Sunteți pe pagina 1din 6

9 PROBLEME DE TERAPIE

PROFILAXIA FRACTURILOR ÎN
OSTEOPOROZA VÂRSTNICULUI
Fracture prophylaxis in older osteoporosis

Prof. Dr. F. Purghel, Dr. A. Anastasiu, Dr. R. Ciuvicå, Dr. C. Jemna


Spitalul de Urgen¡å Bagdasar-Arseni, Bucure¿ti

REZUMAT
Osteoporoza este o afec¡iune sistemicå scheletalå, caracterizatå prin scåderea progresivå cu vârsta a
rezisten¡ei osoase, care conduce direct la cre¿terea riscului de apari¡ie a fracturilor, uneori cu consecin¡e
dezastruoase. Pânå la 50% dintre femei ¿i 30% dintre bårba¡i vor prezenta o fracturå pe fond de osteoporozå
în decursul vie¡ii, în special fracturi vertebrale, ale epifizei distale de radius (Colles), ale ¿oldului ¿i ale colului
humeral. Aproximativ 50% dintre fracturile ¿oldului vor genera deficien¡e pe termen lung, iar 25% vor necesita
ajutor la domiciliu pe perioade îndelungate. Antecedentele recente de fracturi pe fond de osteoporozå cresc
riscul de apari¡ie a unor noi fracturi de aproximativ 5 ori, majoritatea apårând în primul an dupå fractura ini¡ialå.
Tratamentul osteoporozei trebuie ini¡iat atunci când afec¡iunea a fost diagnosticatå indiferent de stadiu, criteriile
OMS enun¡ate în contiunare (Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii) fiind destinate diagnosticårii ¿i nu stadializårii
terapeutice.

Cuvinte cheie: osteoporozå, fracturå, profilaxie.

ABSTRACT
Osteoporosis is a systemic skeletal disease characterized by progressive age-related decrease of bone
strength, directly leading to increasing fracture occurrence, sometimes with devastating consequences. Up
to 50% of women and 30% of man will experience an osteoporosis fracture during lifetime, especially vertebral,
distal radius, proximal femur and proximal humerus fractures. Up to 50% of these fractures will generate long
term deficiencies, and 25% will require long term home nursing care. A recent personal history of osteoporotic
fractures increases the risk for a new fracture up to five times, often occurring in the first year. Treatment
must be started as soon as osteoporosis is diagnosed, the WHO (World Health Organization) criteria are only
used for diagnostic and not for treatment decision.

Key words: osteoporosis, fracture, prophylaxis.

Osteoporoza este o afec¡iune sistemicå schele- peste 65 ani au osteoporozå. Aproximativ 20%
talå, caracterizatå prin scåderea masei osoase ¿i dintre femeile albe de peste 50 ani prezintå osteo-
deteriorårii microarhitecturale a ¡esutului osos, care porozå la nivelul ¿oldului, iar 16% osteoporozå la
are drept consecin¡å cre¿terea fragilitå¡ii osoase ¿i nivelul corpilor vertebrali. Femeile hispanice ¿i de
susceptibilitatea pentru fracturi (OMS, 1994). raså neagrå prezintå procente mai mici ale osteo-
porozei. Dintre pacien¡ii cu osteoporozå, un pro-
EPIDEMIOLOGIE cent de pânå la 50% dintre femei ¿i 30% dintre
bårba¡i vor suferi în cursul vie¡ii cel pu¡in o fracturå
Osteoporoza este cea mai frecventå afec¡iune osteoporoticå (Recommendations for Care of the
metabolicå osoaså. Conform criteriilor OMS, Osteoporotic Fracture Patient to Reduce the Risk
aproximativ o treime dintre femeile de rasa albå of Future Fracture – World Orthopaedic Osteoporosis

Adreså de coresponden¡å:
Prof. Dr. Florian Purghel, Spitalul de Urgen¡å Bagdasar Arseni, ªos. Berceni, Nr. 12, sector 4, Bucure¿ti
email: f.purghel@yahoo.com

