Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Business și Administrarea Afacerilor

Departamentul Comerț, Turism și Alimentație Publica

Lucru de Laborator
Tema:

Expertiza articolelor din sticlă, pe piața de consum, in baza

Uzinei de artă a sticlei din Leningrad (Ленинградский завод художественного стекла).

Elaborat: Valac Mihai, studenta gr. BAr-213r

Verificat: Cernavca Mihail, conferențiar universitar

Chișinău, 2022
 Cuprins:

Capitolul I:
1.Istoria sticlei.
2. Procesul tehnologic de obținere a sticlei
3. Proprietățile generale ale sticlei
4.Proprietăți chimice
5.Tipologia sticlei
Capitolul II: Lucrare de laborator
Capitolul III:Documentație (contract de
vânzare cumpărare, act de expertiza, act de
primire predare, raport de încercări ș.a.)

Bibliografie
Capitolul I:
1. Istoria sticlei
Plinius menționează în Istoria naturală o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt,
un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul.
Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a
venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și
mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un
marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau
bucățele de sticlă.
Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe
plajă, chiar și pe bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru
producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost
catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de
sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu
trăsnetese găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a
trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializează,
fiind vândute turiștilor fie în formele ciudate naturale, fie cu anumite prelucrări.
Sticla naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre
om.
Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că,
acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta se
transforma în smalț, adică într-o peliculă subțire de sticlă. Ulterior amestecul din care se
obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în
producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca fier, cupru, mangan etc), egiptenii au
obținut smalț de mai multe culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s-au obținut
din amestecul ce producea smalțul, odată ars în cantități mai mari decât subțirea pojghiță de
pe un vas, bulgărași de smalț sau sticlă. Astfel au apărut primele obiecte făcute din sticlă -
mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele din sticlă au cca. 5000-6000 ani vechime.
În urmă cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mărgelele de sticlă inițiale, la
felurite obiecte din sticlă, de mici dimensiuni în imensa lor majoritate: flacoane pentru
parfumuri, cupe pentru băut, vase pentru îmbălsămare etc.
Trebuie subliniat că în toată această epocă sticla produsă de egipteni era opacă! Din
amestecul simplu (fără adaosuri) se obținea o sticlă verde-maronie, asemănătoare ca aspect cu
zahărul ars din zilele noastre. Pentru obținerea unei sticle transparente era nevoie de o
temperatură de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obținute cu tehnologia
egipteană.
Realizarea vaselor din sticlă se făcea cu mare greutate. La capătul unei vergele de fier
se fixa un amestec de lut și nisip, de forma dorită. Sticla fierbinte, vâscoasă, se turna pe o
masă din piatră și se întindea cu altă vergea din fier. Apoi meșterul sticlar răsucea bila, făcând
sticla vâscoasă să se lipească de ea, luând forma dorită. Procesul tehnologic era greu și
periculos, iar prețul sticlei era apropiat de cel al pietrelor prețioase. Tot egiptenii au meritul de
a fi fost primii în a realiza proteze oculare.
Materiile prime folosite la obţinerea sticlei.
La obţinerea sticlei sunt utilizate materii prime principale, care dau marea majoritate a
proprietăţilor, în rândul cărora intră vitrifianţii, fondanţii şi stabilizanţii, precum şi materii
prime secundare, care cuprind afinanţii, opacizanţii, decoloranţii şi coloranţii.
Materiile prime principale sunt principalele trei categorii de oxizi care alcătuiesc compoziţia
sticlei cu un rol bine determinat în formarea proprietăţilor acesteia.
 Vitrifianţii sunt materialele care intră în cantitatea cea mai mare în masa sticloasă, având
rolul principal în formarea sticlei, deoarece prin topire şi răcire conferă starea vitroasă,
specifică sticlei (corp solid transparent). Materiile prime cu rol de vitrifianţi sunt: nisipul
cuarţos, cu un conţinut în dioxid de siliciu (SiO2) de peste 95 %; boraxul şi acidul boric din
care rămâne în sticlă trioxidul de bor (B2O3) şi pentaoxidul de fosfor (P2O5).
Fondanţii au rolul de a coborî temperatura de topire a vitrifianţilor (sub 1500 grade
Celsius) şi de a realiza trecerea sticlei solide în stare păstoasă la o temperatură mai scăzută.
Fondanţii folosiţi la obţinerea sticlei sunt: carbonatul de sodiu - soda calcinată (Na2CO3) şi
carbonatul de potasiu K2CO3. Oxizii alcalini rămaşi după adăugarea fondanţilor participă la
îmbunătăţirea unor proprietăţi ale sticlei cum sunt: luciul şi transparenţa.
Stabilizanţii au rolul de a mări stabilitatea chimică şi de a îmbunătăţi proprietăţile mecanice şi
termice ale sticlei. Se foloseşte în cantităţi mari oxidul de calciu (calcarul), oxidul de
magneziu, iar în cantităţi mai mici oxidul de bariu, oxidul de plumb, oxidul de zinc.
Materiile prime secundare sunt substanţe care se adaugă în proporţii mai mici pentru a-i
conferi anumite proprietăţi sticlei.
Afinanţii au rolul de a limpezi masa sticloasă topită, eliminând bulele de aer şi de gaze
rezultate din reacţiile chimice dintre componenţi prin antrenarea acestora la suprafaţă. În
calitate de afinanţi se folosesc: trioxidul de arsen, sulfatul de sodiu, azotatul de sodiu
sau potasiu, sulfatul de calciu.
Opacizanţii sunt substanţe, care dacă se află fin dispersate în sticlă, fac ca aceasta să fie
opalescentă. Opacizarea se face prin adăugarea de bioxid de staniu, bioxid de titan, fluorină,
criolită sau bioxid de zirconiu. Decoloranţii se introduc cu scopul de a înlătura culoarea
imprimată sticlei de către diferite impurităţi din materiile prime, de exemplu culoarea verzuie
datorită prezenţei fierului. În acest scop, se folosesc amestecul de trioxid de arsen şi azotatul
de sodiu. Coloranţii se utilizează pentru obţinerea unor sortimente de sticlă cu diferite culori.
Cei mai utilizaţi coloranţi pentru sticlă sunt: oxizii de fier (dau nuanţe de albăstrui sau
galben), oxidul de mangan (albastru), oxizii de mangan (roz-gălbui), oxidul de nichel (violet),
oxidul de crom (verde) etc. Se pot folosi ca materii prime şi cioburile de sticlă, care contribuie
la reducerea consumului de materii prime, concomitent cu ameliorarea proprietăţilor sticlei.

