare ( cu tocuri inalte sau talpa
alunecoasa)
Medicamente associate: Sedative, Antihipertensive
III. de mediu
Aspecte legate de interior: Iluminat slab/prea puternic, Scari, praguri, lipsa balustradelor,
Podele alunecoase, Obstacole (animale de casa, jucarii ) , Fire electrice sau de telefon
cazute pe podea, Mobila aglomerata, joasa sau prea inalta, instabila
Aspecte exterioare: Strazi, alei neregulate, Lipsa echipamentului de siguranta, Conditii
de iarna si alunecus, Traficul si transportul public.

Fracturile vertebrale
F > 50 ani, risc 16 % si B > 50 ani, risc 5 % de fractura vertebrala

F 65 anià risc 25 % de a prezenta o alta fr in urm 5 ani; risc mai mic (1 din 8 ) cu tratament
corespunzator
Fracturi-tasare (fr de compresie); usoareà complete

Radiografic: fr daca inaltimea corpului vertebral scade cu cel putin 20 % din inaltimea initiala

Doar 25-30% din fr sunt simptomatice, deci fr vertebrale sunt frecvent nediagn; chiar si fr
“silentioase” pot avea un impact semnificativ asupra sanatatii si calitatii vietii

Consecintele fracturilor: durere la nivel dorsal sau/si lombar;deformari (cifoza, aspect de

“cocoasa”); abdomen protruzionat,scaderea in inaltime a pac; deconditionare fizica indusa de
inactivitate; scaderea fct pulmonare; schimbari legate de perceptia despre propria imagine
(scaderea respectului de sine si limitarea activ zilnice)
=> impact asupra calitatii vietii si ADL

Fractura de sold
75 % = F; 25%= B

Majoritatea apar dupa o cadere pe soldul respectiv, atunci cand tes inconjuratoare nu pot
absorbi energia elib in timpul caderii, iar osul este fragil, datorita OP; doar 5 % sunt fr
“spontane”
Fr intracapsulare (subcapitala- de cap femural; transcervicala –col fem); fr extracapsulare
(intertrohanteriana, subtrohanteriana)
F dp 50 ani – risc 2,8 % de a avea o fr de sold pe parcursul vietii, echivalent cu riscul de deces
prin cancer de san si de 4x> decat riscul de cancer endometrial
5-10 % - fr de sold recurenta (interval mediu intre fr = 3,3 ani)

Faza acuta: durere severa, impotenta fct, mb inferior scurtat, semiflectat, RE; fara depl segm
distal: posibil ortostatismul, durere moderata si discomfort
Maj pac cu fr de sold = spitalizati; 95 % necesita interv chirurgicala
Fr trohanteriene = placa+surub; fr complicate = artroplastie de sold

Fractura de 1/3 distala antebrat

Fractura epifiza distala radius (os trabecular >)

Frecvent 50-60 ani; riscul pe durata vietii F 15-20 %

Apare dp o cadere sau dp alte traume

Frecv iarna

Fr Colles = 80%; sub cade in fata si se sprijina pe podul palmei, cu mana in extensie =>
deformare “in furculita”; Fr Smith = fr Colles inversata, mana cade in flexie
Tratam: reducerea si imobilizarea zonei afectate in ap ghipsat (4-6 sapt), apoi articulatia
ramane rigida; pac nu mai pot folosi corespunzator mana respectiva (nu pot folosi cheia, nu pot
deschide portierele masinii sau borcane, nu pot spala vase sau canta la pian)

50% dintre pac- buna recuperare dupa fractura

30 % pac - complicatii pe termen lung (AND, sechele algice si motorii)