50 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009


REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009 51

Organization – WOOO). Osteoporoza a devenit o vârstnici apar ca urmare în special a masei osoase
importantå problemå de sånåtate publicå, în special scåzute. Anumi¡i factori de risc, izola¡i sau în
ca urmare a cre¿terii speran¡ei de via¡å a popula¡iei. asociere, sunt suficien¡i pentru o evaluare adecvatå
a densitå¡ii osoase a pacien¡ilor. Factorii de risc
CLASIFICARE implica¡i în osteoporoza sunt: vârsta, rasa (risc mai
mare pentru rasa albå), sexul (femeile au risc
Clasificarea clasicå este în osteoporoza post- crescut), deficitul de hormoni sexuali, nuliparitatea,
menopauzå (tip I) ¿i osteoporoza senilå (tip II). sedentarismul, obezitatea, bolile endocrine, bolile
Clasificarea bazatå pe fiziopatologia afec¡iunii de nutri¡ie, tratamentul cu AINS, cortizonice,
(Krane ¿i colab.): regimul alimentar. Unii factori de risc par sa fie
Forme comune, neasociate altor afec¡iuni independen¡i de masa osoaså (Cummings ¿i colab.):
A. Idiopaticå (forma juvenilå ¿i adultå) masa corporalå scåzutå, pierderea recentå în
B. Osteoporoza de tip I greutate, antecedente de fracturå, fumatul. Pacien¡ii
C. Osteoporoza de tip II cu ace¿ti factori de risc au probabilitate crescutå de
Osteoporoza ca manifestare comunå în alte producere a unei fracturi, indiferent de masa osoaså.
afec¡iuni
A. Hipogonadism DIAGNOSTIC
B. Hipercorticism
C. Tratament cronic cu glucocorticoizi Evaluarea osteoporozei trebuie fåcutå la urmå-
D. Hiperparatiroidism toarele categorii de pacien¡i:
E. Hiperprolactinemie – femei peste 65 ani;
F. Porfirie – persoane cu fracturi de fragilitate în antece-
G. Tireotoxicoza dente;
H. Malabsorbtie – femei în peri- ¿i postmenopauzå cu factori
I. Caren¡a de calciu de risc pentru apari¡ia de fracturi;
J. Scorbut – pacien¡i cu boli asociate cu osteoporozå
K. Tratament cronic cu heparinå secundarå.
L. Imobilizare Examenul clinic trebuie så cuprindå o ana-
M. Mastocitoza sistemicå mnezå amånun¡itå ¿i examenul obiectiv.
N. Hipofosfatazia adultului În mod obi¿nuit, osteoporoza se diagnosti-
O. Osteoporoza asociatå cu alte boli osoase cheazå prin tehnici care måsoarå densitatea
Osteoporoza ca manifestare a bolii ereditare mineralå osoaså, cel mai frecvent osteodensito-
a ¡esutului conjunctiv metria DEXA (Dual Energy X-ray Absorptiometry).
A. Osteogeneza imperfecta OMS a stabilit o defini¡ie a osteoporozei bazatå
B. Homocistinuria pe determinarea densitå¡ii osoase, exprimatå prin
C. Sindrom Ehlers-Danlos scorul Z, care reprezintå numårul de devia¡ii
D. Sindrom Marfan standard (DS) sub media valorii ob¡inute la adultul
Osteoporoza asociatå altor afec¡iuni, prin tânår normal.
mecanism patogenic necunoscut
A. Poliartrita reumatoidå
B. Malnutri¡ie
C. Alcoolism
D. Epilepsie
E. Ciroza biliarå primarå
F. Diabet zaharat
G. BPOC Scorul Z reprezintå numårul de devia¡ii standard
H. Sindrom Menkes fa¡å de media corespunzåtoare subiec¡ilor de acela¿i
sex ¿i aceea¿i vârstå. Un scor Z < -2 DS sugereazå
FACTORI DE RISC o cauzå secundarå de osteoporozå. Un alt scor
calculat folosit pentru DEXA este ¿i scorul T.
Cei mai importan¡i factori de risc pentru apari¡ia DEXA cu cea mai mare valoare predictivå
osteoporozei sunt masa osoaså insuficientå la mo- pentru riscul de fracturå este cea efectuatå la
mentul maturitå¡ii scheletale ¿i scåderea rapidå a nivelul ¿oldului ¿i al coloanei vertebrale lombare.
masei osoase dupå menopauzå. Fracturile la DEXA regiunii calcaneene are valoare orientativå,
52 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009