2. Procesul tehnologic de obținere a sticlei

Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai
importante: obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.
Obţinerea masei sticloase are loc prin:
1. topirea amestecului de materii prime, controlate conform reţetei de fabricaţie, în
cuptoare speciale;
2. afinarea se realizează prin adaosul de afinanţi, eliminându-se bulele de aer şi gazele,
prin antrenarea lor la suprafaţă;
3. omogenizarea compoziţiei chimice a masei sticloase, pentru a obţine o viscozitate care
să permită prelucrarea sticlei în condiţii favorabile.
Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în ob iecte, prin utilizarea
procedeelor ca: suflare, presare, tragere sau laminare.
Suflarea este procedeul prin care se obţin produse cu pereţi groşi şi cu cavităţi
interioare de forme diferite, suflarea se poate realiza cu maşini automate, semiautomate sau de
către muncitori, printr-o ţeavă de oţel care are la un capăt masa de sticlă vâscoasă. Astfel se
obţin diferite produse de uz casnic şi articole tehnice.
Presarea constă în introducerea unei cantităţi de sticlă topită în forma unei matriţe
urmată de presarea materialului. Sticla se introduce într-o formă metalică, se presează cu
poansonul; prin presare sticla umple întreaga formă, obiectul fasonat poate fi scos din formă
după ridicarea poansonului.
 Tragerea se foloseşte la fabricarea geamurilor, plăcilor şi a ţevilor şi constă în
trecerea masei de sticlă printr-un sistem de valţuri, din care unul este fix, iar celălalt este
mobil. Este o metodă eficientă, iar produsele sunt de calitate superioară.
Laminarea constă în introducerea masei sticloase între doi cilindri laminori, care se
rotesc în sens invers. Prin acest procedeu se obţin geamuri, cu suprafaţa insuficient de netedă,
fiind necesară şlefuirea şi polizarea sticlei pentru obţinerea unor suprafeţe perfect netede.
Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de
fasonare la temperatura mediului ambiant. Scopul acestei operaţii este de a elimina tensiunile
interne ce apar în sticlă datorită răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistenţa la şoc
termic şi mecanic a produselor finite.
Finisarea obiectelor din sticlă este necesare pentru conferirea unor proprietăţi
estetice, se poate realiza prin trei categorii de metode, şi anume:
 mecanice: tăierea, şlefuirea, lustruirea mecanică, sculptarea, perforarea,
matisarea mecanică (sablarea) etc.;
 fizice: pictarea, depunerea de sticlă colorată;
 chimice: lustruirea chimică, gravarea chimică, matisarea chimică (opalizarea).