CONSECINTELE GENERALE ALE FRACTURILOR OSTEOPOROTICE SI

CALITATEA VIETII

Durerea: Limiteaza somnul, Creeaza sentim negative, afecteaza independenta si starea de

bine, limiteaza accesul la mediul inconjurator
Cifoza: datorata tasarilor vertebrale (dowager’s hump=“garbovirea de matroana”), pacientul
isi pierde stabilitatea posturala; centrul de G se depl anterior, pac poate cadea in fata, se
deplaseaza cu un dispozitiv de mers, abdomen protruzionat, dificultate in gasirea
vestimentatiei
Scaderea in inaltime si Perceptia asupra propriei imagini: Factor psihosocial f imp, dat
scaderii in inaltime si afectarea posturii duce la scaderea respectului de sine
Mobilitatea: este limitata datorita si fricii de a efectua activitatile cotidiene ce duc la noua
fracura; activitatile sociale si cotidiene (spalat, gatit, mersul la cump) => stilul de viata activ
este compromis
Scaderea capacitatii pulmonare-Manifestari viscerale: Dispnee, tuse, bronhopneumonie,
bronsita cronica, emfizem pulmonar, CPC, pirozis, hernie hiatala, balonare, prolaps rectal,
prolaps genital, constipatie, incontinenta urinara
Independenta
• Dificultate in urcatul/coboratul scarilor
• Dificultate in condusul masinii (pt fr de sold)
• Mersul pe jos
 Explorari paraclinice
Analizele de laborator- sunt in general normale, insa in cazurile de osteoporoza
secundara apar urmatoarele modificari:HLG, VSH, CRPsunt modificate in cazul
unei bilo sistemice inflamatorii sau neoplazice; cresteri ale ureei si a creatininei
 arata disfunctie renala; calciu, fosfor, fosfataza alcalina, PTH sunt modificate in
caz de hiparparatiroidism; 25-hidroxivitamina D este scazuta in deficient de
vitamina D sau osteomalacie; TSH-ul este modificat in disfunctii tiroidiene.
Markeri biochimici al turnoverului osos- sunt utilizati in osteoporoza post-
menopauza pt aprecierea riscului de fractura, indicatiile si evaluarea raspunsului la
tratament.
Markerii formarii osoase: osteocalcina, foafataza alcalina totala si cea specifica
osului, propeptidele N si C ale procolagenului de tip I.
Markeri ai resobtiei osoase: piridolina in urina, dezoxipiridinolina in urina,
telopeptidul C terminal al colagenului de tip I in urina sau sange, telopeptidul N
terminal alcolagenului de tip I in urina, calciuria.
Investigatii imagistice: masurarea densitatii mineral osoase (DMO), prin tehnica
de absorbtiometrie duala cu raxa X (DXA) reprezinta principal metoda in
diagnosticul osteoporozei si este efectuala la nivelul coloanei vertebrale lombare
(L1-L4) si soldului (femur proximal). La pacientii obezi sau care prezinta alte
cauze care nu permit masurarea DMO la nivelel mentionate la nivele mentionate,
se recomanda efectuarea DXA la nivelul regiunii distale a antebratului.
DXA este raportata prin: SCORUL T-care compara masa osoasa a pacientului cu
cea a unui tanar adult sanatos (considerat a avea varf de masa osoasa), se masoara
numarul de deviatii standard sub valoarea varfului de masa osoasa. SCORUL Z-
care compara masa osoasa a pacientului cu cea a unui individ normal de aceeasi
varsta. Valoarea absoluta a DXA (g/cm2) rezulta prin diviziunea continutului
mineral osos la ariile scanate.
Indicatiile DXA: (conform ghidului NOF din 2013)
 Femeile cu varsta de peste 65 de ani si barbati peste 70 de ani, indifferent de
factorii de risc asociati.
 Femeile la postmenopauza sau in premenopauza si barbatii cu varsta intre 50 si
69 de ani, in prezenta factorilor de risc.
 Adulti peste 50 de ani care au antecedente de fractura,
 Adulti care prezinta conditii predispozante (de ex in PR, corticoterapie in doza
mai mare de 5 mg/zi, peste 3 luni).
Exista alte tehnici de absorbtiometrie pentru masurarea DXA precum: SXA
(absortbtiometrie cu raze X cu energie simpla), DPA (absorbtiometrie dubla cu fotoni)
SPA (absorbtiometrie simpla cu fotoni).
COMPUTER TOMOGRAFIA CANTITATIVA (QCT) masoara DMO atat la nivelul
osului trabecular cat si la nivelul osului cortical la nivelul coloanei, soldului, metode
sensibilainsa cu utilitate scazuta in practica clinica.
Densitometria ultrasonografica cantitativa: masoara atenuarea unui fascicol de
ultrasunete la nivel osos, sediul cel mai frecvent evaluat este calcaneul, cu specificitate
si sensibilitate scazute comparative cu DXA.
RADIOGRAFIA: evidentiaza tardiv modificarile osteoporotice. La nivel vertebral se
obiectiveaza hipertransparenta (prin pierdere de os trabecular ), ulterior secundar
scaderii DMO apar tasarile vertebrale cu diverse aspect ale vertebrei. (de lentil
biconcava, cuneiforma). Radiografia este utila si in evaluarea unei fracture vertebrale
preexistente pt monitorizarea raspunsului la tratamennt, mai ales in conditii clinice.
Este cunoscut faptul ca pacientii ce prezinta o fractura vertebrala preexistenta au un
risc de 4 ori mai mare de a dezvolta o noua fractura vertebrala.