iar în caz de osteoporoze localizate se poate vitamina D în limitele normale, corectarea tul-
practica investiga¡ia ¿i în regiunile afectate. burårilor de ciclu menstrual. Dacå în ciuda må-
Osteodensitometria este un marker util în osteo- surilor profilactice apare scåderea masei osoase
porozå, care poate fi utilizat relativ simplu pentru (demonstratå prin osteodensitometrie sau cre¿terea
screening, dar nu poate aprecia exact rezisten¡a nivelurilor de produ¿i de degradare ai colagenului)
osoaså ¿i deci nu poate fi predictiv pentru riscul trebuie ini¡iat tratamentul curativ. Forma de trata-
de fracturå sau monitoriza exact efectele trata- ment aleaså depinde atât de masa osoaså, cât ¿i de
mentului. factorii de risc individuali.
Factorii implica¡i în rezisten¡a osoaså sunt pro- Tratamentul curativ al osteoporozei cuprinde:
prietå¡ile structurale de tipul geometriei (mårime, Agen¡ii antiresorbtivi cuprind: terapia de sub-
formå) ¿i microarhitecturå (arhitectura trabecularå, stitu¡ie hormonalå, bisfosfona¡ii ¿i calcitonina. De
grosimea ¿i porozitatea corticalei) ¿i proprietå¡ile asemenea, calciul ¿i vitamina D sunt agen¡i anti-
materiale (raportul dintre substan¡ele minerale ¿i resorbtivi slabi.
matrice, dimensiunea cristalelor de hidroxiapatitå, Bisfosfona¡ii (alendronat, etidronat, pamidronat,
tipul de colagen predominant, microfracturile ¿i zoledronat etc.) – sunt analogi sintetici ai piro-
microderanjamentele structurale). fosfatului. Efectul biologic major al bifosfona¡ilor
Determinårile chimice (calciu seric, fosfa¡i, este inhibi¡ia resorb¡iei osoase osteoclastice. Ac¡i-
markerii de formare ¿i resorb¡ie osoaså) nu sunt utile unea antiresorbtivå a bifosfona¡ilor variazå de la
pentru diagnostic. Fosfataza alcalinå poate så indice compus la compus.
prezen¡a osteomalaciei, frecvent asociatå cu Estrogenii – terapia de substitu¡ie estrogenicå
osteoporoza, mai ales la vârstnici, sau prezen¡a unei este eficace la orice vârstå, cu amplitudinea efec-
fracturi în antecedentele apropiate. Markerii oso¿i tului dependentå de dozå. Eficacitatea se men¡ine
sunt utili în determinarea turn-overului osos ¿i în numai pe durata administrårii.
consecin¡å în identificarea pacien¡ilor care pierd Calcitonina – este un hormon polipeptidic care
rapid masa osoaså ¿i au risc crescut de osteoporozå. inhibå resorb¡ia osoaså osteoclasticå ¿i reduce
Markerii oso¿i sunt utili, de asemenea, în urmårirea nivelurile serice de calciu.
evolu¡iei osteoporozei ¿i a eficien¡ei mijloacelor Modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici
terapeutice utilizate. Pentru resorb¡ia osoaså este de
(tamoxifen, raloxifen) – sunt substan¡e nehormonale
preferat determinarea telopeptidelor N- sau C-
care se leagå de receptorii estrogenici, cu efecte
terminale ale colagenului, iar pentru formarea
agoniste în unele ¡esuturi ¿i antagoniste în altele.
osoaså, fosfataza alcalinå osoaså sau osteocalcina.
Substan¡e osteoformatoare:
Diagnosticul diferen¡ial al osteoporozei cu-
– Parathormonul;
prinde metastazele osoase ¿i osteomalacia.
– Fluorurile.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL Calciul


