UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ

EVALUAREA MEDIULUI DE AFACERI

ÎN CAZUL FIRMEI Purcari Wineries PLC

Echipa de masteranzi,
Popescu Roxana
Porumbescu Marius
 Timișoara
2022-2023

Introducere
Purcari este o alegere excelentă pentru a studia mediul european de afaceri și strategia
competitivității datorită mai multor factori: Experiența în extinderea pe piețe internaționale. Purcari are o
experiență considerabilă în extinderea activității sale pe piețe internaționale și înțelegerea dinamicii
acestor piețe, ceea ce oferă o perspectivă interesantă asupra mediului european de afaceri. Strategii de
marketing eficiente: Purcari a implementat cu succes diverse strategii de marketing, precum lansarea de
noi produse, colaborări cu parteneri internaționali și utilizarea instrumentelor digitale, ceea ce poate fi
analizat pentru a înțelege mai bine cum se poate concura în mediul european de afaceri. Conștientizarea
importanței calității produselor: Purcari își concentrează eforturile în producția de vinuri de calitate
superioară și înțelege importanța acestui aspect în mediul european de afaceri, unde consumatorii sunt tot
mai conștienți de calitatea produselor pe care le achiziționează. Evoluția în timp: Purcari are o istorie de
peste 190 de ani, iar evoluția sa în timp poate fi studiată pentru a înțelege mai bine modul în care o
afacere poate să evolueze și să se adapteze la schimbările din mediul de afaceri. Purcari oferă o privire
asupra mediului european de afaceri și a strategiilor de competitivitate prin prisma experienței sale în
extinderea pe piețe internaționale, utilizarea strategiilor de marketing eficiente, conștientizarea
importanței calității produselor și evoluția sa în timp. Perioada vizată în analiză este 2017-2022.

1. Analiza mediului intern al firmei

1.1. Evoluția și strategia de internaționalizare a firmei
Purcari este o firmă din Republica Moldova care a fost fondată în 1827 și se specializează în producția de
vinuri și spumante de calitate. De-a lungul timpului, Purcari a evoluat de la o afacere locală la una
internațională, prin extinderea activității sale în diferite piețe externe.
În secolul XXI, Purcari a început să se extindă în Europa și să exporte vinurile sale în țări precum Rusia,
Ucraina și Belarus. Acest lucru a dus la creșterea vânzărilor și la consolidarea poziției Purcari pe piața
vinurilor din Europa de Est.
În 2012, Purcari a lansat primul său vin premium, "Negru de Purcari", care a devenit rapid un succes pe
piață și a atras atenția investitorilor din Europa și SUA. În urma acestui succes, Purcari a început să se
extindă și în alte țări, precum Polonia, Cehia și Slovacia.
În 2016, Purcari a început să se extindă și în piața asiatică, prin lansarea vinurilor sale în China, Coreea de
Sud și Japonia. Acest lucru a dus la creșterea considerabilă a vânzărilor și la consolidarea poziției Purcari
pe piața vinurilor din Asia.
Astăzi, Purcari este prezent în peste 20 de țări din întreaga lume și continuă să se extindă în alte piețe,
precum Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. Cu o istorie de peste 190 de ani și o experiență de
neegalat în producția de vinuri de calitate, pe piața din Republica Moldova, Purcari este recunoscut drept
unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din Europa de Est.

1.2. Domeniul de activitate și analiza portofoliului de produse

Compania se concentrează pe producerea și comercializarea de vinuri premium, fiind cunoscută

pentru calitatea produselor sale. Codul NACE al firmei este 11.0.2 1, care se referă la "producerea
de vin și a altor băuturi alcoolice". Compania produce o gamă largă de vinuri, care variază de la
vinuri albe, roșii și roze până la vinuri spumante și desert. Produsele Purcari sunt recunoscute
pentru calitatea lor superioară și sunt disponibile pe piața locală și pe piețele internaționale, cum
ar fi Rusia, Belarus, Ucraina, China, Kazakhstan, Coreea de Sud și SUA.
Matricea BCG este un instrument utilizat pentru analiza portofoliului de produse prin evaluarea
posibilităților de creștere și câștig. În cazul firmei Purcari, produsele de vinuri pot fi clasificate în mai
multe categorii în funcție de performanța lor în piață.

 Vedete: Vinurile premium cu performanță ridicată în piață, cum ar fi vinurile roșii și spumante,
pot fi considerate stele, datorită creșterii constante a cererii și a câștigurilor.
 Caini: Vinurile cu performanță scăzută în piață, cum ar fi vinurile albe, pot fi clasificate ca câini,
datorită creșterii reduse a cererii și a câștigurilor.
 Semănătorii: Vinurile cu potențial ridicat de creștere, cum ar fi vinurile roze, pot fi clasificate ca
semănători, datorită creșterii în continuare a cererii și a oportunităților de dezvoltare pe piață.

1.3. Aspecte organizatorice privind firma

Compania este o societate de tip holding Grupului care deține trei filiale în segmentul de vinuri, respectiv
Vinăria Purcari, Crama Ceptura și Vinaria Bostavan și o filiala în segmentul de brandy, respectiv Vinaria
Bardar. Vinaria Bardar este deținută prin intermediul altor două filiale, Vinorum Holdings și West Circle.
Societatea deține de asemenea indirect și participații minoritare prin Vinaria Purcari în societatea Glass
Container Company, cel mai important producător din Moldova al sticlelor din sticlă și prin Crama
Ceptura în societatea Ecosmart Union, o societate responsabilă de gestionarea reciclării.
Tabel nr. 1: Entitățile juridice ale holdingului Purcari Winieries PLC

1
EUROPA - Competition - List of NACE codes
Denumirea Societății Țara de înregistrare Activitatea de bază Capital
propriu, %

Vinorum Holdings Gibraltar Societate de tip holding 100%

SRL
West Circle SRL Insulele Virgine Britanice Societate de tip holding 100%
Crama Ceptura SRL România Producția, îmbutelierea și vânzarea 100%
vinului
Vinăria Bostavan SRL Republica Moldova Producția, îmbutelierea și vânzarea 99,54%
vinului
Vinăria Purcari SRL Republica Moldova Producția, îmbutelierea și vânzarea 100%
vinului
Vinăria Bardar SA Republica Moldova Producția, îmbutelierea și vânzarea 56,05%
vinului
 Figura 1. Oganigrama companiei Vinăria Purcari SRL
Sursa: Raport anual, 2020

Compania are misiuni și valori bine definte, compania își propune “Să aducă bucurie în viețile
oamenilor, oferindu-le vinuri de înaltă calitate, inspiraționale, etice și la un raport calitate-preț excelent” [1],
printre valorile companiei se numără motivația, integritatea, economisirea și excentricitatea.
[1]
Raport Anual 2019 , pag 15
1.4. Bazinul de resurse disponibile, capabilitățile și avantajele competitive ale firmei
Compania dispune de un bazin de resurse financiare în continuă creștere, dacă este să ne raportăm la
perioada analizată 2017-2021. Capitalul social al firmei a crescut de la 7475 EUR la 357698 EUR,
depozitele bancare ale companiei au crescut de la 2000158 EUR la 5008622 EUR, numărul de angajați a
crescut de la un număr de 155 la un număr de 172 de angajați. Active precum “clădiri și terenuri,”
“echipamente sau stocuri” au crescut și ele ca valoare nominală.
Purcari are mai multe capacități care asigură avantajul competitiv față de concurenți, printre ele se
numără experiența și istoria îndelungată în industria vinului: Cu o istorie care datează din anii 1827,
Purcari este un producător experimentat și recunoscut în industria vinului, care își poate valorifica această
experiență pentru a oferi produse de calitate superioară și un portofoliu diversificat. Marketingul și
strategia de brand: vinurile Purcari sunt un exemplu de lux accesibil, un patrimoniu datând din 1827,
clasându-se printre cele mai premiate vinării din Europa 2. Marketing diferenţiat: compania nu se teme să
fie diferită în abordarea marketingul, prioritizând canalele digitale și concentrându-se pe conținut angajant
vs. publicitate tradițională.

Figura 2 Analiza lantului valorii în cadrul firmeri Purcari

Sursa: Rapoarte anualele a companiei publicate în perioada 2017-2021

Analiza lanțului de valoare al firmei Purcari arată că amortizările au avut o tendință de a scădea în timp,
cu excepția anului 2020, când au crescut. Cheltuielile cu materiile prime și materialele au crescut în mod
2
f793c2d09c54e0039fe1610a29770807.pdf (simpalsmedia.com) p.20
constant, reflectând importanța acestora în activitatea de producție. Cheltuielile cu forța de muncă au
crescut constant, în timp ce cheltuielile de marketing și distribuție au crescut în fiecare an, indicând o
investiție crescândă în acest domeniu. Alte cheltuieli, cum ar fi cheltuielile administrative, au avut o
tendință de creștere ușoară.
Profitul a rămas relativ constant în acest perioadă, în jur de 30-40% din venituri. Acest lucru poate indica
că firma Purcari a investit în cheltuieli importante pentru a-și susține activitatea și a-și menține poziția
competitivă pe piață.
Lanțul de valoare al firmei Purcari reflectă un echilibru între investițiile în resursele necesare pentru
producție și cheltuielile de marketing și distribuție, cu un profit constant. Această analiză ar putea fi
utilizată pentru a identifica zonele în care firma poate optimiza costurile sau îmbunătăți investițiile pentru
a-și îmbunătăți avantajul competitiv.