Diagnostic pozitiv
Conf OMS criteriile de diagnotic pt osteoporoza pe baza DMO calculata prin DXA sunt:

Clasificare T-score
Normal > 1 DS
Osteopenie (densitate minerala - 2.5 DS < T-score < -1 DS
osoasa scazuta)

Osteoporoza < -2.5 DS

Osteoporoza stabila/severa < -2.5 DS si cel putin 1 fractura de
fragilitate

Dg OP premenopauza
• Scor Z:
– Z<2 - sub nivelul acceptat pt varsta
– Z>-2 - in intervalul acceptat pt varsta

Probabilitatea de a dezvolta o fractura poate fi calculat folosind algoritmul general de

OMS numit Fracture Risk Algorithm (FRAX) specific fiecarei tari care ia in considerare
DMO la nivelul colului femural si factori de risc clinici. Frax masoara probabilitatea de
fractura de sold si de fractura osteoporotica majora pentru urmatorii 10 ani.
Diagnostic diferential:
boala Paget a osului apare a osului apara in special la varstnici, osteoporoza necesita
diag dif cu faza osteolitica a boii Paget.
Osteomalacia care instita de modificari paraclinice orientative (calciu seric scazut,
hipofosfatemie, scaderea vitaminei D, cresterea fosfatazei alcaline) diagnosticul
pozitiv de stabilieste pe baza biopsiei ososase.
Mielomul multiplu (MM) det leziuni osteolitice la nivel vertebral ce necesita
diferentierea de tasarile vertbrale osteoporotice,
Osteodistrofia renala apara in cadrul BCR
Metastazele vertebrale de tip osteolitic sunt determinate de neoplazii precum:
neoplasmul bronhopulmonar, san, ovar, etc.