3. Proprietățile generale ale sticlei

Cunoaşterea proprietăţilor sticlei prezintă importanţă, deoarece ele determină
calitatea, sortimentul şi valoarea de utilizare a articolelor din sticlă.
Proprietăţile fizice mai importante sunt: masa specifică, proprietăţile termice, optice şi
electrice. Masa specifică variază între 2-8 g/cm3 în funcţie de compoziţia chimică. Astfel,
sticla cu un conţinut mai mare de oxizi ai metalelor grele au o masă specifică mai mare decât
cele care au un conţinut mai mare în oxizi alcalini.
Proprietăţile termice sunt determinate de comportarea sticlei faţă de căldură.
Conductibilitatea termică a sticlei este redusă, ea fiind considerată un izolator termic.
Dilatarea termică este influenţată de compoziţia sticlei. Coeficientul de dilatare termică este
redus când sticla are un conţinut bogat de dioxid de siliciu, conţinutul mai mare în oxizi de
sodiu şi potasiu măreşte coeficientul de dilatare termică. Stabilitatea termică reprezintă
proprietatea sticlei de a rezista la variaţii mari şi rapide de temperatură, fără a se distruge (se
mai numeşte rezistenţă la şoc termic).
Proprietăţile optice ne arată comportarea faţă de lumină şi sunt exprimate prin
transmisia luminii, absorbţia luminii, indicele de reflexie şi refracţie.
Transmisia luminii se exprimă prin coeficientul de transmisie, care cu cât este mai mare cu
atât sticla este mai transparentă. Absorbţia luminii se exprimă prin coeficientul de absorbţie
(care este invers proporţional cu transmisia), astfel când razele de lumină sunt absorbite
parţial, sticla este translucidă, iar când sunt absorbite total, sticla este opacă. Indicele de
reflexie se exprimă prin coeficientul de reflexie a luminii, care la sticla obişnuită de geam este
egal cu 4 %. Indicele de refracţie este dependent de natura oxizilor şi de proporţia lor în sticlă,
astfel oxizii de plumb, bariu, zinc măresc indicele de refracţie (are valori mari la sticla cristal).
Conductibilitatea electrică a sticlei este redusă, ea fiind considerată un bun izolator.
Proprietăţile mecanice ale sticlei sunt: duritatea, elasticitatea, fragilitatea, rezistenţa.
Duritatea sticlei este cuprinsă între 5-7 pe scara de duritate Mohs şi variază în funcţie de
compoziţia chimică. Fragilitatea denumită şi rezistenţă la şoc mecanic, este o proprietate
negativă, sticla se sparge uşor (fragilitatea poate fi îmbunătăţită).
Proprietăţile chimice ne arată comportarea sticlei sub acţiunea agenţilor chimici (acizi,
baze, săruri) şi a celor atmosferici (umiditatea aerului, gaze din atmosferă). Sticla are o foarte
bună stabilitate chimică la acţiunea acizilor (numai acidul fluorhidric o atacă), precum şi la
acţiunea bazelor şi a apei. Totuşi, la o acţiune prelungită a umidităţii, sticla se pătează şi îşi
pierde din luciu şi transparenţă. Stabilitatea sticlei faţă de apă se îmbunătăţeşte prin creşterea
conţinutul de bioxid de siliciu şi oxid de aluminiu.
Proprietăţile igienico-sanitare ale sticlei sunt foarte bune, deoarece ea nu constituie un
mediu prielnic pentru microorganisme, se spală şi se întreţine uşor.

4. Proprietăți chimice
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale. Sunt
materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de
dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare.
Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea
sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
Sticlele se obtin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec format din
nisip de coart, piatra de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) si materialele auxiliare.
Proprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor. Sticla obisnuita, sticla de
sodiu are compozitai aproximativa 6SiO2·CaO·Na2O. Se intrebuintiaza la fabricarea
geamurilor si a ambalajelor de sticla. Sticla de potasiu are compozitia 6SiO2·CaO·K2O si
este rezistenta la variatii de temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator.
Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in care sodiu si calciul au fost inlocuiti cu potasiu si
plumb (6SiO2·PbO·K2O) si se caracaterizeaza prin proprietati de refractie bune si densitate
mare. Flintul si strasul contin un procent de plumb mai mare ca cristalul. Flintul se foloseste
pentru prisme si lentile optice.
Prin adaugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obtin sticle rezistente la
variatii bruste de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Jena,
Pirex sau Duran). Au o rezistenta chimica mare si coeficient de dilatatie mic.