2. Analiza mediului de afaceri la nivel mezzo-economic

2.1. Analiza pieței și a industriei
Tabel 2: Analiza consumului aparent
Achiziții Livrări
Țări Consum
Ani Producție Import intracomunita Export intracomunita
analizate aparent
re re
Austria 2017 6196300000 8,604,891 207,015,367 53,040,632 113,989,861 6,244,889,765
Austria 2018 6249600000 7,491,325 209,770,453 61,356,084 123,165,139 6,282,340,555
Austria 2019 6556900000 7,791,822 230,512,292 60,710,895 133,549,500 6,600,943,719
Austria 2020 6740700000 8,210,787 194,006,665 61,379,724 137,172,359 6,744,365,369
Austria 2021 6874700000 7,997,390 218,403,740 77,036,087 158,117,481 6,865,947,562
Belgia 2017 8236700000 97,763,345 865,322,815 41,613,511 100,496,190 9,057,676,459
Belgia 2018 8511000000 101,043,977 872,248,810 46,018,107 116,193,341 9,322,081,339
Belgia 2019 8929700000 101,839,406 902,221,236 52,431,577 126,074,346 9,755,254,719
Belgia 2020 8571000000 88,272,357 905,419,640 55,294,175 120,928,301 9,388,469,521
Belgia 2021 9097700000 93,974,699 1,189,494,069 399,436,490 136,417,702 9,845,314,576
Cehia 2017 3681200000 27,674,806 175,056,956 1,428,254 22,045,866 3,860,457,642
Cehia 2018 3950400000 32,462,752 190,906,366 2,471,704 25,298,868 4,145,998,546
Cehia 2019 4178700000 26,847,645 202,748,941 1,975,854 26,498,512 4,379,822,220
Cehia 2020 4156300000 26,798,789 209,193,232 2,242,037 33,722,591 4,356,327,393
Cehia 2021 4348000000 26,242,593 222,983,703 3,673,099 34,279,125 4,559,274,072
Italia 2017 28331800000 32,451,810 289,810,639 3,769,920,772 2,235,188,836 22,648,952,841
Italia 2018 29504700000 17,339,237 333,237,026 3,867,995,178 2,368,210,951 23,619,070,134
Italia 2019 30255900000 12,518,507 320,931,715 3,987,560,196 2,444,061,406 24,157,728,620
Italia 2020 29292100000 11,760,979 276,371,953 3,814,623,718 2,512,424,848 23,253,184,366
Italia 2021 28550800000 14,181,132 386,995,484 4,356,827,527 2,756,219,762 21,838,929,327
Romania 2017 8516100000 12413339 43128048 11230380 13289794 8,547,121,213
Romania 2018 9964200000 15930807 46756730 13108004 17349818 9,996,429,715
Romania 2019 10083200000 15105520 47712954 11221233 19620678 10,115,176,563
 Romania 2020 9603000000 20468412 49895357 8612818 22251305 9,642,499,646
Romania 2021 9682500000 22744573 70173102 10985816 23153698 9,741,278,161

În Austria, consumul aparent a crescut ușor în perioada 2017-2021, cu o valoare medie anuală de
aproximativ 6,5 miliarde de euro. În Belgia, consumul aparent a crescut constant în aceeași perioadă, cu o
valoare medie anuală de aproximativ 9,5 miliarde de euro. În Cehia, consumul aparent a crescut în
perioada 2017-2021, cu o valoare medie anuală de aproximativ 4,3 miliarde de euro. În Italia, consumul
aparent a scăzut în perioada 2017-2021, cu o valoare medie anuală de aproximativ 23 miliarde de euro. În
Romania, consumul aparent a crescut ușor în perioada 2017-2021, cu o valoare medie anuală de
aproximativ 9,7 miliarde de euro. În general, se poate observa o tendință de creștere a consumului
aparent pe piața vinurilor în Austria, Belgia și Cehia, în timp ce în Italia se observă o tendință de
scădere. În Romania, consumul aparent a crescut ușor în această perioadă.

Concurența din Produse de Potențiali noi

Țara Furnizori Clienți
sector substituire concurenți
Vin Rosu
GLAS MEISL Christian &
Grüner Veltliner Domeniile
Austria ISOLIERGLAS Hofer GMBH Raimund Burda
Mönchhof Samburesti
GMBH GmbH
Pinot Noir Sec
Domane
B&W Vin Rosu Jidvei
SEKTKELLER Wachau
GLASBAU LIDL-ZT Craita
Austria EI SZIGETI Riesling
GMBH & CO. GMBH Transilvaniei,
GMBH Smaragd
KG demidulce
Terrassen 2021
Prager Grüner
ERTL GLAS Austria Spar Veltliner Rosé Brut
HANNES
Austria AKTIENGESE International Achleiten (Domaine Chant
REEH GMBH
LLSCHAFT AG Stockkultur d’Eole
Smaragd
ERWIN
OBSTLAND-
WEBER - METRO Cash
KELLEREI Dorli Muhr
KRISTALLIU & Carry
Austria ALLACHER Carnuntum Cuvée Houben
M Österreich
GMBH & CO 2018
GLAS.ERLEBE GmbH
KG
N.
LEKKERLAN F.X. Pichler Vin Rosu
STOELZLE D HANDELS- Loibner Tenuta Ulisse
Penny Markt
Austria OBERGLAS UND Loibenberg Unico
Österreich
GMBH DIENSTLEIST Riesling Montepulciano
UNGS GMBH Smaragd 2016 D'Abruzzo
Caymus Special
SPRINGAEL VALLIS Grand Selection
Belgia Colruyt Group
NORA SCALDIS Millésime 2018 Cabernet
Sauvignon
VAN San Marzano
Delhaize Group LEROY L’Insoumise
Belgia TILBORGH
SCA BERNADETTE Brut 2020
Primitivo di
PATRICK Manduria
Belgia VERSWIJVEL Carrefour HAGELANDS Rosé Brut Vin Rosu
YVES Belgia SA WIJNPROEVE (Domaine Chant Domeniile
RSGENOOTSC d’Eole Samburesti
 HAP Pinot Noir Sec
Vin Rosu Jidvei
Lidl Belgia LES
B2B Craita
Belgia PRODUCTS
GmbH und VIGNERONS Cuvée Houben
Transilvaniei,
Co.KG DE NALINNES
demidulce
COTEAUX
ALDI INKOOP Brut de Brabant Grüner Veltliner
Belgia HGC HANOS
BELGIA N.V.
DES
(Domaine W) Mönchhof
AVELINES
Vin Rosu
BS VINAŘSKÉ Milan Nestarec
Domeniile
Cehia POTŘEBY, Billa S.R.O Milan Nestarec Danger 380
Samburesti
S.R.O. Volts
Feteasca Neagra
Milan Nestarec Vin Rosu
CORK
Lidl Česká Forks and Domeniile
Cehia JANOSA,
republika v.o.s.
Richard Stávek
Knives Red Samburesti
S.R.O.
2019 Pinot Noir Sec
Vin Rosu Jidvei
JIZERSKÁ Richard Stávek
Craita
Cehia PORCELÁNK Tesco Stores ČR Krásná Hora Divý Ryšák
Transilvaniei,
A S.R.O 2019
demidulce
Milan Nestarec
VINAŘSTVÍ Grand
Cehia MIVALT S.R.O Globus S.R.O
GALANT
I am not a big
Millésime 2018
wine 2017
K&P Kaufland Česká Krásná Hora L’Insoumise
Cehia E.MI.VINO
TRANSPORT republika v.o.s. Pinot Noir 2018 Brut 2020
SUGHERIFICI Caymus Special Vin Rosu
O BALZA LIDL ITALIA Selection Domeniile
Italia Caymus
FRATELLI S.R.L Cabernet Samburesti
S.R.L Sauvignon Pinot Noir Sec
Vin Rosu Jidvei
AMORIM San Marzano
MARAVEGE GIORDANO Craita
Italia CORK ITALIA
S.R.L. WINES
Primitivo di
Transilvaniei,
S.P.A. Manduria
demidulce
Vin Rosu
IL
VEGEZIO Amaranta Grüner Veltliner
Italia CONTENITOR Alberto Nani
S.R.L. Montepulciano Mönchhof
E
D'Abruzzo
Vin Rosu
ARCOBALEN
Tenuta Ulisse
O Krásná Hora
Italia COOPERATIV
AGORA' S.R.L Voga Unico
Pinot Noir 2018
Montepulciano
A SOCIALE
D'Abruzzo
Vin Rosu
Consorzio
GRIMA Varvaglione Milan Nestarec
Nazionale
Italia TRANSPORTS
Dettaglianti -
Luna di Luna Papale Linea Danger 380
S.R.L Oro Primitivo Volts
SC
Manduria
AZARIKI Vin Rosu,
VINEXPERT Grand
Romania COMMERCE
SRL
Recas Recas, Cuvee
Millésime 2018
SRL Uberland
Vin Rosu Recas
JANOSA KAUFLAND Domeniile L’Insoumise
Romania IMPEX SRL SRL Samburesti
Selene Syrah
Brut 2020
Sec
Romania NOVA GLASS PROFI SRL Jidvei Vin Rosu Vin Rosu
SRL Domeniile Tenuta Ulisse
 Unico
Samburesti
Montepulciano
Feteasca Neagra
D'Abruzzo
Vin Rosu
Vin Rosu
Varvaglione
ART GLASS PENNY Domeniile
Romania TISCHER SRL TRADING SRL
Cotnari
Samburesti
Papale Linea
Oro Primitivo
Pinot Noir Sec
Manduria
Vin Rosu Jidvei
MARA
CARREFOUR Domeniile Craita Grüner Veltliner
Romania LOGISTICS
ROMANIA SA Averesti Transilvaniei, Mönchhof
QUALITY SRL
demidulce
Tabel 3: Componentele modeluli Porter

1. Factorii cheie de furnizare: Furnizorii Purcari se află în mai multe țări, cum ar fi Austria,
Belgia, Cehia și Italia. Ei au mai mulți furnizori, dar pot fi afectați de oamenii de afaceri
puternici, precum GLAS MEISL ISOLIERGLAS GMBH și B&W GLASBAU GMBH &
CO. KG din Austria. Aceștia au un nivel ridicat de putere în piață.
2. Factorii cheie de cerere: Purcari au mai mulți clienți, cum ar fi Hofer GMBH și LIDL-ZT
GMBH din Austria și Colruyt Group din Belgia. Concorurența din sector este acerbă, cu
competitori puternici precum Christian & Raimund Burda GmbH din Austria și Vallis
Scaldis din Belgia.
3. Produs de substituție: Există mai multe produse de substituție disponibile pe piață, cum ar
fi vinurile roșii din Domeniile Samburești Pinot Noir Sec și Jidvei Craita Transilvaniei,
demidulce. Acestea pot fi alternative la produsele Purcari.
4. Potentialii noi concurenți: Potențialii noi concurenți sunt oricine poate oferi produse
similare sau alternative la produsele Purcari. De exemplu, producătorii de vin pot deveni
concurenți, cum ar fi F.X. Pichler Loibner Loibenberg Riesling Smaragd 2016 din
Austria.
Purcari se confruntă cu o competiție puternică din partea furnizorilor, clienților și competitorilor.
Ei trebuie să-și mențină poziția pe piață prin inovație și adaptare la cerințele clienților și la
mediul concurențial. Produsul de substituție poate fi un factor important în decizia clienților și
Purcari trebuie să ia în considerare acest aspect în strategia lor pe termen lung. Potențialii noi
concurenți pot apărea oricând și Purcari trebuie să fie pregătiți pentru acest lucru prin
îmbunătățirea continuă a produselor și serviciilor lor.