Conduita terapeutica: obiectivele tratamentului sunt cresterea si/sau mentinerea

DMO, imbunatatirea microarhitecturii osoase, scaderea riscului de fractura, managementul
fracturii: durere, stabilizarea fracturii, functionalitatea.
Tratamentul non-farmacologic: masurile igieno-dietetice detin un rol important in reeducarea
riscului de fractura, tuturor pacientilor li se recomada:
exercitii fizice adaptate, regulate, in vederea prvenirii caderilor si a fracturilor, sunt
indicate plimbarile, joggingul, tenis, exercitiide tonifiere a musulaturii.
evitarea consumului de alcool, interzicerea fumatului,
regim alimentar echilibrat, bogat in calciu si vitamina D sau adm se suplimete de Ca si
vitD.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC:
-inaintea initierii tratamentului medicamentos trebuie stabilita etiologie osteoporozei,
Agentii terapeutici sunt impartiti in functie de actiune in 3 clase:
 Antiresobtivi
 Osteoformatori
  Formatori de os si inhibitori ai resobtiei osoase .
Indicatiile pentru tratamentul osteoporozei post menopauza recomadate de American
Association if Clinical Endocrinologists sunt:
 Femei cu scorul T mai mic de -2.5 si nici un factor de risc
 Femei cu scorul T mai mic de -1DS si fractura de fragilitate
 Femei in postmenopauza la care tratamentul nonfarmacologic nu functioneaza
 Criteriile de initiere a tratamentului cuprind: pacientele cu osteoporoza cu scor
T mai mic de -2.5 DS la niv coloanei lombare, col femural, sold total; paciente
cu fractura de fragilitate (sold,vertebra, humerus, bazin, antebrat) si scor T mai
mic de -2.5 DS, pacinte cu scor T mai mic de -2DS in tratament cortizonic
cronic (peste 5mg/zi prednison sau echivalent, cu durata de peste 3luni).
Agentii antiresobtivi: reduc activitatea osteoclastelor, din aceasta categorie fac
parte: Ca si vitamina D, bifosfonatii, estrogenul si modulatori selectivi ai receptorilor
estrogenici (Raloxifen), calcitonina, agenti bilogici anti RANKL.
Calciu: femeile in premenopauza si barbatii nececita 1000mg/zi, femeile
postmenopauza necesita 1200 mg/zi, copii au cerinte mai mari de calciu in timpul
adolescentei de pana la 1500 mg/zi. Suplimentare de Ca este contraindicata pacinetilor
cu litiaza reno-vezicala, si la cei in tratament cu blocanti ai canalelor de calciu si
digitala.
Vitamina D- rol important in inhibarea resorbtiei osoase prin stimularea absorbtiei
intestinale a calciului, ducand la cresterea DMO si a fortei mulsculare(reducand riscul
caderilor), aportul zilnic optim este de 800-1000 UI. Administrata in doze de peste
50.000UI pe sapt devine periculoasa devenind preresorbtiva.
Bifosfonatii: sunt analogi ai pirofosfatului, adsorbiti de cristalele de hidroxiapatita
suprimand resorbtia osoasa, folositi in preventia si tratamentul osteoporozei la barbati
si la femei post-menopauza, tratamentul osteoporozei la barbati si in osteoporoza
indusa de glucocorticoizi. Datorita adsorbtiei intestinale scazute si a efectelor adverse
digestive se rec adm bifosfonatilor cu posologie orala dimineata, cu 30-60 de min
inaintea mesei, administrarii altor medicamente, cu 200 ml apa, iar in acest inteval
pacientii trebuie sa mentina ortostatismul.
Alendronatul (fosamax/fosavance):in doza de 70 mg pe sapt adm oral, fiind cel mai
frecvent agent utilizat in tratamentul osteoporozei, crescand densitatea mineral osoasa
atat la niv vertebral cat si la niv soldului, studiile demonstrand eficienta in scaderea
riscului de fracturi osteoporotice pe vertebra si sold. Fosavance este un preparat ce
contine 70 mg alendronat si 5600/2800UI colecalciferol si se adm un cp/sapt.
Risendronatul (Actonel):35 mg/sapt cu administrare orala si cp de 75mg cu
administrare in 2 zile consecitive pe luna, creste masa osoasa si reduce riscul pt o noua
fractura vertebrala si de sold.
Ibandronat (Bonviva)150mg o data pe luna oral si ibandronat 3 mg/ml o data la 3 luni
iv, studiile demonstrand ca reduc incidenta fracturii vertebrale post-menopauza.
Zolendronat (Aclasta) 5 mg o data pe an, in piv cudurata de min 15 min, trebuie insa
de evitat la pacientii cu clerance de creatinina sub 35 mL/min. Este recomandat in trat
osteoporozei postmenopauza, osteoporozei la barbat si a celei induse de
glucocorticiozi.
Esttrogenul inhiba resorbtia osoasa, creste DMO, reducand riscul de fractura, dar
tinand cont de efectele secundare pe termen lung utilizarea lor este limitata.
Modulatori selectivi ai receptorior estrogenici se leaga de receptorii estrogenici
actionand selectiv ca agonisti dar si antagonisti la nivelul sanului si uterului avand
efecte adverse ale terapiei de ssubtitutie hormonala.
Raloxifenu (Evista) 60 mg/zi/oral este utilizat in preventia si tratamentului in primii 5
ani post menopauza. Studiile au aratat reducerea riscului de fractura vertebrala, fara
efect asupra soldului, insa prezinta un risc crescut de tromembolism venos.
Calcitonina este hormon polipeptidic secretat de celulele parafoliculare C ale tiroidei
si este un inhibotor al resorbtiei osoase mediate de osteoclaste, crescand DMO la niv
vertebral, fara efect pe fractura non-vertebrala. Calea de adm poate fi sc, im
(Miacalcic) in doza de 100 UI /zi si intranazal sub forma de spray (Miacalcic)
200UI/zi.
Denosumabul (Prolia) 60 mg la fiecare 6 luni, sc, este un anticorp monoclonal uman
care se leaga de RANKL inhiband legarea sa de RANK, detrminand inactivarea
osteoclastelor. Recomadata in osteoporoza postmenopauza.
Agenti osteoformatori:
Hormonul paratiroid: teriparatida stimulueaza formarea de os, creste masa osoasa,
reduce riscul de fracturi vertebrale si nonvertebrale, dar dupa intrerupere osul format
se pierde, astefel se recomada continuarea terapiei cu un agent antiresorbtiv. Oza
recomandata este de 20 ug/zilnic injectie sc timp de 18-24 luni.
Testotesronul este folosit la barbatii cu osteoporoza si hopogonadism, cu adm im.
Agenti inhibitori ai resobtiei osoase si formarii de os:
Ranelatul de strontiu: (Osseor) este adm in doza de 2 g/zi, oral, actioneaza
reechilibrnd randamenyl osos, inhiba resobtia si stimuleaza formarea osoasa, creaund
un os nou, normal mineralizat si rezistent. Rec in OP postmenopauza.