OSTEOPOROZEI Studii recente au demonstrat niveluri serice
scåzute ale calciului ¿i vitaminei D în popula¡ie,
Tratamentul medicamentos al osteoporozei
în special în popula¡ia vârstnicå (> 65 ani) (8). De
cuprinde tratamentul profilactic al osteoporozei,
aceea este necesarå folosirea de suplimente
tratamentul curativ al osteoporozei instalate ¿i
alimentare con¡inând calciu, pentru a asigura
tratamentul consecutiv leziunilor traumatice.
aportul zilnic necesar (1500 mg/zi). Calciul este
Tratamentul profilactic al osteoporozei are ca scop
cel mai bine absorbit dacå este administrat în
îmbunåtå¡irea calitå¡ii osoase. Tratamentul curativ are
ca scop refacerea masei osoase pierdute (7). timpul zilei, în doze care så nu depå¿eascå 500
Conceptul de terapie coerentå (Frost) se mg. Cele mai utilizate forme de administrare sunt
bazeazå pe ciclul fiziologic al resorb¡iei ¿i recons- carbonatul de calciu ¿i citratul de calciu (9). S-a
truc¡iei osoase: administrarea de medicamente care demonstrat cå aportul adecvat de calciu diminuå
cresc titrul calciului (fosfa¡i, fluoruri, parathor- pierderea de maså osoaså dupå menopauzå, în
mon) ¿i apoi de substan¡e antiresorbtive (bifos- unele studii reducând riscul de fracturå la nivelul
fona¡i, calcitonina). ¿oldului cu pânå la 10% (10). La pacien¡ii care nu
Profilaxia osteoporozei cuprinde: expunerea tolereazå dozele recomandate de calciu este nece-
la soare, regimul alimentar corespunzåtor, oxi- sarå administrarea de doze mai mici (500 mg/zi)
genare, men¡inerea masei corporale corespunzåtoare ¿i administrarea suplimentarå de vitamina D (400-
vârstei, men¡inerea nivelurilor serice de calciu ¿i 800 µi) sau calcitriol (0,25 ìg).
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009 53

