Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DERMATOZELE PROFESIONALE
GENERALITĂȚI:
Pielea reprezintă unul dintre cele mai edificatoare indicii privind starea generală de
sănătate sau de prosperitate a individului. Prin intermediul acesteia persoana comunică mesaje și
emoții, reacționează și răspunde stimulilor din mediul intern și extern cu care se confruntă. Unele
manifestări neuro-vegetative precum eritemul, paloarea la fel ca transpirația, pruritul reprezintă
câteva elemente revelatoare din repertoriul de modalități care însoțesc expresivitatea emoțională.
Pielea este cel mai mare organ al corpului, o adevărată graniţa între organism şi mediul
înconjurător, rolul său principal fiind acela de barieră împotriva substanţelor chimice nocive şi a
organismelor infecţioase, precum şi împotriva pierderilor de apă şi electroliţi. Totodată, este un
important organ de simţ, controlează pierderea de căldură şi apă, reflectă schimburile interne,
reacţionează la cele externe și intervine în secreţia sebumului. (Solovan, 2011)
Astfel, fiind supusă factorilor nocivi (fizici, chimici, biologici), precum și suprasolicitării
în procesul de muncă, pielea este ținta bolilor profesionale. Efectele nocive, consecutive
expunerii la o anumită noxă, sunt în relație cu intensitatea riscului, dependentă, la rândul ei, de
concentrația noxei respective sau de gradul suprasolicitării și durata expunerii profesionale. La
concentrații mari, noxa exercită un efect specific și determinant, iar rezultatul va fi instalarea
bolii profesionale. La concentrații moderate și expunere pe termin lung, efectele devin
nespecifice și se plasează în aria afecțiunilor cu largă răspândire, noxa devenind un factor
etiologic. (Bodrug, 2016)
DEFINIȚIE:
Din categoria bolilor ocupaționale fac parte și dermatozele profesionale care sunt
provocate prin contacte repetate, în general zilnice cu substanţe sau agenţi foarte diverşi,
manipulate sau cu care tegumentul vine în contact sau la care este expus în cursul exercitării
profesiei. Prin urmare, în dermatozele de origine profesională relaţia de cauzalitate între
expunere şi apariţia sau/şi agravarea dermatozei reprezintă criteriul de bază. (Niculescu, 2003)
La producerea dermatozelor trebuie avute în vedere nu numai acţiunea nocivă a cauzelor
legate direct de producţie, ci şi anumite elemente conjuncturale ca: îmbrăcămintea de protecţie
insuficient de des schimbată, cizmele de cauciuc, folosirea intempestivă a unor mijloace de
curăţenie, care pot produce dermatoze cu alură interpretativă de dermatoză profesională.
În aprecierea unei afecţiuni cutanate apărute în cursul exercitării unei meserii sau profesii
trebuie luate în considerare şi dermatozele extraprofesionale, care pot da relaţii directe, de
agravare sau de indiferenţă faţă de factorii componenţi ai mediului de muncă. (Toma, 2006)
Dermatita de contact resprezinta 90% din dermatozele profesionale și în 80% din cazuri
va afecta cel mai important “instrument” al omului, mâinile. Contactul direct cu factorul nociv
este modul obișnuit de producere a dermatitei, dar pot fi implicate și alte mecanisme. Totodată,
particule, cum ar fi praful, fumul sau substanțele volatile, pot da naștere dermatitei de contact.
Din cauza transferării unor substranțe de pe degete pe diferite zone ale corpului se produce
dermatita de contact ectopică. (Holness, 2019)
CLASIFICARE:
PROFESII PREDISPUSE:
DIAGNOSTIC:
COMPLICAȚII:
TRATAMENT:
PROFILAXIE:
Măsuri tehnico-organizatorice constau în eliminarea contactului direct al tegumentului cu
substanţele şi agenţii nocivi pentru tegumente, înlocuirea substanţelor chimice agresive pentru
piele cu altele mai puţin nocive, dar cu aceeaşi eficienţă tehnologică și izolarea surselor
generatoare de factori de risc profesional. Totodată, asigurarea echipamentului individual de
protecţie (mănuşi, salopetă impermeabilă, şorţuri) şi purtarea acestuia și purtarea permanenţă a
acestuia sunt metode de profilaxie indispensabile bunului mers al profesiilor cu risc.
Alte metode tehnico-organizatorice necesare sunt asigurarea condiţiilor de igienă
individuală (duşuri, apă caldă, materiale igienico-sanitare), asigurarea unor vestiare individuale,
folosirea unguentelor de protecţie cutanată și scăderea concentraţiilor de substanţe nocive de la
locul de muncă, prin ventilaţie locală şi general.