Medicatia anti-osteoporotica
 Bisfosfonatii

Toate tipurile OP
Femeie postmeno, barbat
Si la varstnic

SERMs: raloxifen

Mecanism actiune
Efecte Efecte secundare
Modulatori selectiv R estrogen Contraindicatii
Inhibitori rezorbtie osoasa (OC)
NU terapie hormonala
-Risc tromboembolism
Eficacitate
-venos
Scad riscul de fractura
- !Atentie la evenimente ant
*vertebrala
-Efecte cardio-vasc neclare
Cresc DMO toate regiunile
- Nu amelioreaza simptome
Efecte extra-scheletale
menopauza
Scad riscul cancer mamar
Absenta efecte stimulatorii uterine
Ameliorare profil lipidic
 Ranelatul de strontiu
Mecanism actiune
Efecte secundare
Contraindicatii
Mec dual asupra metabolism osos 
Scade rezorbtia + Creste formare
Disociaza turnover osos  -Risc tromboembolism
balanta (+) formare osoasa -venos
Creste precoce DMO -!Atentie la evenimente ant
Creste calitatea os
*microarhitectura, geometrie,
proprietati intrinseci NU are aprobare FDA
Pastreaza mineralizarea os Aprobare EMEA
Efecte: DMO, risc fractura
RANKL/RANK/OPG

INDICATII TERAPEUTICE FDA

Recomandari terapeutice NOF 2008

Femei postmenopauza & barbati > 50 ani cu:

•Fractura sold sau vertebrala (clinica,

morfometrica)

•T-score < -2.5 DS la nivel sold (col femural, sold

total) sau coloana

•Osteopenie (-2.5 DS < T-score < -1 DS) &

probabilitate de fractura sold la 10 ani > 3% sau
orice fractura majora osteoporotica > 20%

Monitorizarea DXA
 Reguli de monitorizare
• Pe acelasi aparat, acelasi loc (calibrare, vechime)

• Compara in dinamica DMO si nu T-score sau Z-

score

• Se calculeaza modificarea minima semnificativa

(LSC) si eroarea de precizie – caracteristice fiecarui
aparat/tehnician

Pozitia ISCD
• 12 luni de trat dupa initierea/ modificarea terapiei cu
intervale mai lungi de monitorizare dupa instalare
efect

TRATAMENT NEFARMACOLOGIC

Aport caloric adecvat – IMC “protector”

Regim alimentar echilibrat dpdv al aportului proteic (a se evita dieta hiperproteica,
bogata in fosfati-> deficit de calciu)
Renuntarea la fumat si reducerea bauturilor (alcool, cafea)
Aport corespunzator de calciu si vitamina D