Vitamina D scåderea masei osoase apare imediat dupå între-


Ergocalciferolul (vitamina D2) ¿i colecalci- ruperea tratamentului.
ferolul (vitamina D3) sunt vitamine liposolubile Efectele adverse ale bisfosfona¡ilor constau în
cu rol esen¡ial în absorb¡ia calciului. La pacien¡ii simptome digestive (dispepsie, esofagitå, diaree)
la care nivelurile de vitamina D sunt scåzute, supli- ¿i dureri osoase, în special la pacien¡ii care nu au
mentarea aportului va duce la cre¿terea masei primit tratament cu calciu înainte de începerea tra-
osoase ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii ¡esutului osos. Un tamentului cu bisfosfona¡i.
studiu a aråtat cå aportul adecvat de calciu ¿i vita- Al¡i bisfosfona¡i intra¡i în uz sau în curs de apro-
mina D la pacientele vârstnice a dus la scåderea bare sunt: pamidronatul, residronatul, ibandronatul
frecven¡ei fracturilor de ¿old cu pânå la 25% (11). etc.
Nu este încå stabilit dacå aportul crescut de vita-
mina D la persoanele fårå deficit de vitamina D
Estrogenii
duce la îmbunåtå¡irea calitå¡ii osoase ¿i cre¿terea
Tratamentul de substitu¡ie estrogenicå este
masei osoase. Se recomandå administrarea a 400–
foarte important în profilaxia ¿i tratamentul osteo-
800 u/zi, în special la persoanele cu aport scåzut
porozei. Estrogenii au efecte indirecte asupra
alimentar de vitamina D sau la cele cu factori de
risc pentru osteoporozå. La pacien¡ii la care s-au metabolismului calciului, crescând absorb¡ia intes-
administrat mai mult de 50000 u/såptåmânå s-au tinalå a acestuia ¿i scåzând eliminarea renalå.
observat manifeståri de hipercalcemie. Al¡i meta- Nivelurile circulante de estrogeni încep sa scadå
boli¡i activi ai vitaminei D sunt 1,25 dihidro- în jurul vârstei de 40 ani, iar scåderea este mar-
xivitamina D (calcitriol) ¿i 1α hidroxivitamina D. cantå în apropierea menopauzei. Dupå meno-
pauzå, scåderea masei osoase este accentuatå,
Bisfosfona¡ii ajungând la 2% pe an, în special la nivelul osului
Sunt analogi ai pirofosfatului în care oxigenul spongios. Studiile au demonstrat cå administrarea
a fost înlocuit cu carbon sau cu alte elemente. de estrogeni la femeile aflate la menopauzå di-
Bisfosfona¡ii de prima genera¡ie (ex: etidronat) au minueazå rata scåderii masei osoase, mai ales în
fost folosi¡i ini¡ial în tratamentul bolii Paget. Ac- oasele cu ¡esut spongios bine reprezentat (ex.:
tualmente se utilizeazå bisfosfona¡i de genera¡ia a corpi vertebrali). Frecven¡a fracturilor vertebrale
doua ¿i a treia. Bisfosfona¡ii ac¡ioneazå prin legarea scade cu aproximativ 50%, iar a celor de ¿old cu
de suprafa¡a cristalelor de hidroxiapatitå, împie- aproximativ 25% dupå administrarea de estrogeni
dicând resorb¡ia acestora, precum ¿i prin ac¡iune (13). Principalul efect advers al terapiei estrogenice
intracelularå la nivelul osteoclastelor. Bifosfona¡ii este cre¿terea riscului de cancer de sân, în cazul
de primå genera¡ie au ca efect inhibarea atât a administrårii îndelungate (peste 10 ani). Estrogenii
formårii, cât ¿i a resorb¡iei cristalelor de hidroxi- au ¿i efecte benefice.
apatitå, în timp ce bifosfona¡ii de genera¡ia a doua
¿i a treia ac¡ioneazå în special prin inhibarea Modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici
resorb¡iei cristalelor de hidroxiapatitå. În tratamentul cancerului de sân au fost dez-
Alendronatul (bisfosfonat de genera¡ia a treia), voltate anumite medicamente, care au ¿i efecte
în doze de 10 mg/zi, a dus la cre¿terea masei
benefice asupra ¡esutului osos. S-a demonstrat ca
osoase cu 2-4% /an la nivelul corpilor vertebrali
tamoxifenul are efect atât în men¡inerea masei
¿i cu 1-2% /an la nivelul femurului proximal (12).
osoase, cât ¿i în cre¿terea acesteia. Nu este folosit
Dupå un an de tratament, rata fracturilor la nivelul
în acest scop din cauza riscului crescut de dezvol-
coloanei vertebrale ¿i ¿oldului scade cu aproxi-
tare a cancerului uterin. Ulterior a fost dezvoltatå
mativ 50%. Dozele de alendronat folosite sunt 10
mg/zi în cazul osteoporozei severe ¿i 5 mg/zi o noua serie de antiestrogeni, selectivi (ex:
pentru profilaxia osteoporozei, la pacien¡ii cu Raloxifen), care sunt eficien¡i în prevenirea scåderii
scådere reduså a masei osoase. În prezent nu existå masei osoase ¿i a riscului de fracturå la pacientele
recomandåri privind durata de administrare a bis- cu osteoporozå.
fosfona¡ilor, dar studii recente au demonstrat cå
masa osoaså continuå så creascå dupå patru ani Calcitonina
de administrare a acestora pentru anumi¡i produ¿i. Este un hormon nesteroidian cu ac¡iune anti-
Dupå întreruperea tratamentului, pierderea masei resorbtivå, care se leagå specific de osteoclaste,
osoase începe så apårå lent la câteva luni, spre diminuându-le numårul ¿i activitatea. Existå nu-
deosebire de tratamentul cu estrogeni, la care meroase forme de calcitoninå, cea de somon având
54 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009