Compozitia chimica a unor sticle mai cunoscute

Sticla Sticla
de Sticla de Sticla de Sticla de optica Sticla
geam butelii Sticla laborator Sticla de laborator Sticla cron optica
Componente Scaieni Sighisoara cristal Turingia laborator Pirex Lindeman greu flint
SiO2 71,5 72,4 55,5 66 76 81 - 32,7 47
B2O3 - - - - 16 12 64 13,2 -
BeO - - - - - - 15,3 - -
CaO 7,9 9,3 - 8 0,2 0,5 - - -
MgO 3,6 1,1 - 4,5 - - - - -
BaO - - - - - - - 45,9 -
PbO - - 30 - - - - - 46,4
ZnO - - - - - - - 3,5 -
Li2O - - - - - - 20,7 - -
Na2O 15,6 15,3 - 11 5,4 4,5 - - -
K2O - - 14,5 3 0,6 - - - 6,35
Al2O3 1,2 1,79 - 7,5 1,7 2 - 3,15 -
Fe2O3 0,2 0,2 - - - - - - -
As2O3 - - - - - - - 1,6 0,2
 Sticlele colorate se obtin daca, in topitura, se adauga unii oxizi metalici (de
Fe,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorati. In industria sticlei se utilizeaza drept
coloranti un numar foarte mare de substante care se incadreaza de obicei in trei categorii:
colorantii ionici, colorantii moleculari si colorantii coloidali.
Colorantii ionici sunt in general oxizii metalici. Asa de exemplu sticla rosie contine si
oxid de cupru I, sticla galbena sulfat de cadmiu, sticla albastra oxid de cobalt (II), sticla verde
oxid de crom (III), sticla violeta oxid de mangan. Trioxidul de uraniu da o culoare galben-
verde insotita de o frumoasa fluorescenta verde.
Colorantii moleculari sunt reprezentati de seleniu care da o culoare roz, de sulf care da
o culoare galbena sau galbena-cafenie si mai ales de sulfurile si seleniurile diferitelor
elemente. Foarte utilizat este amestecul CdS + CdSe care da o culoare rosie-rubinie a carei
nuanta depinde de raportul dintre cei doi componenti.
Colorantii coloidali sunt de fapt metalele care, prin tratamente termice adecvate, sunt
dispersate sub forma de solutie coloidala imprimand sticlei culori ce depind de dimensiunile
particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat in sticla da o culoare rosie-rubinie foarte
frumoasa. Argintul da nuante de la galben la cafeniu.
Sticlele colorate se topesc in creuzete cu capcitati de ordinul sutelor de liri sau in
cuptoare mici in care temperatura, si mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros.
Sticlele colorate se utilizeaza in afara obiectelor de menaj, in numeroase domenii importante.
Mari consumatori de sticla colorata sunt transporturile aeriene, navele, terestre. Semnalizarile
luminoase in transporturi au o deosebita importanta culorile utilizate deobicei, fiind rosul,
verde, albastru si galben. Sticlele colorate se utilizeaza si drept filtre penru anumite radiatii.
Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc in cuptoare incandescente se
utilizeaza asa-numitele sticle de cobalt dar si alte sticle care pot retine radicali calorici sau
ultraviolete. Filtrele colorate intra in componenta unor aparate optice sau de analiza, utilizate
in laboratoare de fizica chimie sau tehnica fotografica.
Metalizarea superficiala a sticlei. Sunt cunoscute numeroase procedee de splicare pe
suprafata sticlei a unor particule metalice ce-i confera propritati optice, electrice sau
decorative foarte pretioase. Asta intrucat suprafata sticlei are capacitatea de a fixa puternic
particule solide. Metalizarea superficiala a sticlei se practica de sute de ani pentru obtinerea
oglinzilor. Mult timp oglinzile s-au fabricat prin depunerea pe sticla a unui strat de amalgam
de staniu (aliaj de Sn si Hg). Acest procedeu a fost parasit deoarece amalgamul nu este
stabilit si degaja in permanenta vapori toxici de mercur. Din acelasi motiv aceste oglinzi se
degradau relativ repede. Astazi oglinzile se fabrica prin depunerea pe sticla a unui strat de
argint metalic. Depunerea se realizeaza prin reducera ionilor de argint dintr-o sare complexa
amoniacala cu ajutorul unui reducator organic (de exemplu, acid tartric). Solutia amonicala se
obtine prin tratarea azotului de argint cu amoniac. Atentie deosebita se da pregatirii suprafetei
sticlei pentru a se asigura o buna aderenta a argintului. In acest scop placa de sticla se
lustrueste usor cu un abraziv foarte fin. Se inlatura apoi orice urma de grasime prin tratarea
sticlei cu un degresant puternic. Suprafata astfel curatata se spala cu apa si se pastreaza
acoperita cu o pelicula de apa distilata pana la argintare. Una alt procedeu de depunere pe
sticla a unor pelicule metalice este depunerea in vid. Pentru aceasta piesa de sticla se
introduce intr-un spatiu vidat in care se evapora metalul ce urmeaza sa fie depus. Evaporarea
se face fie introducand metalul respectiv in arc electric, fie depunandu-l pe un filament de
wolfram ce poate fi incalzit la temperatura necesara. Astfel se poate depune practic orice
metal.
Metoda relativ recenta care consta in ingrosarea suprafetei sticlei cu picaturi de metal
topit. Topirea se realizeaza fie formand un arc elesctric intre dou sarme din metalul respectiv,
fie introducand o asemenea sarma intr-o flacara oxiacetilenica. Asupra punctului unde se
topeste metalul se indreapta un jet de aer comprimat care pulverizeaza metalul topit si-l
proiecteaza pe suprafata sticlei si astfel se incrusteaza puternic in suprafata ei. Piese de sticla
metalizate in acest fel sunt utilizate in constructii in scopuri decorative. O sticla incolora
metalizata cu Al pare argintata iar cu cupru-aurita. Daca pe sticl ase depune o pelicula de
dioxid de staniu, aceasta are proprietati semiconductoare. Peliculele semiconductoare au
multe aplicatii in laboratoare si in industrie. Ele sunt utilizate mult pentru incalzirea electrica
a obiectelor de sticla sau a continutului lor. Astfel, ferestrele avioanelor si in special cele din
cabina echipajului sunt protejate pe aceasta cale impotriva givrajului (acoperiri cu gheata),
fenomene curente la inaltimile de zbor ale avioanelor moderne. Pentru laboratoare, industrie
sau uz casnic se fabrica diferite vase de sticla prevazute cu incalzitoare pe baza de pelicule
semiconducatoare depuse direct pe peretii vasului. Introducerea curentului electric se face
prin intermediul unor contacte de argint depuse pe sticla cu ajutorul unei paste pentru izolarea
electrica a pastei semiconducatoare se depune pe ea o a doua pelicula de SiO2 si TiO2.
Calirea sticlei. Calirea sticlei este cunoscuta cel putin din secolul al XVIII-lea cand
,,lacrima batavica”, obtinuta prin caderea unei picaturi de sticla topita in apa, starnea uimirea
tuturor. O astfel de picatura de sticla racita brusc rezista la socuri puternice, dar devine
instantaneu o pulbere fina cand i se rupe codita subtire ramasa dupa desprinderea din bucata
topita. Calirea a fost aplicata industrial in 1930 pentru obtinerea placilor de asticla cu
rezistenta marita, numita ,,securit”. Prin calire creste rezistenta sticlei si aceasta se datoreste
unor eforturi de conpresiune in sfaturile superficiale a placii, care compenseza apoi o parte
din eforturile de tractiune ce apar sub influenta solicitarilor mecanice. Valoarea tensiunilor de
conpresie, respectiv rezistenta mecanica a sticlei calite, este influentata de temperatura de la
care incepe racirea si viteza de racire. Calirea se aplica industrial pe scara larga la fabricarea
parbrizelor si a celorlalte geamuri pentru autovehicule.