2.2. Analiza structurală a forțelor competitive

Figura 3. Companiile Analizate în procesul agregării indicilor analizei concurențiale de piață

2022 2022 2022 2022 2022

0.12632 0.2288557
CR3 6.7 IHH3 0.1819 CCI3 5 R3 0.04673 G3 214
0.20417 0.9473684
CR5 9.5 IHH5 0.2211 CCI5 62 R5 0.03968 G5 211
0.31971 0.9378378
CR10 14.8 IHH10 0.2792 CCI10 81 R10 0.03012 G10 378
0.41164 0.9324017
CR25 22.9 IHH25 0.3253 CCI25 24 R25 0.02513 G25 467
Tabelul 4. Rezultatele agregării indicilor analizei concurențiale
Sursa: prelucrare proprie a datelor

Coeficientul de concentrare (CR): acesta măsoară cât de concentrată este o piață în funcție de cât de multe
venituri sunt realizate de cei mai mari jucători din piață. Un coeficient mare de concentrare indică un
nivel ridicat de concentrare pe piață și, prin urmare, un mediu concurențial mai puțin favorabil pentru
firmele mai mici, din acest punct de vedere se poate observa că indicele are o valoare scăzută în toate
cazurile, indicând o piață slab concentrată, care reprezintă un mediu concurențial favorabil pentru Purcari.
Indicele Herfindahl-Hirschman (IHH): acesta măsoară nivelul de concentrare prin combinare dicat de
concentrare pe piață, de asemenea indică un nivel mic de concentrare pe piață, favorabil pentru Purcari,
din perspectiva intrării pe noi piețe.
Indicele concentrării comprehensive (CCI): acesta combină mai multe măsuri de concentrare, cum ar fi
CR și IHH, pentru a oferi o imagine mai completă a nivelului de concentrare din piață. Pentru a
reconfirma datele calculate anterior și a sublinia, încă o dată, nivelul scăzut de concentrare pe piață.
Indicele Rosenbluth (R): acesta măsoară cât de mult control exercită cei mai mari jucători din piață asupra
prețurilor. Un R mare indică un nivel ridicat de concentrare și, prin urmare, un medio concurențial mai
puțin favorabil. Dar ținând cont de specificul indutriei de vinificație, tradițional, pe piețe internaționale,
gradul de control de către un număr mici de firme nu a fost niciodată ridicat, ținând cont de specificle
consumului, și preferințele consumatorilor pentru produse naționale, locale și acesibile la preț, cât și
distribuite printr-un lanț de distribuție cât mai comprehensiv la nivelul fiecărei economii în care acest
produs este prezent. Acest aspect permite vinăriilor să intre pe piețe noi cu ușurință, dar implică o
dificultate sporită în a concentra control, ulterior, acest indicator este favorabil pentru Purcari din
persectiva expansiunii ulterioare, și nefavorabil din perspectiva piețelor pe care se află deja.
Coeficientul Gini (G): acesta măsoară nivelul de egalitate a distribuției veniturilor între jucătorii din piață.
Un coeficient G mare indică o concentrare ridicată a veniturilor în mâinile unui număr mic de jucători,
ceea ce poate indica un mediu concurențial mai puțin favorabil pentru firmele mai mici, iar din acest
punct de vedere, se poate vedea că majoritatea absolută venitului este concentrat la primele 5 firme, G
având o valoare de 0.94, ceea ce denotă o valoare ridicată a fiecărui produs, vândut de primele 5 firme,
dacă este să ne raportăm la cota de piață, ca total din vânzări, practic, deși mediul este unul divers și
concurențial, din punct de vedere a volumui vândut, firmle ce reușesc să se diferențieze, prin imaginea de
brand, reuseșc să obțină venituri mult mai mari, astfel mediul este unul nefavorabil, imaginea de brand
construinduse în timp.

Figura 4. Matricea profilului competitiv

Sursa: prelucrare proprie a datelor
Matricea profilului competitiv oferă o imagine generală a poziției firmei Purcari Wineries PLC în raport
cu competitorii săi E&J Gallo Winery Inc și Treasury Wine Estates Ltd. Acest instrument de analiză
permite evaluarea performanței firmei și a factorilor critici pentru succesul acesteia, cu scopul de a
identifica punctele forte și slabe ale firmei și a determina zonele în care poate fi îmbunătățită. Factorii
critici pentru succesul firmei Purcari sunt: cota de piață (25%), poziția financiară (10%), calitatea
produsului (10%), distribuția (15%), expansiunea globală (5%), capacitatea de producție (10%), comerțul
electronic (5%) și competitivitatea prețului (20%). Din analiza matricei, se observă că Purcari obține un
scor general de 3.05, care indică o performanță moderată comparativ cu competitorii săi E&J Gallo
Winery Inc și Treasury Wine Estates Ltd, care au un scor de 3.4 și 3, respectiv. Cota de piață, unul dintre
factorii critici pentru succesul firmei, este evaluată la 2, ceea ce sugerează o cotă scăzută de piață în
comparație cu competitorii săi. Poziția financiară a firmei Purcari este evaluată la 4, ceea ce indică o
situație financiară solidă. Calitatea produsului este, de asemenea, evaluată la 4, ceea ce sugerează că
Purcari oferă produse de înaltă calitate. Distribuția este evaluată la 4, ceea ce sugerează că firma are o
rețea eficientă de distribuție.
Expansiunea globală a firmei Purcari este evaluată la 3, ceea ce sugerează că firma are o presență limitată
pe piețe globale. Capacitatea de producție a firmei este evaluată la 4, ceea ce indică o capacitate suficientă
de producție. Comerțul electronic al firmei Purcari este evaluat la 4, ceea ce sugerează că firma are o
prezență activă în comerțul electronic. Punctajul de 3.05 o situează pe companie pe locul 2, pentru a
îmbunătăți situația din acest punct de vedere, compania ar trebui să își pună ca scop mărirea cotei de
piață, punct la care pierde cel mai mult punctaj față de competitiori.

2.3. Analiza stakeholderilor

Reacția/
Importanța
Stakeholderul Așteptările Comporta
Contribuția stakeholderului și influența
firmei stakeholderului mentul
(1-5)
firmei

Shareholder-ii Investiții financiare în Maximizarea profitului și

companie, determinarea creșterea valorii
3 5
boardului de conducere a companiei
companiei

Clienții Creșterea posibilităților de Accesibilitatea produsului

4 1
probabili vânzare

Furnizorii Furnizarea de materie primă Predictibilitatea

1 1
în procesul de producție comenzilor

Clienții Achiziționarea produselor ( Produse cât mai calitative

încheierea ciclului de la un preț cât mai 5 2
investiție) accesibil

Sidicatelele Reprezentarea angajaților Condiții de muncă și

unităților de companiei salarizare echitabilă 5 2
producție

Tabelul nr 5. Stakeholderii firmei

Sursa: prelucrare proprie a datelor

Această analiză a stakeholderilor arată că shareholderii sunt considerați cei mai importanți
stakeholderi pentru compania Purcari, cu o importanță de 3 și o influență de 5. În același timp,
clienții actuali și potențiali sunt considerați foarte importanți, cu o importanță de 5 și o influență
de 2. Sindicatele unităților de producție și angajații sunt, de asemenea, considerați importanți, cu
o importanță de 5 și o influență de 2. Comportamentul firmei față de acești stakeholderi ar trebui
să fie orientat către maximizarea profitului și a creșterii valorii pentru shareholderi, în același
timp menținând un preț accesibil și o calitate bună a produselor pentru clienți. De asemenea,
firma ar trebui să ia în considerare și să răspundă așteptărilor și nevoilor angajaților și ale
comunității locale.

3. Analiza mediului de afaceri la nivel macroeconomic

3.1. Scanarea mediului natural-geografic
Mediul natural-geografic joacă un rol important în strategia de dezvoltare a unei firme. Acest mediu se
referă la elementele geografice, cum ar fi topografia, clima, solul, resursele naturale, care pot afecta
activitatea unei companii. Un mediu natural-geografic favorabil poate fi un avantaj pentru o firmă,
oferind oportunități pentru creștere și dezvoltare. De exemplu, accesul la resurse naturale poate reduce
costurile de producție, iar o climă adecvată poate spori productivitatea. Pe de altă parte, un mediu natural-
geografic nefavorabil poate fi un obstacol pentru o firmă, creând dificultăți sau chiar oprind activitatea.
De exemplu, topografia accidentată poate împiedica accesul la anumite resurse sau poate crește costurile
de transport, iar un climat neprielnic poate reduce calitatea produselor sau poate afecta productivitatea
angajaților.

Tabel nr. 3.1.1. Evoluția Manufacture of food products; beverages and tobacco products în cazul
țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2017 2018 2019 2020 2021 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria Mil. E 6.196,3 6.249,6 6.556,9 6.740,7 6.874,7 678 10,95% Locul 3
Belgia Mil. E 8.236,7 8.511,0 8.929,7 8.571,0 9.097,7 861 10,45% Locul 4
Cehia Mil. E 3.681,2 3.950,4 4.178,7 4.156,3 4.348,0 667 18,11% Locul 1
Italia Mil. E 28.331,8 29.504,7 30.255,9 29.292,1 28.550,8 219 0,77% Locul 5
România Mil. E 8.516,1 9.964,2 10.083,2 9.603,0 9.682,5 1166 13,70% Locul 2
Sursa:https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/NAMA_10_A64__custom_4096989/default/table?
lang=en&fbclid=IwAR157s1oq38fWnP4_ofjVqWyuYXmtjgEziNeFRetgVhb--LNr9C-F3U0dBA

Tabelul prezintă evoluția „Fabricației de produse alimentare, băuturi și produse din tutun” în țări selectate
în perioada 2017-2021. Datele sunt exprimate în milioane de euro . Tabelul arată, de asemenea, abaterea
totală (2017-2021), indicele de creștere relativă (2017-2021) și primele 5 țări din industrie. Potrivit
datelor, Cehia are cel mai mare indice de creștere relativă de 18,11%, ceea ce o face țara numărul 1 în
industrie. Pe locul doi se situează România cu un indice de creștere de 13,70%, urmată de Austria cu un
indice de creștere de 10,95%, Belgia cu un indice de creștere de 10,45% și Italia cu un indice de creștere
de 0,77%. Este important de menționat că, în timp ce Cehia a avut cel mai mare indice de creștere,
abaterea absolută în termeni de milioane de euro este cea mai mică dintre primele 5 țări, la 667 de
milioane de euro. România a avut cea mai mare abatere cu 1166 milioane de euro. Acest lucru ar putea
indica faptul că, în timp ce Cehia a avut o rată de creștere mai mare, dimensiunea generală a industriei din
România este mai mare. În ansamblu, industria „Fabricarea de produse alimentare, băuturi și produse din
tutun” a cunoscut o creștere în toate țările analizate, cu excepția Italiei, care a înregistrat o scădere a
industriei cu 0,77%. Creșterea în această industrie se datorează probabil creșterii cererii pentru alimente,
băuturi și produse din tutun și capacității acestor țări de a satisface această cerere.