o ac¡iune de 40-50 de ori mai puternicå decât cea så fie cât mai micå. ºesuturile moi trebuie
umanå. Calcitonina se poate administra injectabil manipulate cu grijå ¿i trebuie evitatå devascula-
subcutan, ca spray nazal sau ca supozitoare intra- rizarea fragmentelor de fracturå, precum ¿i eva-
rectale. În afarå de efectul antiresorbtiv, calcitonina cuarea hematomului de fracturå. În cazul frac-
are ¿i efecte antialgice, fiind eficientå la pacien¡ii turilor metafizare ¿i diafizare este mai importantå
cu fracturi. Calcitonina este foarte eficientå în ob¡inerea unei fixåri stabile a fracturii decât re-
special în formele de osteoporozå rapid progresivå ducerea anatomicå a acesteia.
sau în formele localizate, cu turnover osos crescut. Cele mai frecvente fracturi ale pacientului
Doza obi¿nuitå este de 200 u/zi. Pentru ca efectul geriatric legate de osteoporozå sunt la nivelul
calcitoninei så fie maxim este necesarå men¡inerea membrelor: fractura de epifizå distalå a radiusului,
calciului la nivelurile fiziologice. cea de epifizå proximalå a humerusului (cap/col)
¿i cea de femur proximal (col femural sau trohan-
Substan¡e osteoformatoare terianå), iar la nivelul coloanei vertebrale tasårile
În prezent sunt studia¡i mai mul¡i agen¡i cu rol de corpi vertebrali lombari.
osteoformator, care ar putea fi eficien¡i în trata- Fractura de epifizå distalå a radiusului este cea
mentul osteoporozei lent progresive. mai frecventå fracturå din traumatologie, dar la
Fluorura de sodiu stimuleazå diferen¡ierea ¿i pacientul vârstnic are o inciden¡å mai crescutå (su-
dezvoltarea osteobla¿tilor. În asociere cu un aport ferå mai frecvent fracturi prin cådere de la acela¿i
adecvat de calciu (1500-2000 mg/zi), aceasta duce nivel, fa¡å de tineri, care prezintå adesea entorse
la cre¿terea densitå¡ii minerale osoase. radiocarpiene dupå acela¿i tip de traumå). Tra-
Un alt agent osteoformator aflat actualmente tamentul poate fi ortopedic (fracturi simple, cele
în studiu este parathormonul. fårå deplasare imobilizate 4 såptåmâni, cele cu
deplasare 6 såptåmâni, dupå reducere ortopedicå)
TRATAMENTUL CONSECUTIV LEZIUNILOR sau chirurgical (pentru fracturile cominutive).
Prognosticul la vârstnic este mai prost, evolu¡ia
TRAUMATICE
fiind asociatå frecvent cu calus vicios, redori arti-
Fracturile apårute la pacien¡ii cu osteoporozå culare, osteoporozå localizatå (sindrom algo-
implicå în special regiunile metafizare, care con¡in neurodistrofic Südeck-Lreiche).
o mare cantitate de os spongios. 80% dintre pa- Fracturile humerusului proximal sunt în general
cien¡ii cu osteoporozå sunt femei. 50% dintre neînso¡ite de deplasare, pretându-se la tratament
femeile cu osteoporozå ¿i 18% dintre bårba¡ii cu ortopedic. În general evolu¡ia e favorabilå, în urma
osteoporozå vor suferi cel pu¡in o fracturå pe tratamentului råmânând doar o afectare a mi¿cårii
parcursul vie¡ii (14). Fracturile apårute la pacien¡ii
cu osteoporozå necesitå o abordare specialå, care
så permitå o osteosintezå stabilå ¿i o recuperare
func¡ionalå cât mai precoce, pentru a evita riscurile
imobilizårii prelungite la pacien¡ii vârstnici (com-
plica¡ii tromboembolice, pulmonare, escare de
decubit, atrofie muscularå etc.).
Astfel, principalul obiectiv trebuie så fie recu-
perarea func¡ionalå cât mai rapidå (15). Dacå nu
existå contraindica¡ii legate de starea generalå de
sånåtate sau de boli asociate, interven¡ia chirur-
gicalå trebuie efectuatå cât mai rapid dupå
producerea fracturii (în primele 48 ore). Echili-
brarea preoperatorie a pacientului ¿i corectarea
deficitelor biologice apårute ca urmare a trauma-
Caz 1 – 76 de ani, fracturå
tismului duce la ameliorarea prognosticului (16). pertrohanterianå dreaptå
Tratamentul chirurgical trebuie så ¡inå cont de cali- operatå în 2002 (tijå
tatea reduså a ¡esutului osos, precum ¿i de capa- Gamma), osteoporozå
netratatå. Fracturå col
citatea de vindecare mai reduså. femural stâng în 2007
Interven¡ia chirurgicalå trebuie så aibå o duratå (stânga) ¿i aspect
cât mai reduså, trebuie folosit un abord cât mai postoperator – protezå totalå
de ¿old (dreapta)
pu¡in invaziv, iar pierderea intraoperatorie de sânge
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 1, AN 2009 55

de abduc¡ie a bra¡ului, dar se pot solda ¿i ele cu cel conservator – repaus, calmante, antitrombotice,
redori articulare (umår, cot). urmat de mobilizare progresivå în limita durerii,
Fracturile femurului proximal la vârstnic sunt la tratament chirurgical – fixare cu ¿uruburi, pro-
traumatisme cu risc vital. Pot fi fracturi de col teze par¡iale sau totale de ¿old) ¿i fracturi trohan-
femural (caz în care tratamentul poate varia de la teriene, în care fixarea chirurgicalå este obligatorie.
Fracturile trohanteriene sunt, în mare, a patra cauzå
de deces la pacientul vârstnic (dupå AVC, infarct
miocardic ¿i tumori maligne), fiind înso¡ite de nu-
meroase complica¡ii imediate (trombotice, anemie
cu decompensare neurologicå ¿i cardiacå etc.) ¿i
tardive, în special la pacien¡ii imobiliza¡i la pat
(escare, tromboze, pneumonii etc).