5. Tipologia sticlei
Tipurile de sticlă se diferenţiază după structură, compoziţie chimică, proprietăţi şi destinaţie.
După compoziţia chimică se disting:
 sticle unitare, care conţin un singur tip de oxizi ca vitrifianţi, de exemplu sticla de
cuarţ, care conţin cca. 98 % dioxid de siliciu;
 sticle binare, care conţin două tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-sodică;
 sticle ternare, care conţin trei tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-plumbo-potasică.
După destinaţie se disting următoarele grupe de sticlă:
 sticla comună;
 sticla cristal;
 sticla optică;
 sticla specială.
Mărfurile din sticlă se clasifică în două grupe:
 mărfuri din sticlă pentru menaj;
 mărfuri din sticlă pentru construcţii.
Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj cuprinde, după compoziţia chimică a sticlei,
două grupe:
 Articole din sticlă comună;
 Articole din sticlă cristal.
Articolele din sticlă se pot comercializa sub formă de servicii (seturi de pahare, servicii de
lichior, de vin, de apă etc.) sau sub formă de piese separate (obiecte de uz casnic, ambalaje de
diferite forme, articole din sticlă termorezistentă, articole decorative etc.). Articolele din sticlă
comună formate prin suflare au pereţii subţiri, sunt incolore sau transparente, translucide sau
opace, sunt finisate prin şlefuire. Cele obţinute prin presare au pereţii groşi, sunt grele, au
ornamentaţii în relief pe partea exterioară. Articolele suflate manual au cea mai mare
diversitate de forme şi în acelaşi timp valoare artistică ridicată. Dintre acestea se remarcă
articolele suflate manual fără ajustări sau adăugiri, articole din sticlă suprapusă, articole din
sticlă colorată, marmorată, filată, irizată etc.
Articolele din sticlă cristal se caracterizează prin omogenitate şi transparenţă ridicată, luciu
puternic şi produc prin lovire un sunet cristalin, prelung. Sunt finisate prin şlefuire cu şlifuri
adânci şi faţete care au efect deosebit la trecerea luminii.
Diversificarea sortimentului de articole din sticlă se realizează pe baza tipului de sticlă
folosit (reţetei de fabricaţie), cât şi prin folosirea diferitelor metode de fasonare şi finisare.
Prin folosirea de reţete cu constituenţi identici, dar în proporţii diferite, se obţin articole din
sticlă cu caracteristici diferite în privinţa culorii, luciului, transparenţei.
Capitolul II: Lucrare de laborator