Tabel nr. 3.1.2. Evoluția teren arabil (% din suprafața terenului) în cazul țărilor selectate pentru perioada
2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2017 2018 2019 2020 2021 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
16,29289 16,10445 16,08276 16,06313 16,00920
Austria hectare 869 952 781 621 989 0 -1,74% Locul 5
hectare 28,05151 27,60898 28,07133 28,31195 28,56263
Belgia 915 283 421 509 54 1 1,82% Locul 3
hectare 32,26266 32,32741 32,17199 32,17998 32,17877
Cehia 028 873 845 718 335 0 -0,26% Locul 4
hectare 22,64657 22,77937 22,73449 23,38108 23,09978
Italia 545 089 705 056 797 0 2,00% Locul 2
hectare 37,30006 37,13056 37,75208 38,96905 38,74739
România 954 328 623 424 221 1 3,88% Locul 1
Sursa : https://databank.worldbank.org/reports.aspx?source=2&series=AG.LND.ARBL.ZS&country=#

Terenurile arabile includ terenurile definite de FAO drept terenuri cu culturi temporare (suprafețele
cultivate duble sunt socotite o singură dată), pajiști temporare pentru cosit sau pentru pășune, terenuri
aflate în grădini de piață sau de bucătărie și terenuri temporar înfrumusețate. Terenurile abandonate ca
urmare a culturii schimbătoare sunt excluse.
Analiza Tabelului 3.1.2 arată evoluția terenurilor arabile în cinci țări europene - Austria, Belgia,
Republica Cehă, Italia și România - în perioada 2017-2021. În ceea ce privește abaterea totală, aceasta se
pare că a rămas constantă sau a scăzut în cazul tuturor țărilor analizate, cu excepția României, unde s-a
înregistrat o creștere ușoară. În ceea ce privește indicele relativ de creștere, acesta arată o creștere ușoară
în Belgia și o creștere mai semnificativă în Italia și România. Austria și Republica Cehă au înregistrat o
scădere ușoară a acestui indice. În privința top 5 țări, România se află pe primul loc în ceea ce privește
evoluția terenurilor arabile, urmată de Italia, Belgia, Republica Cehă și Austria. În concluzie, această
analiză arată că în perioada 2017-2021, evoluția terenurilor arabile a fost variabilă în țările analizate, cu o
creștere semnificativă în Italia și România și o scădere ușoară în Austria și Republica Cehă.

Tabel nr. 3,1.3. Evoluția Terenului agricol (% din suprafața terenului) în cazul țărilor selectate pentru
perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2017 2018 2019 2020 2021 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
32,35785 32,16941 32,14772 32,12809 32,07416
Austria h 264 348 176 016 384 0 -0,88% Locul 5
Belgia h 44,61030 43,82430 44,71598 44,79599 45,06635 0 1,02% Locul 3
 383 647 415 075 733
45,17549 45,60290 45,62880 45,63999 45,64686
Cehia h 54 118 456 974 659 0 1,04% Locul 2
43,32505 43,37432 41,94874 44,36999 43,95756
Italia h 969 96 847 564 754 1 1,46% Locul 1
Români 58,76651 58,14499 58,30146 60,09214 59,07075 Locul 4
a h 599 305 036 186 8 0 0,52%
Sursa datelor: https://databank.worldbank.org/reports.aspx?source=2&series=AG.LND.AGRI.ZS&country=#

Terenul agricol se referă la ponderea suprafeței de teren arabil, sub culturi permanente și sub pășuni
permanente. Terenurile arabile includ terenurile definite de FAO ca fiind terenuri cu culturi temporare
(suprafețele cultivate dublu se numără o singură dată), pajişti temporare pentru cosit sau pentru pășune,
terenuri aflate în grădini de piață sau de bucătărie și terenuri temporar încolțite. Terenurile abandonate ca
urmare a culturii schimbătoare sunt excluse. Terenul cu culturi permanente este terenul cultivat cu culturi
care ocupă terenul pentru perioade lungi de timp și nu trebuie replantate după fiecare recoltă, cum ar fi
cacao, cafea și cauciuc. Această categorie include terenurile sub arbuști cu flori, pomi fructiferi, nuci și
viță de vie, dar exclude terenurile sub arbori cultivați pentru lemn sau cherestea. Pășunile permanente sunt
terenurile folosite timp de cinci sau mai mulți ani pentru furaje, inclusiv culturile naturale și cultivate.
Tabelul 3.1.3 prezintă evoluția terenului agricol în cazul a cinci țări (Austria, Belgia, Cehia, Italia și
România) în perioada 2016-2020. Unitatea de măsură utilizată în tabel este hectare (h).Din tabel se poate
observa că Italia are cea mai mare evoluție în ceea ce privește terenul agricol, cu un indice relativ de
creștere de 1,46% în intervalul de timp analizat. Pe locul 2 se află Cehia cu un indice relativ de creștere de
1,04%, iar pe locul 3 se află Belgia cu un indice relativ de creștere de 1,02%. Pe de altă parte, România se
situează pe locul 4 cu un indice relativ de creștere de 0,52% și Austria se află pe ultimul loc cu un indice
relativ de scădere de 0,88%.

Tabel nr. 3.1.4. Evoluția Ocuparea forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă) în
cazul țărilor selectate pentru perioada 2015-2019

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2015 2016 2017 2018 2019 creștere
Țările (2015- țări
(2015-
analizate 2019)
2019)
4,530000 4,349999 3,930000 3,690000 3,660000
Austria % 21 905 067 057 086 -1 -19,21% Locul 4
1,179999 1,159999 0,990000 0,920000
Belgia % 948 1,25 967 0095 0167 0 -22,03% Locul 5
2,930000 2,900000 2,799999 2,799999 2,660000
Cehia % 067 095 952 952 086 0 -9,22% Locul 2
3,880000 3,779999 3,759999 3,890000
Italia % 3,75 114 971 99 105 0 3,73% Locul 1
Români 25,59000 23,10000 22,78000 22,30999 21,23999
a % 015 038 069 947 977 -4 -17,00% Locul 3
Sursa: https://databank.worldbank.org/reports.aspx?source=2&series=SL.AGR.EMPL.ZS&country=#

Ocuparea forței de muncă este definită ca fiind persoanele în vârstă de muncă care au fost angajate în
orice activitate pentru a produce bunuri sau a furniza servicii pentru remunerare sau profit, fie la locul de
muncă în perioada de referință sau nu la locul de muncă din cauza absenței temporare de la un loc de
muncă sau pentru a lucra. aranjarea timpului. Sectorul agricol este format din activități din agricultură,
vânătoare, silvicultură și pescuit, în conformitate cu diviziunea 1 (ISIC 2) sau categoriile A-B (ISIC 3)
sau categoria A (ISIC 4).

Tabelul nr. 3.1.4 prezintă evoluția procentului ocupării în agricultură din totalul ocupării pentru 5
țări selectate în perioada 2015-2019. Datele arată că, în general, procentul ocupării în agricultură
a scăzut în toate țările, cu o abatere totală între -1% și -4% în această perioadă. Cea mai mare
scădere a fost înregistrată în Belgia, cu -22,03% și în România, cu -17,00%. Italia are procentul
cel mai stabil al ocupării în agricultură, cu o creștere relativă de 3,73%. Cehia are un procent de
scădere relativ de 9,22%, în timp ce Austria și România au scăzut cu 19,21% și 17,00%
respectiv. Aceste informații sunt importante pentru strategia de dezvoltare a firmei care
activează în sectorul agricol, precum este Purcari, ținând cont de faptul că firma își produce
materia primă provenită din activitatea agriculturală, deoarece pot afecta piața forței de muncă,
costurile aferente angajării și calificarea angajaților disponibili. De asemenea, acest tabel oferă
informații despre tendințele și oportunitățile de dezvoltare în domeniul agriculturii în țările
selectate și indică oportunitățile de extindere a procesului de producție în economiile analizate.
Tabel nr. 1.5. Evoluția Retrageri anuale de apă dulce, agricultură (% din prelevarea totală de apă dulce)
în cazul țărilor selectate pentru perioada 2015-2019

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2015 2016 2017 2018 2019 creștere
Țările (2015- țări
(2015-
analizate 2019)
2029)
2,207840 2,207840 2,207840 2,207840 2,207840
Austria m3 554 554 554 554 554 0 0,00% Locul 3
1,126690 1,099846 1,041040 1,274214 1,274214
Belgia m3 035 878 219 241 241 0 13,09% Locul 1
2,896341 2,858895 3,018867 2,855245
Cehia m3 3,3875 463 706 925 684 -1 -15,71% Locul 4
49,72504 49,72504 49,72504 49,72504 49,72504
Italia m3 973 973 973 973 973 0 0,00% Locul 3
Români 19,96906 19,50109 22,01387 22,24127 22,24127
a m3 419 821 864 182 182 2 11,38% Locul 2
Sursa: https://databank.worldbank.org/reports.aspx?source=2&series=AG.LND.AGRI.ZS&country=#

Acest tabel arată evoluția retragerilor anuale de apă dulce în agricultură în cazul unor țări
selectate în perioada 2015-2019. Unitatea de măsură utilizată este metrul cub (m3). Belgia se
situiază pe primul loc în ceea ce privește indicele relativ de creștere cu un procent de 13,09%.
Romania se situează pe locul 2 cu o creștere de 11,38%. Austria și Italia au același indice relativ
de creștere de 0%. Cehia are un indice relativ de creștere negativ de -15,71%. Acest tabel poate fi
utilizat pentru a compara modul în care diferite țări gestionează retragerile de apă dulce în
agricultură și pentru a identifica țările care au o performanță mai bună în acest sens, pentru a
putea planifica, pe termen lung, în ce țări, dintre cele analizate, resursele de apă dulce sunt
gestionate mai bine, astfel minimizând riscul de secetă provocată de către factorul uman. Un
factor imporant de decizie pentru producerea de materie primă necesare în domeniul de activitate
a companiei Purcari.