CONCLUZII
Fracturile asociate osteoporozei vârstnicului
reprezintå o problemå pentru sistemele de sånåtate
prin costurile reprezentate de tratament, de
îngrijirile postoperatorii ¿i recuperare, de
tratamentul complica¡iilor ¿i de îngrijirile la
domiciliu. Tratamentul osteoporozei trebuie
început imediat ce aceasta e diagnosticatå,
indiferent de stadiu. Modalitå¡ile terapeutice sunt
variate, dar rolul principal în diagnostic ¿i în
monitorizarea evolu¡iei îl are DXA (osteodensi-
tometria) la nivelul ¿oldului ¿i al coloanei lombare.
Caz 2 – 51 ani, fracturå epifizå distalå de radius cu
defect osos metafizar (stânga) ¿i aspect postoperator
dupå reducere ¿i fixare cu bro¿e ¿i injectare de
substituent osos

BIBLIOGRAFIE
1. Joseph M. Lane, Martin Nydick, Osteoporosis – Current Modes 12. Grady D, Rubin SM – Hormone therapy to prevent disease and
of Prevention and Treatment, JAAOS, vol.7, no.1, 1999, 19-31 prolong life în postmenopausal women, Ann Intern Med, 1992,
2. Zaharia C – Manifeståri osteoarticulare în disvitaminoze ¿i 117:1016-1037
dismetabolii, Patologia aparatului locomotor vol.1, sub redac¡ia Dinu 13. Lane J, Nydick M – Osteoporosis: Current modes of prevention
Antonescu, 493-513 and treatment, J Am Acad Orthop Surg, 1999, 7:19-31
3. Boonen Clin Therapeutics – Falsenberg 2005 14. Lucas TS, Einhorn TA – Osteoporosis: The role of the
4. National Osteoporosis Foundation Physician’s Guide to Prevention orthopaedist, J Am Acad Orthop Surg, 1993, 1:48-56
and Treatment of Osteoporosis, BJD – EFFORT Osteoporosis 15. Aharonoff GB – Hip fractures în the elderly: Predictors of one year
Meeting, Helsinki, 2003 mortality, J Orthop Trauma, 1997, 11:162-165
5. Belle Mead, NJ Excerpta Medica, 1998 16. An YH, Young FA – Effects of cancellous bone structure on screw
6. Egermann et al, Osteoporosis int., 2005 pullout strength, Medical University of South Carolina Orthopaedic
7. Lane JM, Riley EH – Osteoporosis: Diagnosis and treatment, J Journal, 2000, 3:22-26
Bone Joint Surg Am, 1996, 78, 618-632 17. Turner IG, Rice GN – Comparison of bone screw holding strength
8. Rosen CJ et al – A randomized placebo-controlled trial of calcium în healthy bovine and osteoporotic human cancellous bone, Clin
carbonate vs dairy supplementation în elderly New England women, Mater, 1992, 9:105-107
J Bone Miner Res, 1996, 11:S133 18. Struhl S – emented internal fixation for supracondylar femur
9. Chevalley T, Rizzolli R et al – Effects of calcium supplements on fractures în osteoporotic patients, J Orthop Trauma, 1990, 4:151-
femoral bone density and vertebral fracture rate în vitamin D-replete 157
elderly patients, Osteoporos Int, 1994, 4:245-252 19. Tornkvist H, Schatzker J – The strength of plate fixation în
10. Chapuy Mc et al – Effect of calcium and cholecalciferol treatment relation to the number and the spacing of bone screws, J Orthop
for three years on hip fractures în elderly women, BMJ, 1994, Trauma, 1996, 10:204-208
308:1081-1082 20. Cornell CN – Internal fracture fixation în patients with
11. Liberman UA and al – Effect of oral alendronate on bone mineral osteoporosis, J Am Acad Orthop Surg, 2003, 11(2):109-119
density and the incidence of fractures în postmenopausal
osteoporosis, N Engl J Med, 1995, 333:1437-1443