Pahar de șampanie (sticla comună)

 Analiza obiectului

Nr. crt. Caracteristici Sticla

1 Denumire Pahar de Șampanie

2 Culoare Transparent

3 Grosimea pereților 0,1 cm

4 Masa 100 gr

5 Dimensiunea 120 ml

6 Sunet la lovire Scurt, înfundat

7 Translucid Nu

8 Ornamentare
Desene in nuanță auriu, ornamentație de nunta ( porumbei, inele)

9 Defecte
Margini ale gurii deformate, alte defecte vizibile nu au fost detectate

10 Rezistența la șoc termic Nu este rezistenta

11 Marcarea Lipseste

Înălțime pahar Înălțime 23,6 cm

12 cupa 12,5 cm
Am efectuat analiza cu ajutorul următoarelor instrumente:
 Capitolul III:Documentație
1. Contract de vânzare cumparare

Contract de Cumparare-Vinzare nr. 1

“ 02”Martie an.2022 mun.Chişină u

“Uzina de arte a sticlei din Leningrad”, în persoana administratorului d-lui Guleaiev Eugen, în calitate de Vînză tor, pe de
o parte, şi SC IACOB SRL, în persoana administratorului d-lui Panici Vera în calitate de Cumpă ră tor, pe de altă parte, toţi
activează în baza statutelor corespunză toare, au încheiat prezentul contract referitor la urmă toarele:

1. Obiectul contractului
Vînză torul îşi asumă responsabilitatea de a vinde Pahare de Ș ampanie, iar Cumpă ră torul de a achita bunurile (Pahare
de Ș ampanie), în continuare marfa.

2. Preţul şi costul total al Contractului, condiţiile de plată

2.1. Preţul marfii, conform prezentului Contract este stabilit în lei moldoveneşti şi valorează 8000 lei, suma totala 9600
lei (8000 lei, fara TVA)
2.2. Achitarea pentru bunurile puse la dispoziţie se va efectua de că tre Cumpă rător în ruble rusesti, la cursul oficial al
BNM la data achitarii, în urmă toarea modalitate:
100 % din suma contractului în termen de 7 zile din momentul transmiterii marfii conform Facturii Fiscale.

3. Obligatiunile vinzatorului

3.1 Sa insoteasca marfa eliberata cu documentele respective.

3.2 Timp de 3 zile calendaristice dupa primirea reclamatiei sa examineze pretentiile legate de calitatea marfii.
3.3 In caz de depistare a marfii necalitative din vina Vinzatorului (in baza raportului de expertiza), de a schimba marfa
in termen de 7 zile calendaristice.

4. Obligatiunile Cumparatorului

4.1 Sa asigure transportul marfii din depozit-ul Uzinei de arta a sticlei din Leningrad pina in depozitul SC IACOB SRL cu
mijloacele proprii.
4.2 Sa asigure primirea, depozitarea marfii conform normativelor de siguranta si pastrare a calitatii si conform
conditiilor prescrise de documentele tehnice insotitoare.
4.3 In caz de aparitie a unor probleme legate de calitatea productiei, sa informeze Vinzatorul timp de zile calendaristice.

5. Force major

5.1. Părţile sunt exonerate de răspundere pentru neîndeplinirea parţiala sau integrală a angajamentelor conform prezentului
Contract, dacă aceasta este cauzata de producerea unor evenimente de forţă majoră, cu anunţarea imediată a celeilalte părţi.