3.2. Scanarea mediului demografic

Mediul demografic poate avea un impact important asupra mediului de afaceri internațional,
deoarece poate influenta nevoile si preferințele consumatorilor, precum si disponibilitatea forței
de munca si a resurselor. În primul rând, demografia poate influenta comportamentul
consumatorilor, incluzând preferințele lor pentru produse si servicii, precum si puterea lor de
cumpărare. De exemplu, daca o tara are o populație tânără si in creștere, aceasta poate indica
oportunități de creștere pentru produse si servicii orientate spre tineri, cum ar fi tehnologia si
divertismentul. Pe de alta parte, o populație în vârsta poate indica o cerere mai mare pentru
produse si servicii orientate spre îngrijirea sănătății si a nevoilor seniorilor. În al doilea rând,
mediul demografic poate influenta disponibilitatea forței de munca si a resurselor. De exemplu, o
populație tânără si in creștere poate indica o disponibilitate mai mare de forța de muncă, ceea ce
poate fi benefică pentru companiile care caută sa angajeze noi talente. Pe de alta parte, o
populație in vârsta poate indica o disponibilitate mai scăzută a forței de munca si o cerere mai
mare pentru pensii si beneficii și stimulente fiscale, ceea ce poate afecta mediul de afaceri. Prin
urmare, este important pentru compania Purcari să ia in considerare mediul demografic al
piețelor țintă si sa se adapteze la nevoile si preferințele consumatorilor, precum și la
disponibilitatea forței de muncă și a resurselor din fiecare țară.

Tabel nr. 3.2.1. Evoluția populatiei în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Perioad
a Indice
Abatere
studiată relativ de
totală Top 5
/ U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
(2016- țări
Țările (2016-
2019)
analizat 2019)
e
persoa Locul
Austria ne 8747301 8819901 8891388 8955102 9006398 259097 2,94% 1
persoa Locul
Belgia ne 11354420 11419748 11482178 11539328 11589623 235203 2,07% 2
persoa Locul
Cehia ne 10618857 10641034 10665677 10689209 10708981 90124 0,85% 3
persoa Locul
Italia ne 60663060 60673701 60627291 60550075 60461826 -201234 -0,33% 4
Români persoa Locul
a ne 19796285 19653969 19506114 19364557 19237691 -558594 -2,82% 5
Sursa datelor: https://www.worldometers.info/population/

Acest tabel prezintă evoluția numărului de locuitori în cazul unor țări selectate în perioada 2016-
2020. Informațiile din acest tabel sunt importante pentru mediul de afaceri international deoarece
pot indica oportunități sau provocări în ceea ce privește piața de consum și forța de muncă în
fiecare țară analizată. Se poate observa că, în general, populația a crescut sau s-a menținut
constantă în aceste țări, cu excepția României, unde populația a scăzut. Abaterea totală a
populației între 2016 și 2019 a fost de -0,33% în cazul Italiei și de -2,82% în cazul României. În
ceea ce privește creșterea relativă, Austria a avut cea mai mare creștere, cu 2,94%, în timp ce
România a avut cea mai scăzută creștere, cu -2,82%. O creștere în numărul de locuitori poate
indica o piață de consum mai mare și, prin urmare, oportunități de afaceri mai mari pentru
companii. Pe de altă parte, o scădere a numărului de locuitori poate indica o piață de consum mai
mică și, prin urmare, o provocare pentru afaceri. În plus, numărul de locuitori poate afecta
disponibilitatea forței de muncă în fiecare țară. O creștere în numărul de locuitori poate indica o
forță de muncă mai mare, ceea ce poate fi beneficiu pentru investitori. Pe de altă parte, o scădere
a numărului de locuitori poate indica o forță de muncă mai mică, ceea ce poate fi o provocare
pentru companii.

Tabel nr. 3.2.2. Evoluția ratei somajului în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2016- țări
(2016-
analizate 2020)
2020)
Austria mii 190 182 150 126 148 -42 -22,11% Locul 2
Belgia mii 162 171 174 164 161 -1 -0,62% Locul 4
Cehia mii 27 22 19 17 14 -13 -48,15% Locul 1
Italia mii 734 731 668 660 847 113 15,40% Locul 5
Români
a mii 212 207 203 193 171 -41 -19,34% Locul 3
Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/lfsi_sup_a_h/default/table?lang=en

Acest tabel prezintă evoluția ratei șomajului în cazul unor țări selectate pentru perioada 2016-
2020. Rata șomajului este procentul persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă și care
sunt disponibile pentru a munci, dar nu au un loc de muncă, raportat la numărul total de persoane
din forța de muncă. Aceasta este una dintre măsurile cheie utilizate pentru a evalua starea
economiei unei țări și nivelul de ocupare a forței de muncă. Rata șomajului poate afecta atât
persoanele care caută un loc de muncă, cât și economia în ansamblu prin influențarea cererii și
ofertei pe piața muncii, a cheltuielilor sociale și a nivelului de venit disponibil. . Se observă o
scădere generală a ratei șomajului în majoritatea țărilor analizate, cu excepția Italiei, unde se
înregistrează o creștere a ratei șomajului. Cehia se situează pe primul loc în ceea ce privește
scăderea ratei șomajului, cu o abatere totală de -48,15% între anii 2017 și 2020. Austria se
situează pe locul 2, cu o abatere totală de -22,11%. România se situează pe locul 3, cu o abatere
totală de -19,34%. Belgia se situează pe locul 4, cu o abatere totală de -0,62%. Italia se situează
pe locul 5, cu o abatere totală de 15,40%. Această informație este importantă pentru mediul de
afaceri, deoarece oferă o imagine asupra situației economice din țările analizate, și poate
influența deciziile de investiții sau expansiune în aceste țări. Este important să se țină cont de
evoluția ratei șomajului atunci când se evaluează potențialul de piață al unei țări și capacitatea
acesteia de a genera venituri și locuri de muncă.
 Tabel nr. 3.2.3. Evoluția forței de munca procentuale în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-
2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria % 67,7 68,5 69,7 70,5 69,7 2 2,95% Locul 3
Belgia % 76,7 78,5 79,9 80,3 79,7 3 3,91% Locul 2
Cehia % 61,4 62,3 63,0 63,5 61,9 1 0,81% Locul 4
Italia % 74,8 75,4 76,2 76,8 74,8 0 0,00% Locul 5
Români
a % 60,3 62,7 63,9 65,1 65,2 5 8,13% Locul 1
Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Employment_-_annual_statistics

Tabel nr. 3.2.4. Evoluția speranței de viață la naștere în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-
2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria ani 81,6 81,6 81,7 81,9 81,2 0 -0,55% Locul 1
Belgia ani 81,4 81,5 81,6 82,0 80,8 -1 -0,79% Locul 2
Cehia ani 79,0 79,0 79,0 79,2 78,2 -1 -1,01% Locul 3
Italia ani 83,2 82,9 83,3 83,5 82,3 -1 -1,08% Locul 4
Români
a ani 75,2 75,3 75,4 75,6 74,4 -1 -1,14% Locul 5
Sursa datelor: https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.LE00.IN

Tabel nr. 3.2.5. Evoluția forței de muncă totale în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria persoane 4609337 4642407 4662739 4638300 4660820 51483 1,12% Locul 2
Belgia persoane 5086330 5144068 5194405 5168148 5240308 153978 3,03% Locul 1
Cehia persoane 5386053 5425122 5421467 5375292 5266397 -119656 -2,22% Locul 3
2610339 2616416 2590743 2512633 2501170
Italia persoane 9 3 0 6 6 -1091693 -4,18% Locul 4
Români
a persoane 9055159 8999055 8972261 8908333 8380691 -674468 -7,45% Locul 5
Sursa datelor: https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN
3.3. Scanarea mediului economic
Tabelul nr. 3.3.1. Evoluția gradului de libertate economică în cazul țărilor selectate pentru perioada
2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2016- țări
(2016-
analizate 2020)
2020)
Austria 71,7 72,3 71,8 72,0 73,3 2 2,23% Locul 3
Belgia 68,4 67,8 67,5 67,3 68,9 1 0,73% Locul 5
Cehia 73,2 73,3 74,2 73,7 74,8 2 2,19% Locul 4
Italia 61,2 62,5 62,5 62,2 63,8 3 4,25% Locul 2
Romani
a 65,6 69,7 69,4 68,6 69,7 4 6,25% Locul 1
Sursa datelor: https://indexdotnet.azurewebsites.net/index/explore?view=by-region-country-year&u=638116069101743262

Libertatea economică este dreptul fundamental al fiecărui om de a-și controla propria muncă și
proprietate. Într-o societate liberă din punct de vedere economic, indivizii sunt liberi să muncească, să
producă, să consume și să investească în orice mod doresc. În societățile libere din punct de vedere
economic, guvernele permit muncii, capitalului și bunurilor să se deplaseze liber și se abțin de la
constrângere sau constrângere a libertății dincolo de măsura necesară pentru a proteja și menține
libertatea însăși.
Tabel nr. 3.3.2. Evoluția inflației în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2016- țări
(2016-
analizate 2020)
2020)
Austria % 0,97 2,23 2,12 1,49 1,39 0 43,30% Locul 3
Belgia % 1,77 2,22 2,31 1,25 0,43 -1 -75,71% Locul 2
Cehia % 0,68 2,45 2,15 2,85 3,16 2 364,71% Locul 5
-
Italia % -0,05 1,33 1,24 0,63 -0,14 0 180,00% Locul 1
Români
a % -1,55 1,34 4,63 3,83 2,63 4 269,68% Locul 4
Sursa datelor: https://www.statista.com/search/?
q=Inflation+rate+from+1987+to+2027&Search=&qKat=search&newSearch=true&p=1

