LEADERSHIP.

ABORDARE, ESENȚĂ, COMPONENTE ȘI

CARACTERISTICI

Leadershipul poate fii definit ca abilitatea unei persoane de a exercita un tip de

influență prin intermediul comunicării asupra altor persoane, orientându-le spre îndeplinirea
anumitor obiective.
Exercitarea influenței asupra altor persoane reprezintă esența leadershipului.
Leadershipul formal, care se referă la managerii dintr-o organizație, reprezintă dreptul formal
sau legitim al acestora de a influența alte persoane în virtutea poziției lor ierarhice în cadrul
organizației. Leadershipul informal nu reprezintă un drept oficial de a-i influența pe
alții, ci rezidă în calitățile intrinseci ale unei persoane de a exercita o influență în cadrul unui
grup informal.
Influența asupra altora se poate exercita pe o gamă largă de căi, care se întind de la
cea mai amiabilă la cea mai coercitivă. Astfel, D. Kipnis, S. Schmidt, C. S. Smith și I.
Wilkinson consideră că pot fii identificate următoarele tipuri de strategii de influențare a
oamenilor:
 Rațiunea – folosirea situațiilor, evenimentelor, proceselor și a
datelor și informațiilor ce se reflectă pentru dezvoltarea argumentelor logice.
 Prietenia – căutarea sprijinului, folosirea măgulirii, crearea bunăvoinței.
 Coalizarea – mobilizarea altora în cadrul organizației.
 Căderea la învoială – negocierea pe baza folosirii recompenselor.
 Agresivitatea – folosirea abordării directe și în forță.
 Autoritatea superioară – câștigarea sprijinului autorităților superioare ale
ierarhiei pentru sporirea „greutății” cererilor.
 Sancționarea.

Obiectivele pe care și le propune un lider ar trebui să

includă:
 1 obținerea angajamentului și cooperării întregii echipe;
 2 motivarea grupului în vederea atingerii obiectivelor organizaționale;
 3 folosirea în cel mai eficient mod a aptitudinilor, talentelor și energiilor echipei.
leadership-ul reflectă dimensiunea umană a managementului, aceea care îi
permite să influențeze, să determine conlucrarea pentru îndeplinirea obiectivelor
organizației.
Cercetările au demonstrat că în economia modernă câștigă cel care deține cele mai
bune resurse în lupta cu concurența. În această perspectivă:
  liderii (conducătorii) sunt persoanele care fac ceea ce trebuie (do the right
thing),
își pun în practică viziunea, exercitând-o asupra celorlalți.
 managerii (gestionarii) sunt cei care fac lucrurile cum trebuie (do the thing
right),
conduc munca celorlalți și sunt responsabili de rezultatele lor.
Calitățile înnăscute ale liderilor trebuie să numere:
 1 inteligența;
 2 flexibilitatea gândirii;
 3 charisma;
 4 empatia;
 5 extrovertirea.

Funcțiile leadership-ului sunt:

1. Activarea interacțiunii grupului.
2. Menținerea unei interacțiuni eficiente:
 focalizarea pe obiective;
 echilibrul participării membrilor grupului la
activitate.
3. Asigurarea satisfacției membrilor grupului în urma participării.
4. Managementul conflictelor – necesitatea cunoașterii de către lider a momentelor în
care intervenția sa este necesară sau, din contră, inoportună pentru rezolvarea unor
conflicte apărute în interiorul grupului
5. Construcția grupului și asigurarea coeziunii – cunoașterea de către lider a
modului de participare diferit, calitativ și cantitativ, al fiecărui membru al
grupului, în funcție de personalitatea fiecăruia.
6. Încurajarea grupului în direcția perfecționării proprii – se realizează prin
stimularea autoevaluărilor și focalizarea pe procesele ce se desfășoară în grup, în
scopul îmbunătățirii performanțelor, atât individuale cât și ale întregului grup.
Caracteristicile unui lider de top sunt, de regulă:
 formarea diversificată;
 curiozitatea;
 entuziasmul care rar îi poate fii combătut;
 apreciază persoanele cu care lucrează și munca în echipă;
 voința de a-și asuma riscuri;
  este dedicat creșterii/dezvoltării pe termen lung;
 angajament față de excelență;
 virtuos;
Competențele unui lider se referă la:
 Managementul atenției – capacitatea liderului de a atrage oamenii prin crearea
unei viziuni.
  Managementul semnificației – capacitatea de a da sens obiectelor și
direcțiilor de acțiune și de a le elimina.
 Managementul încrederii – capacitatea de a inspira încredere prin acțiunile
și
sistemul lor de valori.
 Managementul propriei persoane – capacitatea liderilor de
autocunoaștere și autoînțelegere.
TIPOLOGII DE MANAGERI ȘI CARACTERISTICILE ACESTORA