6. Litigiile

6.1. Litigiile apărute între părţi se vor soluţiona pe cale amicală sau conform legislatiei in vigoare a RM si acordurilor
internationale intre tarile contractante.
 5. Rechizitele părţilor
VÎNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
Uzina de arta a sticlei din SC IACOB SRL
Leningrad Cf. 1003600083256/ TVA 0403148
Cf. 1003500472145/ TVA 0402037 Str. Uzinelor 186/6, Chișină u
Str. Viilor 24, Chisinau Telefon: +37322410347
Telefon: +3736809647 Posta: iacobas@iacobas.com
Posta: uzinaleningrad@mail.ru

Semnatura Guliaev Semnatura Panici

L.Ş . L.Ş .
2. Factura fiscală
 3. Cererea- comanda specimen

MD-2012, REPUBLICA MOLDOVA 28, Eminescu str. REPUBLIC OF MOLDOVA

or.Chisinau, http://www.chamber.md Chisinau, MD-2012 http://www.chamber.md
str.Eminescu, 28 Tel: (3732) 221552
e-mail: president@chamber.md e-mail: president@chamber.
Tel: (3732) 221552 Fax: (3732) 241453
Fax: (3732) 241453 245148
245148

CERERE-COMANDA Nr. 1

Beneficiarul SC IACOB SRL

Adresa Str. Uzinelor 186/6, Chișinău
Certificat de inregistrare a 1003600083256 din 01.12.2012
intreprinderii Nr.
Document Cod 0403148
TVA
Telefon +3732241034 E- iacobas@iacobas.com

Marfa mail
prezentata Pahare pentru Șampanie
Scopul
Verificarea nivelului calității marfurilor, starea in urma transportării.
expertizei

Forma de achitare: in numerar, prin virament (de subliniat)

Contract de coordonare a
pretului
Plata expertizei o garantam, Contabil-sef a Valac Mihai L.S./ Ciks
intreprinderii
“07 “Martie 2022 Conducatorul Panici Vera /
intreprinderii

Data 07.03.2022 Nr.contului de plata 157935478

in
comenzii casa

Nr. actului 35795234 Genul 75632

Nr.

Calcularea costului expertizei in lei

Expertul si timpul Pentru serviciile Total TVA Total catre
efectuarii expertizei expertului plata
Pe ora Pe tarif
Repesco Natalia/ 8 ore 50,00 - 400 80 480
 Total catre plata - - 400 80 480
Data 07.03.2022 Beneficiarul SC IACOM SRL
L.S.
Conducatorul Panici Vera

Remunerarea Expertului
Expertiza a Suma pe comanda Pe tarif Salariul
fost
efectuata
In zile lucratoare 480 400 352
In zile de odihna
si sarbatori
In timp de noapte
Total 480 400 352
Popovici Natalia Economist
Director Panici
 4. Act de selectare a probelor

MD-2012,
REPUBLICA MOLDOVA 28, Eminescu str. REPUBLIC OF MOLDOVA
or.Chisinau,
str.Eminescu, 28 http://www.chamber.md Chisinau, MD-2012 http://www.chamber.md
Tel: (3732) 221552 e-mail:
Tel: (3732) 221552 e-mail: president@chamber.md
Fax: (3732) 241453 president@chamber.md
Fax: (3732) 241453
245148
245148

ACT NR. 1 F-7

de selectare a probelor (mostrelor)

ELIBERAT(subdiviziunea CCI) Expertiza, Evaluare, Suport in

Comerțul Tel. +373222
Internationl 38432

1. Data 07.03.2022 2. Locul Laborator autorizat

intocmirii intocmirii

3. Actul este intocmit de Repesco Natalia

catre expertul

4. Selectarea s-a infaptuit cu participarea reprezentantilor clientului

Organizatia, adresa juridica Postul Numele, prenumele

SC IACOB SRL, Str Administrator Valenco Veronica
Uzinelor 186/6, Chișinău

5. Denumirea Pahare pentru Șampanie

marfii

6. Furnizorul (tara, firma) Uzina de arta a sticlei din Leningrad

7. Denumirea, numarul actului Factura fiscală, ENN 0113577

de trasura

8. Data furnizarii 04.03.2022

marfii

9. Cantitatea marfii 400 buc.

10. Starea ambalarii Împachetat in pachete din bule si cutii, ambalajul nu este
 marfii deteriorat.

11. Actul de fata este intocmit

precum ca la “ 07“Martie 2022

au fost selectate probe (mostre) pentru Verificarea nivelului calității marfurilor,

starea in urma transportării.

Nr. locurilor din care au fost selectate Proba selectata integral

probele (mostrele)

12. Probele (mostrele) au fost selectate in corespundere cu

(standartul, DTN)
Standard 26822-86

13. Modul de selectare a probelor, cantitatea de marfa ridicata pentru prepararea

probelor, numarul lor si masa (dimensiunea) fiecărui, aparte
Selectarea probelor (bunuri integral), 400 bucăți
Un pahar pentru Șampanie: Greutate: 100 gr, Inaltime: 23,6 cm, Înălțime cupa: 12,5
cm.

14. Probele (mostrele) sint Spre analiza, analiza simpla, optica.

plasate

Sigilate Da

Plombate Da

15. Probele (mostrele) selectate sint Da

expediate

L.S.

Expertul Repesco Reprezentantul Valenco

Aprob
Panici Vera
N.P.P. Sefului si semnatura
Actul este inregistrat
Actul fara stampila nu este valabil
5. Act de primire -predare

Act de primire-predare

a exemplarelor (mostrelor) Pahare pentru Sampanie

de Expertul CCI Repesco Natalia

Denumire Cantitate A predat A primit

a a
Intreprindere Nume, Data Semnatur Intreprindere Nume, Data Semnatur
a Prenum a a Prenum a
e e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pahare 400 bucati Uzina de arta a Guleaiev 02.03 Guleaiev SC IACOB SRL Panici 04.03 Panici
pentru sticlei din Eugen . Vera .
sampanie Leningrad 2022 2022
 6. Program de încercări in vederea certificării

Aprob
Conducatorul
OC INSM
Cernogal Mihail
“04” Martie 2022

Program de încercări în vederea certificării

Solicitant SC IACOB SRL

Cererea nr. 1
Produs Pahare pentru Sampanie
DN referinţă : 26822-86

Nr.crt. Denumirea încercă rilor Cap/pct DN pentru metode de

încercă ri
1 Aspect exterior 2.1;2.6-2.17; 4.1
2.19; 4.5
2.20;2.23;
2.31; 2.32.
2 Dimensiunea, masa, volumul, 1.3; 2.1; 2.2; 4.2-4.4
capacitatea 2.18; 2.21;
2.22;2.24-
2.29; 2.32.

Expert OCPI Gantea Ion

 7. Raport de încercări

RAPORT DE INCERCARI
Nr. 1 din
04.03.2022
1. La incercari au fost prezentate mostrele de productie Pahare pentru sampanie
2. Intreprinderea solicitant SC IACOB SRL
3. Intreprinderea producator Uzina de arta a sticlei din
Leningrad
4. Documentele de insotire Comtract de vâ nzare
cumpă rare, factura fiscala
5. Locul prelevarii Camera de Comerț și Industrie
6. De catre cine au fost prelevate Repesco Natalia
7. Cantitatea mostrelor 400 buc Data primirii 04.03.2022
8. Scopul incercarilor verificarea calită ții bunurilor
9. Data inceperii incercarilor 04.03.2022 Data terminarii 10.03.2022
10. Nr. Marcilor de stat
11. Cumparator IC IACOB SRL
12. Nr. Contractului 1
13. Nr.Certificatului de conformitate in serie 1

Rezultatele incercarilor
Denumirea indicilor Unitate de masura Metoda incercarii Conditiile de admisibilitate Rezultatele incercarilor

Indici fizici - Masurare Conform 26822-86 Conform 26822-86

Indici optici - Analizare Fara defecte Fara defecte

Conditii de depozitare In pungi de plastic cu bule și cutii

Termen de garantie 5 zile

Sef laborator
Popovici
Executor Repesco
 8. Act de expertiza
MD-2012, or.Chisinau, REPUBLICA MOLDOVA
28, Eminescu
Chisinau, str.
MD-2012 REPUBLIC OF MOLDOVA
str.Eminescu, 28 http://www.chamber.md http://www.chamber.md
Tel: (3732) 221552 Tel: (3732) 221552
e-mail: president@chamber.md e-mail: president@chamber.md
Fax: (3732) 241453 Fax: (3732) 241453
245148 245148

Act de expertiza Nr. 1

Eliberat (subdiviziunea CCI) Expertiza, Evaluare, Suport in Comerțul Tel.

022238819
Internationl
10.03.2022 CCI
1. Data intocmirii
2. Locul
intocmirii
Repesco Natalia
3.Actul este intocmit de catre
expertul

Expertiza s-a efectuat cu participarea reprezentantilor:

Organizatia, adresa juridica Postul Numele, Prenumele

4.Certificatul de 01.12.2012 Codul 0403148

1003600083256 din
inregistrare a
fiscal
intreprinderii Nr.

5. Baza: Comanda Nr. 1 Din04.03.2022

6. Pentru expertiza (denumirea, cantitatea):

Pahare pentru sampanie 400 bucati

7. Actele prezentate expertului:

Factura fiscală
Contract de vâ nzare cumpă rare
Cerere comanda
Act de selectare a probelor
Act de primire predare

8. Scopul expertizei
Evaluarea calită ții bunurilor

9. Prin prezenta s-a constatat: Bunurile sunt calitative fă ră defecte vizibile

Expertul Repesco Natalia Repesco

 10. Concluzia expertului
Bunurile sunt calitative fă ră defecte vizibile, pot fi folosite in activitatea ce urmează .

Anexa pe foi este partea integra a acestui act

L.S.

Expertul Repesco Natalia

Aprob/ Actul este inregistrat

Actul fara stampila nu este valabil
Panici Vera
N.P.P. Sefului si semnatura