Unguentele de protecţie cutanată pot fi preparate hidrofile, de tip apă-ulei (Siloderm) care
oferă protecţie faţă de soluţiile apoase, acizi, baze, uleiuri solubile, ciment, var (nu însă faţă de
solvenţi organici). Preparatele lipofobe, de tip ulei-apă (Bentoderm) sunt folosite pentru protecţie
cutanată faţă de răşini, uleiuri minerale, solvenţi organici și lacuri.
Printre măsurile medicale se numără examenul medical la încadrarea în muncă,
acordându-se atenţie contraindicaţiilor medicale, în special antecedentelor alergice şi starea
cutanată în momentul examinării medicale și controlul medical periodic pentru a surprinde
formele incipiente de boală, nesesizabile de muncitori. Educarea și informarea muncitorilor
privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, păstrarea igienei corporale, folosirea
cremelor de protecţie cutanată, prezentarea la controlul medical periodic pot preveni bolile
profesionale, contribuind la menținerea sănătății angajaților. (Toma, 2006)
EVOLUȚIE:
1. Bețiu M., Dermetovenerologie manual pentru studenți (2013), Chișinău, cap. Dermatoze
alergice: eczemele, dermatita ectopică, urticaria, prurigo-ul, pg. 162-185
2. Bianchi J., Your Dermatology Pocket Guide: Common skin conditions explained (2014), NES,
cap. 6 Common skin conditions in both adults&children, pg. 73-85
3. Bodrug N., Calancea V, Coșciug I., Barba D., Tofan E., Boli ocupaționale (2016), Chișinău,
Centrul editorial-Poligrafic Medicina, cap. Boli profesionale, pg 4-29
4. Chiang N. Y. Z., Verbov J., Dermatology, a handbook for medical students&junior doctors
(2014), cap. Inflammatory Skin Conditions, pg. 46-50
5. Cristodor P., Carte de învățătură întru ale dermatologiei pentru studenții Facultății de
Balneo-fizio-kineto-terapie, vol. I Noțiuni introductive (2020), editura “Victor Babeș”, cap.
Leziuni elementare, pg. 25-90
6. Cristodor P., Carte de învățătură întru ale dermatologiei pentru studenții Facultății de
Balneo-fizio-kineto-terapie, vol. III Boli cutanate cu substrat imun și alergic (2020), editura
“Victor Babeș”, cap. Dermatitele alergice, pg. 9-79
7. De Craecker W., Roskams N., Occupational skin diseases and dermal exposure in the
European Union (EU-25): policy and practice overview (2008), European Agency for Safety and
Health at Work, cap. 3 Methods of collecting data on prevalence/risk of skin diseases, pg. 29-34
8. Holness L., Coady A., Hudon S., Recommendations for the Prevention, Detection and
Management of Occupational Contact Dermititis in Health Care Settings (2019), pg. 28-38
9. Kalkstein LS., Smoyer K.E., The impact of climat change on human health: some
international implications (1993), Experientia, pg. 969-979
10. Niculescu T., Todea A., Toma I., Pavel A., Niculescu R., Medicina muncii (2003), editura
MEDMUN București, cap. Dermatozele profesionale, pg. 321-326
11. Oprea V., Gurzu I. L., Ghid practice în medicina muncii (2017), editura “Gr. T. Popa” U.M.F.
Iași ap.1.3 Criterii și etape diagnostice în bolile profesionale, pg. 51-54
12. Pop A. L., Mihele D., IMUNOLOGIE pentru farmaciști (2011), editura TEHNOPLAST
București, cap 9.1 Reacții de hipersensibilitate tip I, pg. 61-66
13. Smedley J., Bradshaw S., Adisesh A., Dermatitis-Occupational aspects of management
(2009), Royal College of Phisycians, pg. 7-9
14. Solovan C., Chiticariu E., Timofte A., Manual de dermatologie și venerologie (2011), editura
MIRTON Timișoara, cap. 4.3 Eczeme și dermatite, pg. 106-114
15. Solovăstru L., Dermatologie clinică și venerologie (2003), editura Junimea Iași, cap.
Dermatoze alergice, pg 190-205
16. Soutor C., Hordinsky M., CLINICAL DERMATOLOGY (2013), McGraw-Hill Education,
cap. II.8 Dermatitis, pg. 47-59
17. Toma I., Toma F., Tănasie M. M., Marcu I. R., Toma M. B., Medicina muncii (2006), editura
Sitech, cap. 29 Dematozele profesionale, pg. 630-640