Exercitiul fizic: PREVENTIA SI TRATAMENTUL FRACTURILOR OSTOPOROTICE

• Incetineste pierderea de masa osoasa

• Tonifica musculatura
• Imbunatateste coordonarea si echilibrul

Obiective
Conservarea/cresterea masei osoase, favorizarea obtinerii unui os cu o
microarhitectura de calitate
Tonifierea musculara
↑ capacitatii de efort
↑ independentei in ADL
Imbunatatirea aliniamentului vertebral si a posturii
Imbunatatirea echilibrului si a coordonarii
Reducerea fct de risc pt cadere

Intensitatea, durata, frecventa, tipul de exercitii din cadrul programului depend de conditia
fizica, varsta si consecintele OP.

PRINCIPIUL SPECIFICITATII
ex fizic - sa se adreseze tonifierii ms si solicitarii artic din situsurile cele mai vulnerabile la
fract de fragilitate; progr de ex - strict individualizat si sa tina seama de comorbiditati
PRINCIPIUL PROGRESIVITATII
se vor aplica rezistente progresive
PRINCIPIUL REVERSIBILITATII
ef pozitive ale progr de ex se vor pierde treptat, odata cu intreruperea acestuia
PRINCIPIUL VALORILOR INITIALE
pac cu cea mai mica capacitate de efort vor avea cele mai mari beneficii de pe urma progr de
kinetoterapie
PRINCIPIUL DIMINUARII PROGRESELOR
odata atinsa o limita sup a imbunatatirii fct induse prin ex, vor fi necesare eforturi mai mari pt
a obtine progrese minime

• Scheletul raspunde mai bine la EX DE INCARCARE (efect directionat)

• INTENSITATEA- mai putin imp decat REGULARITATEA
• BENEFICIILE- numai pe durata mentinerii activ fizice
• Efectele asupra scheletului- depind de VARSTA
• Ex fizice sunt mai benefice celor care NU le-au practicat anterior
• De preferat – ACTIV COMBINATE si activ inscrise intr-un PROGRAM
interventional MULTIFACTORIAL

Activitatile cu incarcare
• mars, jogging, urcarea scarilor, ridicarea greutatilor - se adreseaza direct scheletului de
sustinere (mb inf +col vert lombara)
• mersul pe jos (1,5-2 km zilnic)
• OP de imobilizare- ridicarea din pat
• ex contra rezistenta – atent recomandate
•
Programele pt coloana vertebrala
• pt musculatura paravertebrala-extensie (pt corectia cifozei si scaderea p asupra partii
ant a corpilor vert)
• CI: - ex de flexie a trunchiului
- ridicarea greutatilor mari
- torsiunea si misc accelerate sau franate brusc

Protocol practic

Activitati aerobice moderate:

20-60 min, 3-4x/sapt, cu I la 65-90% din FCM;
varstnicii sedentari- 35-45% din FCM, cu cresterea treptata a I efortului;
activ fizice- pt gr musc mari;
mars alert, alergari usoare, ski-fond, dans, patinaj, inot, urcarea scarilor

Exercitiile de anduranta
8-12 repetitii, 2-3x/sapt;
gr musc majore – brat, umeri, torace, spate,abdomen, solduri, picioare;
rezistenta => oboseala max dp 8-10 repetari;
gantere, arcuri, aparate

Antrenamentul de intindere si flexibilitate

2-3x/sapt

Exercitii izometrice
 • 10-30 sec; repetate 4x/zi; R = max 0,5 kg

DIAGNOSTICUL FRACTURII DE FRAGILITATE

ANAMNEZA
 Istoric familial de OP
 Menopauza
 Nutritia
 Medicatia administrata (in trecut si in prezent)
 Istoricul de fractura
 Istoricul caderii si prezenta factori de risc pt cadere
 Fumatul si aportul de alcool
 F. de risc pt OP secundara
 Nivelul anterior de activitate zilnica

EXAMEN FIZIC
 Inaltimea
 Greutatea
 Examenul mb inferioare
– Mobilitate, forta, deformari, durere, status neurovascular
 Examenul coloanei vertebrale
– durere, deformari, mobilitate
 Status functional

