Aci sosi de vremuri

de Ion Pillat

Introducere: -poezia face parte din volumul Pe Arges in sus;

-se incadreaza in traditionalism prin tema timpului trecator, respectarea prozodiei clasice,
intoarcerea in trecut, motive precum cel al amintirii si al casei parintesti, prezentarea cadrului natural
rural si a trecutului legendar.

Specia literara: -meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociata cu cea a
repetabilitatii destinului uman.

Viziunea despre lume: este influentata de estetica traditionalista si poate fi redusa la marturisirile
poetului: la viziunea pamantului care ramane mereu aceeasi, la presimtirea timpului care fuge mereu.

Tema: este rurala, preferata de traditionalisti; ea se asociaza temei iubirii si a trecerii timpului, in cadrul
textului bazat pe o constructie simetrica, de factura clasica→cadrul rural este surprins prin motive
literare specifice: casa cu pridvor, lanuri de secara; berzele; clopotul din turnul vechi, motive romantice,
dar interpretate in viziune traditionalista.

Tipul de lirism: este dublu: -obiectiv, valorificat in evocarea iubirii de odinioara a bunicilor si se bazeaza
pe elemente de narativitate si meditatie cu caracter general-uman;

-subiectiv, in transmiterea directa a trairilor si sentimentelor eului liric, la

persoana I singular si in meditatia asupra trecerii timpului ( bazata pe indici spatiali si temporali: aici-
acolo; acum-atunci).

Titlul: -este analitic, fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii, prin indici de spatiu(adverbul aci, in forma
populara) si de timp(locutiunea adverbial pe vremuri) →verbul la perfect simplu marcheaza legatura
dintre trecut si prezent.

Compozitia: -19 distihuri si un vers final liber, care are valoarea unui laitmotiv si evidentiaza indepartarea
de modelul clasic →constructie simetrica prin cele doua planuri temporale(trecutul si prezentul), care
sunt dispuse succesiv, ceea ce accentueaza ideea de repetabilitate a vietii si a iubirii; intre aceste planuri
se remarca o secventa elegiaca →versurile sunt organizate in trei parti:

-prima parte: evoca iubirea de ieri a bunicilor si corespunde planului trecutului →contine doua
secvente poetice:- decorul povestii de dragoste(primele trei distihuri);

-scenariul iubirii bunicilor(urmatoarele sapte distihuri).

-partea a doua: este o meditatie pe tema trecerii timpului si face legatura dintre cele doua
planuri: trecutul si prezentul;
 -partea a treia: surprinde, simetric fata de prima, in cele sapte distihuri, scenariul iubirii din
prezent.

Versul independent din final are rolul unui laitmotiv (De nunta sau de moarte, in turnul vechi din
sat) ,incheie planul prezentului prin reluarea unei imagini simbolice din prima parte, in care turnul si
clopotul simbolizeaza repetarea destinului.

Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza, prin metafora casa amintirii, spatiul
rememorarii nostalgice a trecutului, un spatiu mitic; trecerea timpului, degradarea si parasirea casei
parintesti sunt redate prin versul Paienjeni zabrelira si poarta si zavor. →pentru poet, trecutul
dobandeste o valoare legendara, devine un timp mitic, al luptei haiducilor pentru dreptate: Iar hornul nu
mai trage alene din ciubuc/De cand luptara-n codru si poteri si haiduc.

Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor, in care natura este solidara cu
omul, fiind si ea marcata de semnele imbatranirii, la fel ca fiinta umana: In drumul lor spre zare
imbatranira plopii. Versul Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi reia titlul poeziei si evoca imaginea din
tinerete a bunicii cu nume mitologic: Calyopi – Kalliope, muza poeziei epice si a elocintei, in mitologia
greaca.

Intalnirea bunicilor indragostiti, de odinioara, respecta ceremonialul romantic: bunicul asteapta sosirea
berlinei, din care coboara o tanara imbracata, dupa moda timpului, in larga crinolina. Bunicul ii recita
iubitei capodopere ale literaturii romantice(Le lac, de Lamartine si Zburatorul, de Ion Heliade Radulescu),
iar atmosfera poeziei este de factura romantica prin motivul lunii.

Sunetul clopotului este un laitmotiv care insoteste protector cuplul de indragostiti: Si cum sedeam…
departe, un clopot a sunat,/De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat→desi cred ca iubirea lor este
vesnica(Dar ei in clipa asta simteau ca-o sa ramana), indragostitii sunt si ei afectati de trecerea timpului:
De mult e mort bunicul, bunica e batrana…

Secventa elegiac a, redusa, este formata din doua distihuri si evidentiaza trecerea timpului; portretele
sunt singurele care mai pastreaza imaginile de odinioara ale indragostitilor.

In a treia parte a poeziei este reluata, simetric cu prima parte, experienta trecutului. Printr-o comparatie
se realizeaza o paralela intre trecut si prezent: Ca ieri sosi bunica…si vii acuma tu:/Pe urmele berlinei
trasura ta statu →mai tarziu, peste ani, aceeasi poveste de iubire, in acelasi cadru, este traita de alti
protagonisti →difenrentele tin de moda vremii: iubita coboara din trasura, iar indragostitul ii recita
poeme simboliste de Francis Jammes si de Horia Furtuna.

Din portretul fizic al iubitei, se retine doar detaliul cu privire la ochi, in trecut, ochi de peruzea, acum ochi
de ametist →sunetul clopotului insoteste din nou momentul intalnirii indragostitilor si sugereaza
repetabilitatea fiintei umane.

Versul final, laitmotiv al poeziei, accentueaza impresia trecerii ireversibile a timpului: De nunta sau de
moarte, in turnul vechi din sat.
Limbajul artistic:- metafore: casa amintirii; ochi de peruzea; ochi de ametist;

-comparatia prin paralelismul trecut-prezent;

-expresivitatea este sustinuta si de alternanta timpurilor verbale, care sugereaza planul

trecut si prezent, evocate in poezie;

-sugestia se realizaeaza in plan lexical prin campul semantic al naturii, care configureaza
cadrul rural: codru, plopii, lanuri de secara, luna, campia

Prozodia: -este traditionalista: -distihuri cu rima imperecheata;

- ritmul iambic;

-masura versurilor de 13-14 silabe;

-versul independent din final relativizeaza constructia clasica

In opinia mea, Ion Pillat este un poet traditionalist care preia principiile traditionalismului(trecutul si
universul rural), dar le trateaza intr-o maniera originala.

Astfel, Aci sosi pe vremuri apartine literaturii traditionaliste prin compozitia de factura clasica si prin
tematica specifica acestei directii: universul rural, nostalgia trecutului si trecerea ireversibila a timpului.