Inflația poate avea un impact major asupra performantelor economice ale unei companii, precum si asupra
mediului de afaceri in care acesta funcționează. In acest context, este important sa se monitorizeze
evoluția inflației la nivel național si sa se ia in considerare in planificarea strategiilor de afaceri. În
perioada 2016-2020, inflația a avut o evoluție diferita in tarile analizate, cu variații semnificative in ceea
ce privește abaterea totala si indicele relativ de creștere. Austria a înregistrat o abatere totala de 0% si un
indice relativ de creștere de 43,30%, situându-se pe locul 3 in topul tarilor cu cele mai mici abateri. Belgia
a avut cea mai mare abatere totala, -1%, si un indice relativ de creștere de -75,71%, situându-se pe locul
2. Cehia a înregistrat o abatere totala de 2% si un indice relativ de creștere de 364,71%, situându-se pe
locul 5 in top. Italia a avut o abatere totala de 0% si un indice relativ de creștere de -180%, situându-se pe
locul 1. Romania a avut o abatere totala de 4% si un indice relativ de creștere de 269,68%, situându-se pe
locul 4 in top.
Tabel nr. 3.3.3. Evoluția PIB-ului în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
4172611 4549911 4446211 4352252 4803684 6310725
Austria $ 51845 74096 76101 38000 03893 2048 15,12% Locul 4
5027647 5432990 5358308 5252118 5941041 9133945
Belgia $ 20556 66999 76745 10653 77540 6983 18,17% Locul 3
2186289 2490005 2525481 2459745 2817778 6314894
Cehia $ 40952 40729 79965 58654 87121 6170 28,88% Locul 2
1961796 2091932 2011302 1896755 2107702 1459066
Italia $ 197354 426267 198827 301518 842670 45315 7,44% Locul 5
Români 2101467 2433170 2510192 2513620 2840875 7394081
a $ 48920 79359 78416 40528 63696 4775 35,19% Locul 1
Sursa datelor: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD

Tabelul nr. 3.3.3 prezintă evoluția Produsului Intern Brut (PIB) pentru cinci țări selectate în perioada
2016-2020. Aceste date sunt importante pentru mediul internațional de afaceri, deoarece PIB reprezintă
valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse de economie intr-un an, reflectând performanța
economică a unei țări. Analizând tabelul, putem observa o creștere a PIB-ului pentru toate țările analizate,
cu excepția Italiei, unde PIB-ul a scăzut ușor. Romania se situează pe primul loc în ceea ce privește
creșterea PIB-ului, cu un indice relativ de creștere de 35,19%. Cehia se situează pe locul al doilea cu un
indice relativ de creștere de 28,88%, iar Belgia se situează pe locul trei cu un indice relativ de creștere de
18,17%. Aceste date sunt importante pentru mediul internațional de afaceri, deoarece ele oferă o imagine
de ansamblu asupra performanței economice a țărilor analizate și pot fi utilizate pentru a identifica
potențiale oportunități de investiții sau parteneriate între țări. De asemenea, aceste date pot fi utilizate
pentru a evalua stabilitatea economică și pentru a lua decizii informate privind afacerile internaționale. În
concluzie, datele prezentate în tabelul nr. 3.3 sunt esențiale pentru a înțelege performanța economică a
țărilor analizate și pentru a lua decizii informate în mediul internațional de afaceri.
Tabel nr. 3.3.4. Evoluția creșterii anuale a Pib-ului în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-
2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2016- țări
(2016-
analizate 2020)
2020 )
Austria % 2,26 2,43 1,52 -6,45 4,56 2 101,76% Locul 3
Belgia % 1,62 1,79 2,24 -5,36 6,13 5 278,73% Locul 2
Cehia % 5,17 3,22 3,03 -5,50 3,54 -2 -31,43% Locul 4
Italia % 1,67 0,93 0,48 -9,04 6,74 5 303,95% Locul 1
Români % 8,20 6,03 3,85 -3,68 5,10 -3 -37,78% Locul 5
a
Sursa datelor: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG

Acest tabel prezintă evoluția creșterii anuale a Produsului Intern Brut (PIB) în cazul a cinci țări
selectate - Austria, Belgia, Cehia, Italia și România - pentru perioada 2016-2020. Valorile sunt
expresate în procente și arată modificările ratei anuale de creștere a PIB-ului în fiecare an.
Analiza acestor date poate oferi informații importante despre performanța economică a acestor
țări, în special în contextul mediului internațional de afaceri. Creșterea PIB-ului poate fi un
indicator al stării economice generale a unei țări și poate afecta atractivitatea acesteia pentru
investitorii internaționali. De exemplu, țările cu o creștere mai ridicată a PIB-ului pot fi
percepute ca fiind mai stabile din punct de vedere economic și, prin urmare, mai atractive pentru
investiții. În cazul țărilor analizate în acest tabel, se observă o variație în ritmul de creștere a PIB-
ului în fiecare an. De exemplu, Italia a avut o creștere anuală a PIB-ului relativ constantă, în timp
ce Cehia a avut o scădere semnificativă în 2019. Indicele relativ de creștere (2016-2020) arată o
creștere generală a PIB-ului în cazul tuturor țărilor, cu excepția Cehiei.
Tabel nr. 3.3.5. Evoluția Pib-ului per cap de locuitor în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-
2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria $ 47429,16 51466,56 50070,40 48809,23 53637,71 6209 13,09% Locul 4
Belgia $ 44198,48 47544,98 46638,68 45517,79 51247,01 7049 15,95% Locul 3
Cehia $ 20636,20 23424,48 23664,85 22992,88 26821,25 6185 29,97% Locul 2
Italia $ 32406,72 34622,17 33673,75 31911,04 35657,50 3251 10,03% Locul 5
Români
a $ 10727,95 12494,48 12958,08 13047,43 14858,23 4130 38,50% Locul 1
Sursa datelor: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD

Tabelul prezintă evoluția creșterii Produsului Intern Brut (PIB) pentru cinci țări - Austria, Belgia, Cehia,
Italia și România - în perioada 2016-2020, exprimată în unitatea monetară (U.M). Tabelul arată abaterea
totală a creșterii PIB în acest interval de timp și indicele relativ de creștere. De asemenea, sunt prezentate
top 5 țări din perspectiva creșterii PIB. Analiza acestor date poate oferi o imagine asupra performanței
economice a țărilor selectate și poate servi drept bază pentru decizii de afaceri. De exemplu, o creștere
semnificativă a PIB poate indica o economie sănătoasă și poate fi un factor atractiv pentru investitorii
străini. Pe de altă parte, o scădere a PIB poate indica probleme economice și poate afecta decizia unui
investitor de a investi în acea țară. Conform tabelului, România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB
în intervalul 2016-2020, cu un indice relativ de creștere de 38,50%. Cehia și Belgia au înregistrat, de
asemenea, creșteri semnificative ale PIB în această perioadă. În schimb, Italia și Austria au înregistrat
creșteri mai reduse ale PIB, cu un indice relativ de creștere de 10,03% și 13,09%, respectiv. Aceste
informații sunt importante pentru mediul internațional de afaceri, deoarece pot afecta deciziile de
investiție și pot avea un impact asupra stabilității economice globale .

3.4. Scanarea mediului politic

 Tabel nr. 3.4.1. Evoluția Stabilității politice și absența violenței/terorismului în cazul țărilor selectate
pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria punctaj 77,14 86,67 79,72 79,72 77,36 0 0,29% Locul 4
Belgia punctaj 61,90 62,38 58,96 60,85 64,15 2 3,63% Locul 2
Cehia punctaj 81,43 83,33 87,26 80,19 78,30 -3 -3,84% Locul 5
Italia punctaj 59,05 57,62 57,08 59,43 59,43 0 0,64% Locul 3
Români
a punctaj 56,19 48,57 49,06 64,62 63,68 7 13,33% Locul 1
Sursa datelor: https://info.worldbank.org/governance/wgi/Home/Reports

Acest tabel prezinta evolutia stabilitatii politice si absentei violentei/terorismului in cazul tarilor
selectate in perioada 2016-2020. Sunt utilizate mai multe masuri de evaluare, inclusiv punctajul,
abaterea totala (diferenta dintre punctajul din 2020 si cel din 2016) si indicele relativ de crestere
(procentul de crestere a punctajului intre 2016 si 2020).
Analizand tabelul, putem concluziona urmatoarele:
 Romania a avut cea mai mare crestere a stabilitatii politice si absentei
violentei/terorismului, cu o abatere totala pozitiva de 7 puncte si un indice relativ de
crestere de 13,33%.
 Belgia si Italia au avut o evolutie relativ stabila a stabilitatii politice si absentei
violentei/terorismului, cu abateri totale relativ mici si cresteri ale punctajului modeste.
 Austria si Cehia au avut fluctuatii moderate ale stabilitatii politice si absentei
violentei/terorismului, cu abateri totale relativ mici si cresteri ale punctajului mai reduse
decat in cazul Belgiei si Italiei.
In concluzie, acest tabel ofera o imagine de ansamblu a evolutiei stabilitatii politice si absentei
violentei/terorismului in cazul tarilor selectate, si poate fi utilizat ca baza pentru luarea unor
decizii informate cu privire la activitatea companiei Purcari in aceste tari.
Tabel nr. 3.4.2. Evoluția Eficacității Guvernului în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria punctaj 91,83 91,83 91,83 92,31 94,71 3 3,14% Locul 1
Belgia punctaj 90,87 86,54 87,50 83,65 83,65 -7 -7,95% Locul 3
Cehia punctaj 79,33 81,73 79,33 78,85 79,33 0 0,00% Locul 2
Italia punctaj 72,60 69,23 68,27 67,79 65,87 -7 -9,27% Locul 4
Români punctaj 50,69 50,96 47,60 43,75 42,31 -8 -16,53% Locul 5
a
Sursa datelor: https://info.worldbank.org/governance/wgi/Home/Reports