MANAGEMENTUL FRACTURII

recomandari generale
Exercitiu fizic regulat
Aport suficient de calciu si vitamina D
– Calciu: 1000-1500 mg/zi; vitamina D: 400-800 UI
– Din alimentatie, suplimente si expunere la soare (15 min/zi, 2-3 zile/sapt)
Nutritie adecvata
Stil de viata sanatos

tratament medicamentos

recuperarea pacientului cu fractura de fragilitate

scop: imbunatatirea rezistentei, echilibrului si posturii pt a realiza
Un nivel functional crescut si de independenta
Scaderea riscului de cadere
Scaderea riscului de fracture

Aducerea pacientului la nivelul fizic si psihic de dinaintea fracturii

1. exercitii fizice
• supravegheate de un kinetoterapeut
• tipuri: de crestere a fortei musc, cu incarcare, de mers, pt transfer si echilibru,
imbunatatirea posturii si mobilitatii

2. hidroKT
Bazin incalzit 33-37 grade ; f eficiente pt fr vertebrale

3. ajutoare pt mers
Cadre de mers, carje, bastoane

4. combaterea durerii
Medicamente, caldura, masaj, fizioterapie-TENS, US, acupunctura, impachetari, tehnici de
relaxare

Recuperarea fracturilor vertebrale

tonifierea ms extensori ai spatelui
evitarea activitatilor care implica aplecarea inainte, mai ales in timpul caratului de
obiecte
hidroterapie – inainte de kinetoterapie
ortezarea spinala la pac cu op
Obiective:
 ↓ durerii si imobilizarea CV (std acut)
 ↓ durerii cronice
 Sa ajute musc spinala slabita
 Se produca o descarcare a col (preventia altor fracturi – orteze care limiteaza F)
 Sa previna scurtarea tes moi
 Sa ajute la mentinerea unei posturi corecte

Utilizam:
 corsete lombosacrate
 orteze TLS – mai ales in tratam fracturilor recente

Atrofii musculare => orteze + ex de tonifiere musc, pe perioade scurte

Recuperare fractura sold

profilaxia caderilor - pt fractura de sold

 cresterea DMO
 Tonifierea musc stabilizatoare a soldului
 Imbunatatirea echilibrului
 Combaterea fct de risc pt cadere
 Imbunatatirea flexibilitatii
 ↓ fortei de impact la cadere

Severitatea caderilor:
fct de risc independent pt riscul de fr de sold

 Reg anatomica de impact

 Directia caderii
 G persoanei si grosimea tes cel sc
 Inaltimea de la care se produce caderea
 Viteza impactului
  Configuratia spatiala a corpului in momentul caderii
 Tipul S de impact

Caderea- 4 faze
FAZA DE INSTABILITATE (pierderea echilibrului
• Ex de crestere a tolerantei la effort
• Folosirea unor mijl ajutatoare ( carja, baston, cadru)
• Infl fct de risc ai caderii (medicatia, fct de mediu)
• Ex pt cresterea coordonarii si echilibrului
FAZA DESCENDENTA
 Tonifierea musc stabilizatoare a soldului, musc mb inf, trunchi (pt ↓ velocitatii
impactului si fortei de impact pe fem prox)
 Ex “osteogenice” (efort aerob de I medie, ef regulat, 1-2x/sapt)
FAZA DE IMPACT
• “pernite” peritrohanteriene (atenueaza socul caderii)- schimbarea vectorilor F de
impact;
• avantaje: cresterea S de contact cu solul; absorbtia F; disiparea energiei si transferarea
ac inspre z invecinate
FAZA POST-IMPACT
 Posibilitatea de a se ridica singuri dp cadere <-> probabilitate mai mare de a putea sa-
si indepl ADL, cu ↓ mortalitatii si a duratei spitalizarii
 Teama de cadere -> infl negativa , reducerea activ zilnice => ↓ conditionarii =>
devine fct de risc independent pt cadere

Recuperare fractura antebrat

in timpul imobilizarii ( 6 sapt) : ex pt umar si degete, pt prev hipotrofiei musc si
scaderii mobilitatii la niv articulatiilor de mai sus
dp scoaterea ghipsului, ex fizice coordonate