1. MANAGERUL NERVOS
o Mobil în gândire;
o Reacționează rapid, nestăpânit;
o Reține impresiile imediate;
o Instabil psihic;
o Se plictisește repede;
o Singuratic;
o Avid după informație;
o Dă soluții;
o Vrea răspunsuri rapide;
o Adoră schimbarea;
o Provoacă tensiuni în grup.

2. MANAGERUL SENTIMENTAL
o Are o mare sensibilitate;
o Introspectiv;
o Este marcat de impresiile imediate;
o Înclinație spre arte;
o Sociabil;
o Stabil psihic;
o Timid și melancolic;
o Iubește adevărul;
o Ofensiv;
o Uneori creativ;
o Nu rezistă într-un mediu de management concurențial.
3. MANAGERUL COLERIC
o Optimist;
o Emotiv;
o Uneori violent;
o Susceptibil;
o Caută rezultate imediate;
o Caută obiective noi;
o Este indiferent;
o Se angajează în activități riscante;
o E imprudent și superficial;
o Se entuziasmează repede;
o Bun în momentele care nu necesită o activitate permanentă a grupului.

4. MANAGERUL PASIONAT
o Nerăbdător;
o Dominator;
o Independent;
o Are tendința de a-și nesocoti propriile interese;
o Insistent;
o Unilateral;
o Profund în domeniul lui;
o Dominat de idei și obiective segmentate;
o Nu are o viziune de ansamblu;
o Eficient în conducerea unor activități cu scop delimitat/compartimente cu
obiective precise.

5. MANAGERUL SANGVIN
o Se adaptează ușor la condiții diverse;
o Este stabil psihic;
o Este analitic și calm;
o Nu se angajează cu plăcere în acțiuni riscante;
 o Interesat de rezultatul final;
o Caută înțelegerea grupului;
o Bun pentru conducerea eșaloanelor inferioare și medii ale structurii ierarhice a
unei organizații.

6. MANAGERUL FLEGMATIC
o Nu este creativ;
o Deosebit de hotărât când este cazul;
o Posesor al unui calm de excepție;
o Manifestă răceală;
o Neîncrezător în cei din jur;
o Nu este influențabil;
o Uneori bravează;
o Acceptă formal alte opinii;
o Eficient în locurile cu riscuri ridicate.

7. MANAGERUL AMORF
o Calm;
o Independent;
o Uneori neglijent;
o Puțin ofensiv;
o Stabil psihic;
o Reacționează cu întârziere;
o Bonom;
o Tolerant;
o Reacții bune în situații limită;
o Bun pentru situațiile critice/de criză.

8. MANAGERUL APATIC
o Inactiv;
o Reacționează greu;
o Singuratic;
o Dorește liniște și calm;
o Renunță repede;
o Puțin capabil de efort;
o Puțin emotiv;
o Nu sesizează factorii favorabili;
o Este eficient în activități segmentare care nu necesită efort, imaginație
sau asumarea de riscuri.