Acest tabel prezinta evolutia eficacitatii guvernului in cazul tarilor selectate in perioada 2016-
2020. Ca si in cazul tabelului anterior, sunt utilizate mai multe masuri de evaluare, inclusiv
punctajul, abaterea totala (diferenta dintre punctajul din 2020 si cel din 2016) si indicele relativ
de crestere (procentul de crestere a punctajului intre 2016 si 2020). Analizand tabelul, putem
concluziona urmatoarele: Austria a avut cea mai buna evolutie a eficacitatii guvernului, cu un
punctaj in crestere cu 3 puncte si un indice relativ de crestere de 3,14%. Cehia si Belgia au avut
evolutii relativ stabile ale eficacitatii guvernului, cu abateri totale modeste si cresteri ale
punctajului relativ reduse. Italia si Romania au avut evolutii negative ale eficacitatii guvernului,
cu abateri totale negative si scaderi ale punctajului.
Tabel nr. 3.4.3. Evoluția Calității de reglementare în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria punctaj 91,35 90,87 91,35 91,35 90,87 0 -0,53% Locul 3
Belgia punctaj 88,46 86,54 86,54 97,50 88,94 0 0,54% Locul 2
Cehia punctaj 81,25 86,06 87,02 86,54 86,54 5 6,51% Locul 1
Italia punctaj 74,04 75,00 75,48 76,92 69,23 -5 -6,50% Locul 4
Români
a punctaj 69,23 69,23 67,79 67,31 63,94 -5 -7,64% Locul 5
Sursa datelor: https://info.worldbank.org/governance/wgi/Home/Reports

Calitatea reglementării surprinde percepțiile asupra capacității guvernului de a formula și implementa

politici și reglementări solide care. să permită și să promoveze dezvoltarea sectorului privat. Acest tabel
listează variabilele individuale din fiecare sursă de date utilizate pentru a construi această măsură în
Indicatorii de guvernare la nivel mondial.
Această tabel arată evoluția calității de reglementare în cazul a cinci țări selectate pentru perioada 2016-
2020. Unitatea de măsură utilizată este punctajul. Austria a obținut cel mai bun punctaj în 2016, cu 91,35
puncte, dar a înregistrat o scădere ușoară de 0,53% între 2017 și 2020. Belgia a avut un punctaj de 88,46
în 2016, care a scăzut ușor la 86,54 în 2017 și 2018, dar a crescut la 97,50 în 2019, pentru a scădea din
nou la 88,94 în 2020. Cehia a avut un punctaj de 81,25 în 2016, care a crescut cu 6,51% între 2017 și
2020, ajungând la 86,54. Italia a avut un punctaj de 74,04 în 2016, care a crescut ușor până la 76,92 în
2019, dar a scăzut apoi la 69,23 în 2020, cu o scădere totală de 6,50%. România a avut un punctaj de
69,23 în 2016 și 2017, care a scăzut apoi până la 63,94 în 2020, cu o scădere totală de 7,64%.
Tabel nr. 3.4.4. Evoluția Regulii legii în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2017- țări
(2017-
analizate 2021)
2021)
Austria punctaj 95,67 97,12 98,56 98,56 97,12 1 1,52% Locul 2
Belgia punctaj 89,42 87,50 88,46 88,46 88,46 -1 -1,07% Locul 3
Cehia punctaj 82,21 83,65 82,69 82,69 83,65 1 1,75% Locul 1
Italia punctaj 63,94 63,46 60,58 61,54 59,13 -5 -7,52% Locul 5
Români
a punctaj 68,27 68,27 64,42 65,38 64,42 -4 -5,64% Locul 4
Sursa datelor: https://info.worldbank.org/governance/wgi/Home/Reports

Statul de drept este filozofia politică conform căreia toți cetățenii și instituțiile dintr-o țară, un stat sau o
comunitate sunt răspunzători față de aceleași legi, inclusiv parlamentarii și liderii. Acest tabel prezintă
evoluția regulii legii în cazul a cinci țări selectate în perioada 2016-2020. Unitatea de măsură utilizată în
acest tabel este punctajul, fără a se preciza din ce este compus acest punctaj și cum a fost calculat. În ceea
ce privește evoluția regulii legii în Austria, se poate observa o creștere constantă a punctajului, de la 95,67
în 2016 la 97,12 în 2020, cu un indice relativ de creștere de 1,52% și un loc 2 în top 5 țări. În cazul
Belgiei, se poate observa o scădere ușoară a punctajului, de la 89,42 în 2016 la 88,46 în 2020, cu un
indice relativ de creștere negativ de -1,07% și un loc 3 în top 5 țări. Cehia se clasează pe primul loc în top
5 țări, cu un punctaj inițial de 82,21 în 2016 și o creștere la 83,65 în 2020, cu un indice relativ de creștere
de 1,75%. În cazul Italiei, se poate observa o scădere semnificativă a punctajului, de la 63,94 în 2016 la
59,13 în 2020, cu un indice relativ de creștere negativ de -7,52% și un loc 5 în top 5 țări. Romania se
clasează pe locul 4 în top 5 țări, cu un punctaj de 68,27 în 2016 și o scădere la 64,42 în 2020, cu un indice
relativ de creștere negativ de -5,64%.
Tabel nr. 3.4.5. Evoluția Controlului Corupției în cazul țărilor selectate pentru perioada 2016-2020

Indice
Perioada Abatere
relativ de
studiată/ totală Top 5
U.M. 2016 2017 2018 2019 2020 creștere
Țările (2016- țări
(2016-
analizate 2020)
2020)
Austria punctaj 91,35 90,87 91,35 90,87 90,87 0 -0,53% Locul 1
Belgia punctaj 92,31 89,90 89,90 89,90 89,90 -2 -2,61% Locul 2
Cehia punctaj 69,71 70,19 69,23 69,71 70,67 1 1,38% Locul 3
Italia punctaj 61,06 62,50 62,98 63,46 68,75 8 12,59% Locul 4
Români
a punctaj 53,37 52,88 49,52 49,04 52,88 0 -0,92% Locul 5
Sursa datelor: https://info.worldbank.org/governance/wgi/Home/Reports

Acest tabel prezintă evoluția controlului corupției în țările analizate (Austria, Belgia, Cehia, Italia,
România), astfel, după analiza empirică a acestului tabel se poate observa că gradul de control al corupției
este cel mai eficient în Austria și Belgia, indicatorul optimizându-se prin maxim, I ar pe ultimele locuri se
situează Italia și România, din punct de vedere nominal, indicele relativ de creștere a fost cel mai mare în
Italia, acest fapt reprezentând un avantaj pentru o situația macroeconomică din țară, corupția periclitând
toate tipurile de interacțiuni ale firmelor private cu statul, iar controlul ei face piața Italiană mai atractivă
pentru investiții, sau pentru o posibilă externalizare a vânzărilor, din perspectiva companiei Purcari.
3.5. Concluzii ale analizei macroeconomice
Tabel nr. 3.5.1. Tabel centralizator privind țările preferate în funcție de evoluția indicatorilor
Nr. Țara locul Țara locul Țara locul
crt. Indicator Țara locul 1 Țara locul 2 3 4 5
Fabricarea produselor alimentare;
1 băuturi și produse din tutun Cehia Romania Austria Belgia Italia
2 Teren arabil Romania Italia Belgia Cehia Austria
3 Teren agricol Italia Cehia Belgia Romania Austria
4 Angajati in agricultura Italia Cehia Romania Austria Belgia
5 Retrageri anuale de apă dulce Belgia Italia Austria Cehia Romania
6 Populatia Austria Belgia Cehia Italia Romania
7 Rata somajului Cehia Austria Romania Belgia Italia
8 Forta de munca (%) Romania Belgia Austria Cehia Italia
9 Peranta la viata Austria Belgia Cehia Italia Romania
10 Forta de munca totala Belgia Austria Cehia Italia Romania
11 Gradul de libertate economica Romania Italia Austria Cehia Belgia
12 Inflatia Italia Belgia Austria Romania Cehia
13 PIB Romania Cehia Belgia Austria Italia
14 Cresterea anuala a PIB-ului Romania Belgia Austria Cehia Romania
15 PIB/cap de locuitor Romania Cehia Belgia Austria Italia
16 Stabilitatea politica, abs. vio/tero Romania Belgia Italia Austria Cehia
17 Eficacitatea guvernului Austria Cehia Belgia Italia Romania
18 Calitatea de reglementare Cehia Belgia Austria Italia Romania
19 Regula legii Cehia Austria Belgia Romania Italia
20 Controlul coruptiei Italia Cehia Austria Romania Belgia

Tabel nr. 3.5.2. Scorul ponderat pentru țările analizate

Țările
analizate Țara locul 1 Țara locul 2 Țara locul 3 Țara locul 4 Țara locul 5 Scor final
Austria 3 3 8 4 2 3,050
Belgia 2 7 6 2 3 3,150
Cehia 4 6 3 5 2 3,250
Italia 5 3 1 5 6 2,800
România 6 1 2 4 7 2,750
5p 4p 3p 2p 1p

Analiza acestui tabel din perspectiva companiei Purcari arata ca aceasta efectueaza un studiu al
macromediului economic prin evaluarea unui scor ponderat pentru diferite tari. Scopul acestui studiu ar
putea fi de a identifica tari cu conditii economice favorabile pentru activitatea de afaceri a companiei
Purcari. Metoda de evaluare prin scor ponderat implica atribuirea unor ponderi diferite factorilor relevanti
pentru activitatea companiei, cum ar fi nivelul de venit, stabilitatea politica, infrastructura si altele, si apoi
evaluarea tarii prin intermediul acestor ponderi. Acest proces permite obtinerea unui scor global care
reflecta gradul de atractivitate al fiecarei tari pentru activitatea companiei Purcari. Analizând scorurile
ponderate pentru tariile prezentate in tabel, putem concluziona ca acestea sunt relativ apropiate intre ele,
ceea ce sugereaza o concurenta relativ echilibrata pe piata. Cu toate acestea, exista tari cu scoruri mai
mari, care ar putea fi considerate mai atractive pentru Purcari decat altele, cum ar fi Cehia și Beglia, la
polul opus aflându-se România și Italia. In concluzie, acest studiu al macromediului ofera companiei
Purcari o imagine de ansamblu asupra conditiilor economice din diferite tari si poate fi utilizat ca baza
pentru luarea unor decizii informate cu privire la deciziilor strategice pentru fiecare piață în parte, cât și
pentru conturarea unei strategii generale, de asamblu, de acționare pe aceste piețe.

4. Concluziile studiului și strategii de urmat în raport cu mediul de afaceri

4.1. Concluziile analizei S.W.O.T. și P.E.S.T.L.E.

S (Puncte tari): W (Puncte slabe):

 Brand de renume: Compania Purcari are un
brand de renume, cu o istorie de succes în
domeniul vinurilor, care este recunoscut și
apreciat pe piața națională și internațională.
 Portofoliu diversificat: Purcari oferă o gamă
largă de vinuri de calitate, care se adresează
diferitelor segmente de piață și necesități
ale consumatorilor.
 Echipă de profesioniști: Compania dispune
de o echipă de profesioniști cu experiență în
domeniul vinurilor, care se concentrează pe
producția de vinuri de calitate superioară.
 Investiții în tehnologie: Compania a investit
în tehnologii moderne de producție și de
ambalare, care asigură calitatea și
standardizarea produselor sale
 Concurența acerbă: Piața vinurilor este
caracterizată de o concurență acerbă, iar
Purcari se confruntă cu o concurență
acerbă de la alte companii de producție
de vinuri de pe piața națională și
internațională.
 Prețurile ridicate: Produsele Purcari sunt
comparativ mai scumpe decât produsele
similar din piață, ceea ce poate limita
accesibilitatea lor pentru un segment mai
larg de consumatori.
 Dependența de piața națională: Compania
Purcari este dependentă în mare măsură
de piața națională, iar acest lucru poate fi
un risc în cazul în care se întâlnesc
probleme economice sau politice la nivel
național.

O (Oportunități): T (Amenințări):
 Creșterea cererii pentru vinuri:  Reglementările guvernamentale sau
Previzionarea a unei creșteri a cererii fiscale
pentru vinuri, în special pe piața  Volatilitatea prețurilor materiilor prime
internațională, ceea ce oferă oportunități  Concurența acerbă din piața de vinuri, și
de creștere pentru Purcari. anume upe segmentul de vinuri premium
 Expansiune în piețe noi: Purcari poate își
extinde activitatea în piețe noi, unde există
cerere pentru produsele sale.
 Creșterea cererii de vinuri premium în piața
internă

4.2. Analiza PESTLE

Comp Variabile / Principa Amenințări / Probabil Impo Arii de Program de acțiune

onentă factori lele Oportunități itatea rtanț impact
macro tendințe manifest a
mediu desprins ării facto
e factorulu rului
 i
Fabricarea
produselor
Oportunitate deoarece ai ocazia
alimentare; Departamentu
Creștere Oportunitate Ridicată 5 de a colabora cu o varietate mai
băuturi și l Operational
mare de furnizori si intermediari.
produse din
tutun
Natural Departamentu Oportunitate deoarece poti
- Teren arabil Creștere Oportunitate Ridicată 5
l Operational cultiva mai multi struguri.
geograf
ic Departamentu Oportunitate deoarece poti
Teren agricol Creștere Oportunitate Ridicată 5
l Operational cultiva mai multi struguri.
Angajati in Departamentu Oportunitate deoarece poti
Scădere Amenințare Ridicată 5
agricultura l Operational cultiva mai multi struguri.
Retrageri Departamentu
Oportunitate deoarece poti
anuale de Creștere Oportunitate Ridicată 5 l de Resurse
cultiva mai multi struguri.
apă dulce Umane
Departamentu Oportunitati de a cucerii un
Populatia Creștere Oportunitate Ridicată 3 l de Resurse procent cat mai mare din
Umane populatie.
Departamentu
Rata Amenintare deoarece scade forta
Scădere Amenințare Ridicată 4 l de Resurse
somajului de cumparare.
Umane
Departamentu
Forta de Avantaj deoarece ai ocazia de a
Demog Creștere Oportunitate Ridicată 5 l de Resurse
munca (%) angaja mai multe persoane.
rafic Umane
Departamentu Oportunitati de a cucerii un
Speranța la
Scădere Amenințare Ridicată 2 l de Resurse procent cat mai mare din
viață
Umane populatie.
Amenințare, deoarece implică
Departamentu
Forta de creșterea atractivității posturilor
Scădere Amenințare Ridicată 5 l de Resurse
munca totala de muncă disponibile, pentru a
Umane
atrage angajați noi
Departamentu
Happy planet Avantaj, forta de cumparare
Scădere Amenințare Ridicată 1 l de Resurse
index ridicata.
Socio- Umane
cultural Numar de Departamentu Dejavantaj, deoarece creste riscul
zile libere Creștere Amenințare Ridicată 2 l de Resurse ca angajatii sa nu se prezinte la
medicale Umane munca.
Econo Gradul de
Departamentu Avantaj deoarece ai libertatea de
mic libertate Creștere Oportunitate Ridicată 5
l operațional a dezvolta firma.
economica
Amenintare deoarece cresc
Departamentu preturile produselor si serviciilor,
Inflatia Creștere Amenințare Ridicată 5
l financiar ceea ce incetineste dezvoltarea
firmei.
Cresterea productivitatii
Departamentu
PIB Creștere Oportunitate Ridicată 4 angajatiilor si implicit a calitatii
l financiar
serviciilor oferite.
Cresterea Cresterea productivitatii
Departamentu
anuala a Creștere Oportunitate Ridicată 4 angajatiilor si implicit a calitatii
l financiar
PIB-ului serviciilor oferite.
PIB/cap de Creștere Oportunitate Ridicată 4 Departamentu Cresterea productivitatii
locuitor l financiar angajatiilor si implicit a calitatii
 serviciilor oferite.
Avantaj deoarece poti sa cresti
Departamentu numarul vanzarilot prin
E-comerce Creștere Oportunitate Ridicată 5
l de marketing intermediul cumparaturilor on-
line.
GERD(%GD Avantaj deoarece poti sa cresti
Departamentu
P) Ch. de Creștere Oportunitate Ridicată 4 numarul vanzarilot prin
l de marketing
cercetare intermediul cumparaturilor.
Tehnol
Infrastructur Departamentu Avantaj deoarece poti transporta
ogic Creștere Oportunitate Ridicată 4
a rutieră l operațional produsele mai usor si mai rapid.
Departamentu Cresterea productivitatii
Knowlege
Creștere Oportunitate Ridicată 1 l de Resurse angajatiilor si implicit a calitatii
workers
Umane serviciilor oferite.
High-
Departamentu Avantaj deoarece poti transporta
technology Creștere Oportunitate Ridicată 1
l operațional produsele mai usor si mai rapid.
exports(%)
Eficiența Avantaj, deoarece ai
Departamentu
sistemului Creștere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
l financiar
juridic intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Calitateamed Departamentu
Legal Creștere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
iului legal l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Departamentu
Puterea legii Creștere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Stabilitatea Avantaj, deoarece ai
Departamentu
politica, abs. Creștere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
l financiar
vio/tero intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Eficacitatea Departamentu
Scădere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
guvernului l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Calitatea de Departamentu
Politic Scădere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
reglementare l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Departamentu
Regula legii Scădere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Avantaj, deoarece ai
Controlul Departamentu
Creștere Oportunitate Ridicată 1 oportunitatea de a dezvolta firma
coruptiei l financiar
intr-un mediu politic stabil.
Sursa: Prelucrare proprie

Componentă Influență negativă Influență pozitivă

Factori/ Variabile
macromediu
-5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5
Natural- Fabricarea produselor alimentare; băuturi
geografic și produse din tutun
Teren arabil
Teren agricol
 Angajati in agricultura
Retrageri anuale de apă dulce
Populatia
Rata somajului
Demografic Forta de munca (%)
Speranța la viață
Forta de munca totala
Happy planet index
Numar de zile libere medicale
Socio-cultural
Numărul studențiilor/profesori
Numărul doctorilor/1000 locuitori
Evoluția divorțurilor
Gradul de libertate economica
Inflatia
PIB
Economic
Cresterea anuala a PIB-ului

PIB/cap de locuitor
E-comerce
GERD(%GDP) Ch. de cercetare
Tehnologic
Infrastructura rutieră
Knowlege workers
High-technology exports(%)
Eficiența sistemului juridic
Legal Calitateamediului legal
Puterea legii
Stabilitatea politica, abs. vio/tero
Eficacitatea guvernului
Politic Calitatea de reglementare
Regula legii
Controlul coruptiei
TOTAL 3 4 4 6 7 25 12 12 12 6
Sursa: Prelucrare proprie

Total = (-5)*3+(-4)*4+(-3)*4+(-2)*6+(-1)*7+(1*25)+(2*12)+(3*12)+(4*12)+(5*6) = 101

4.2. Strategia firmei în raport cu mediul de afaceri

În raport cu mediul de afaceri, analiza SWOT identifică următoarele strategii specifice pentru compania
Purcari:
 Capitalizarea brand-ului: Compania ar trebui să continue să investească în construirea brand-ului,
să mențină o reputație pozitivă pe piața națională și internațională, și să exploateze această forță
pentru a se diferenția de concurență.
 Diversificarea portofoliului: Compania ar trebui să continue să dezvolte și să diversifice
portofoliul de produse, în special pentru a ținti segmente de piață noi sau neexploatate.
 Valorificarea echipei de profesioniști: Compania ar trebui să continue să investească în
dezvoltarea echipei de profesioniști, pentru a asigura producția de vinuri de calitate superioară și
pentru a susține creșterea și expansiunea în viitor.
 Exploatarea tehnologiei moderne: Compania ar trebui să continue să investească în tehnologie și
să o utilizeze pentru a îmbunătăți calitatea și standardizarea produselor, precum și pentru a reduce
costurile de producție.
 Expansiunea internațională: Compania ar trebui să exploreze oportunitățile de expansiune în piețe
noi, unde există cerere pentru produsele sale, în special pe piața internațională.
 Adaptarea la reglementări și taxe guvernamentale: Compania ar trebui să fie conștientă de
reglementările și taxele guvernamentale și să le ia în considerare în planificarea și strategia sa de
afaceri.
 Monitorizarea concurenței: Compania ar trebui să monitorizeze continuu concurența acerbă din
piața de vinuri, în special pe segmentul de vinuri premium, și să adopte strategii pentru a se
diferenția și a-și menține poziția pe piață.
 Gestionarea volatilității prețurilor materiilor prime.

- alegerea unor strategii specifice pentru cele mai potrivite 2 țări conform analizei mediului
macroeconomic + motivarea alegerii

Anexe: