Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Administrație și Management Public

Sistemul de asigurări de sănătate privat

vs.
sistemul de asigurări de sănătate public

Echipă:

Anul III, Grupa 5

 Cuprins
Prezentarea generală...................................................................................................................3
Asigurările de sănătate publice...................................................................................................5
Asigurările de sănătate private....................................................................................................7
Avantajele și dezavantajele sistemelor de asigurări de sănătate.................................................8
Sistemul de sănătate public vs. sistemul privat...........................................................................9
Aplicarea chestionarului...........................................................................................................10
Concluzii...................................................................................................................................15
Bibliografie...............................................................................................................................16
Anexă – Chestionar...................................................................................................................18

2
 Prezentarea generală

Asigurarea reprezintă o operație financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o

obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite
periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma
unor întâmplări independente de voința lui.
Asigurările de sănătate sunt în multe țări parte a sistemului de sănătate și social. O
asigurare de sănătate are drept scop compensarea asiguratului în mod total (integral) sau
parțial de costurile tratamentelor medicale, ale cazurilor de graviditate maternală și în caz
de accidente de sănătate. În unele țări sunt incluse alături de compensații financiare și ajutoare
materiale. Există de asemenea diferențieri de la țară la țară în ceea ce privește preluarea
costurilor-urmare de accidente de către asigurarea de sănătate sau o asigurare specială de
accidente. Apartenența ca membru la o asigurare de sănătate se realizează în mod benevol
(privat, asigurare suplimentară) sau asigurare legală obligatorie. Compensațiile de care se
poate beneficia sunt funcție de registrul de servicii ales, de tratamentele efectuate etc., dar și
de veniturile asiguratului.
Sistemul de sănătate din România este un sistem de asigurări sociale de sănătate care a
rămas foarte centralizat în ciuda eforturilor recente de descentralizare a unor funcții de
reglementare. Acesta oferă un pachet cuprinzător de beneficii pentru 85% din populația
acoperită, restul populației având acces la un pachet minim de beneficii. În timp ce fiecare
persoană asigurată are acces la aceleași prestații de asistență medicală, indiferent de situația
lor socioeconomică, există inegalități în ceea ce privește accesul la îngrijiri medicale în mai
multe dimensiuni, cum ar fi cele rurale sau urbane, iar rezultatele în materie de sănătate diferă
de asemenea. Populația românească a înregistrat o creștere a speranței de viață și a ratelor de
scădere a mortalității, dar ambele rămân printre cele mai grave din Uniunea Europeană (UE).
Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii, ele protejează practic toată populaţia
ţării şi anume atât salariaţii, cât şi pensionarii, şomerii, dar şi persoanele care nu sunt salariate,
dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor legii nr. 145/1997. Datorită
faptului că asigurările sociale de sănătate funcţionează în regim obligatoriu, consecinţa
imediată este aceea că plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este obligatorie, atât
pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, în cuantumurile şi la termenele prevăzute.
În afara asigurărilor sociale de sănătate care funcţionează în regim obligatoriu, pot funcţiona
şi alte forme de asigurări de sănătate care acoperă riscuri individuale, în diferite situaţii

3
speciale. De asemenea, se pot organiza şi societăţi private de asigurări de sănătate. Aceste
asigurări nu sunt obligatorii. Este de menţionat că reforma sistemului sanitar din ţara noastră
cuprinde majoritatea componentelor acestuia, iar asigurările sociale de sănătate obligatorii,
adecvate economiei de piaţă şi practicilor din Uniunea Europeană, joacă un rol important.
Calitatea de asigurat bazată pe plata contribuției o au persoane care:
 realizează venituri și care încheie contract cu o unitate de stat sau privată;
 nu sunt angajate pe bază de contract, dar realizează venituri (liber
profesioniștii) și își achită contribuția la casele de asigurări;
 pensionarii cu venituri mai mari de 740 lei.
Calitatea de asigurat, dar fără plata contribuției o au:
 toți copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de
ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din muncă;
 persoane cu handicap care nu realizează venituri sau se află în grija , unul din
părinți familie având pensie de însoțitor;
 bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilitate de
Ministerul Sănătății Publice, până la vindecarea respectivelor afecțiuni, dacă nu realizează
venituri;
 soțul, soția, părinții fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane
asigurate;
 veteranii de război, persoane persecutate politic, răniţii din timpul Revoluţiei şi
urmaşii acestora, dacă nu realizează alte venituri;
 femeile însărcinate sau lehuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub
salariul de baza minim brut pe țară.
Alte categorii de persoana neasigurate, cu plata contribuției din alte surse:
 persoane cu ajutor social;
 persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate sau sunt în arest
preventiv;
 persoane în concediu medical, concediu pentru sarcină și lehuzie sau concediu
medical pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 7 ani;
 pensionarii cu venituri mai mici de 740 lei.
 șomerii.

4
 Asigurările de sănătate publice

Persoanele fizice care realizează venituri din activități sunt obligate prin lege să își
plătească îndatoririle prin plata contribuției, care acoperă asigurarea obligatorie de sănătate.
Prin asigurarea obligatorie, orice asigurat trebuie să se înscrie la un medic de familie pentru a
beneficia de servicii de medicină primară și de asistență medicală de specialitate, analize
medicale de laborator, medicamente compensate sau dispozitive medicale, precum orteze și
proteze. Medicul de familie este cel care completează trimiterile pentru consultații către
medicii specialiști, pentru efectuarea unor investigații paraclinice sau internarea în spital.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituție publică, autonomă, de
interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă
asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din
România.
CNAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern și
eficient, pus permanent în slujba interesului public și a asiguratului, care are rolul de a
îmbunătăți starea de sănătate a populației.
CNAS funcționează pe baza Statutului propriu și are următoarele obligații:
• să asigure logistica funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor
sociale de sănătate;
• să urmărească colectarea și folosirea cu eficiență a fondului;
• să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi
susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;
• să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor
disponibile.
Asigurații au dreptul, potrivit articolului 11 din legea nr. 145/1997, la servicii
medicale, medicamente, materiale sanitare, precum şi la dispozitive medicale.
Potrivit articolului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2001, serviciile medicale,
serviciile farmaceutice și dispozitivele medicale destinate corectării și recuperării
deficiențelor organice sau funcționale ori corectării unor deficiențe fizice se acordă în baza
contractelor încheiate între furnizorii de servicii medicale, servicii farmaceutice și dispozitive
medicale destinate corectării și recuperării deficiențelor organice sau funcționale ori corectării
unor deficiențe fizice și Casa de Asigurări de Sănătate Județeană, respectiv a municipiului

5
București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și
Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, denumite în
continuare case de asigurări de sănătate.
Asigurații au dreptul la îngrijire medicală, în caz de boală sau de accident, din prima zi
de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de Legea
nr. 145/1997.
Îngrijirea medicală acordată asiguraților se realizează prin servicii medicale, după cum
urmează:
1. Servicii medicale suportate de Casa de asigurări de sănătate:
În această categorie, potrivit prevederilor articolului 12 alin. 2 din Legea nr. 145/1997,
intră următoarele servicii medicale:
 servicii de asistență medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru
depistarea precoce a bolilor;
 servicii medicale ambulatorii;
 servicii medicale spitaliceşti;
 servicii de asistenţă stomatologică;
 servicii medicale de urgenţă;
 servicii medicale complementare pentru reabilitare;
 asistenţă medicală pre-, intra-, şi postnatală;
 îngrijiri medicale la domiciliu;
 medicamente, materiale sanitare, proteze, orteze.
2. Servicii medicale nesuportate de Casa de asigurări de sănătate
În conformitate cu prevederile articolului 14 din Legea nr. 145/1997, în serviciile
medicale suportate de casa de asigurări de sănătate nu se includ:
a) servicii de sănătate acordate în caz de risc profesional: boli profesionale şi accidente de
muncă;
b) unele servicii medicale de înaltă performanţă;
c) unele servicii de asistenţă stomatologică;
d) asistenţa medicală curativă la locul de muncă;
e) servicii hoteliere cu grad înalt de confort.
În subordinea CNAS sunt 43 de case de asigurări de sănătate, dintre care 42 de case cu
statut județean (inclusiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, cu acronimul
CASMB) și o casă cu statut special, Casa de Asigurări de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice,
Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ).

6
 Asigurările de sănătate private

Asigurarea de sănătate privată a devenit o necesitate în toate țările dezvoltate

din Europa. Se achiziționează o asigurare de sănătate cu acoperire internațională , plătind o
taxă lunară care poate fi acoperită integral sau parțial de către angajator. Poate fi achiziționată
individual, alegând unul dintre pachetele disponibile oferite de asigurator. Asigurarea
medicală privată pune la dispoziția asiguratului o listă cu spitalele private sau de stat, din țară
sau din străinătate, în care acesta alege să se trateze.
Polițele de asigurare a sănătății în sistem privat au apărut în România datorită neajunsurilor
din sistemul de sănătate public. Acestea sunt în strânsă legătură cu apariția de spitale și clinici
private care oferă servicii de calitate la standarde mult mai mari decât în sistemul public.
Clinicile private oferă, de regulă, două posibilități de plată, două planuri:
 abonamentele, pentru serviciile medicale ale unei clinici private anume, acoperind
anumite consultații si tratamente depinzând de planul ales, funcționând în principiu ca orice
abonament.
 asigurări private de sănătate, prin cooperarea acestora cu societăți de asigurări, astfel
asiguratul va avea acces nu la una ci la o rețea de clinici si spitale private din întreaga țara și
uneori chiar din străinătate. Aceste polițe vor acoperi o gamă mai largă de servicii și acest
plan funcționează ca o asigurare obișnuita, în urma plății primelor, asiguratorul va despăgubi
cheltuielile efectuate în urma riscurilor înscrise în polița.
Companii care oferă asigurări medicale private în România:
 ING – Planul de sanătate REMEDIS
 GENERALI – Polița FOCUS PLUS
 GRAWE:
o Asigurarea individuala de sanatate VITAL
o Asigurarea colectiva de sanatate BENEFICA
 OMNIASIG
o Asigurarea Med4U
o Asigurarea Family Med4U
 BCR – Asigurare suplimentara de sanatate si accident
 EUREKO – Planul de sanatate EUREKO.
Asigurarea de sănătate este mai avantajoasă în privința acoperiri teritoriale, asiguratul
având acces la servicii medicale nu doar în orașul de reședința, ci și în alte zone ale țării, iar în

7
ceea ce privește tratamente de specialitate acestea se pot efectua și în străinătate, daca este
cazul. Ca dezavantaj am putea considera faptul că această asigurare nu acoperă tratamentele la
afecțiuni existente anterior încheierii contractului. Astfel asiguratorul cere o consultație
medicala completă a persoanei asigurate în urma căreia se vor stabili ca excepții boli cronice
existente. Aceste consultații precedând semnării contractului sunt decontate de societatea de
asigurări.
Suma asigurata poate fi sub forma unei sume fixe forfetare (reprezentând o
indemnizație pe zi de spitalizare sau o sumă fixă în cazul intervențiilor chirurgicale) sau sub
forma unor indemnizații pentru servicii de spitalizare private și tratament medical sau
chirurgical. Prima de asigurare va depinde în mare măsură de sexul asiguratului, ocupația
acestuia (având în vedere riscurile profesionale) și starea sănătății asiguratului la încheierea
poliței.
Costuri acoperite de asigurarea de sănătate:
 spitalizarea;
 tratamentul la domiciliu după externare;
 indemnizația pentru maternitate;
 consultații la medic generalist;
 consultații, diagnosticare și alte taxe plătite la medici specialiști (inclusiv taxe plătite
pentru analize medicale, radiografii, ecografii, etc...);
 intervenții chirurgicale;
 servicii de ambulanță;
 decesul ca urmare a unor boli sau accidente asigurate.

Avantajele și dezavantajele sistemelor de asigurări de sănătate

Sistemul de asigurări de sănătate public

Avantaje
 transparența mai mare a
contribuțiilor și beneficiilor
sistemului pentru cetățean;
 finanțarea sistemului medical este
legata de nivelul veniturilor;
Dezavantaje
 reducerea bazei de contribuții în
perioada de recesiune economică;
 finanțarea este strâns dependentă de
gradul de ocupare ori șomaj al forței
de muncă;

8
  finanțarea este independentă de  impune costuri mai mari pentru
schimbarea priorităților politice. agenții economici.

Sistemul de asigurări de sănătate privat

Avantaje
 alegerea furnizorului și a gamei
de servicii;
 finanțarea nu depinde de
obiectivele politice stabilite pe
termen scurt;
 transparența în costurile
beneficiile oferite de sistem;
 finanțarea directă îl face pe
consumator să fie conștient de
costul îngrijirii sănătății,
determinându-l să adopte un stil
de viață preventiv.
Dezavantaje
 lipsa echității în contribuția
cetățenilor la finanțarea sistemului
medical;
 slaba acoperire a populației cu
servicii de sănătate;
și  dificultatea de a controla
cheltuielile medicale globale la
nivel național;
 costurile ridicate implicate de
companiile de asigurare și
onorariile ridicate ale medicilor;
 accesibilitatea scăzută la asistența
medicală a populației
defavorizate.

Sistemul de sănătate public vs. sistemul privat

Ce oferă statul? Ce dorește clientul? Ce oferă asigurarea de

sănătate?
Acoperiri:  Să cunoască exact  Gamă extinsă de
 teoretic, se acoperă beneficiile sale. beneficii;
totul;  Rețea națională de
 practic, există furnizori medicali.
limitări.

9
 Plata:  Acceptă să plătească,  Decontare directă, nu
 teoretic și oficial, dar oficial; rambursare;
gratuit;  Să nu plătească de  Deductibilitate
 practic și neoficial, două ori. fiscală: 250 euro/an.
se plătește.
Acces:  Fără liste de  Acces rapid prin call
 liste de așteptare; așteptare; center 24/24;
 sistem „PCR”.  Tratament egal.  Suportul
consultantului de
asigurări.
Calitate:  Medicamente, dotări;  Acces la
 lipsă consumabile și  Personal profesionist. echipamente de
medicamente; ultimă oră și servicii
 personal indiferent profesioniste și
(frecvent) prompte.

Aplicarea chestionarului
Metoda sondajului de opinie utilizează ca instrument de cercetare chestionarul, datele
cantitative fiind procesate pentru a analiza gradul de satisfacere a serviciilor de asigurări
medicale, atât din domeniul public, cât și din cel privat.
Chestionarul a fost creat pentru accesarea a 100 de respondenți, dintre care doar un
număr de 52 de persoane au răspuns afirmativ solicitării. S-au utilizat două tipuri de întrebări
pentru a obține o gamă variată de răspunsuri: întrebări închise și deschise. Prin intermediul
chestionarului s-a urmărit, printre altele, analiza gradului de satisfacere a serviciilor de
asigurări medicale, atât din domeniul public, cât și din cel privat. Acesta poate fi accesat la
următoarea adresă: https://forms.gle/znkf35bYvw2V4neV6.
În graficele următoare se pot observa date generale despre respondenți:

10
 Următorul grafic evidențiază înclinarea deosebită a respondenților pentru asigurările
de sănătate din domeniul public.

11
 Cu toate că majoritatea au în prezent o asigurare de sănătate în sectorului public,
aceștia tind spre cel privat.

În continuare, respondenților li s-a cerut să argumenteze răspunsul oferit la întrebarea

anterioară. După analiza efectuată se remarcă următorii factori ce stau la baza alegerii
sistemului de asigurare:

 Sectorul privat: siguranță, condiții optime, calitate, număr ridicat de servicii oferite,
organizare, locul de muncă, performanță și timp redus de așteptare.
 Sectorul public: performanță, costuri reduse, locul de muncă și sistemul de
învățământ.
Putem observa în graficul următor că aproximativ jumătate din respondenți se
încadrează în intervalul 1-5 ani de când sunt abonați la furnizorul actual de asigurări medicale.

12
 Mai bine de jumătate din respondenți, având în vedere condițiile actuale, se
informează în legătură cu sistemele de sănătate de pe site-urile oficiale ale acestora.

Chiar dacă persoanele ce au răspuns la chestionar își doresc o asigurare în domeniu

privat, aceștia au răspuns în proporție de 51,9% că sunt mulțumiți de serviciul actual la care
sunt înscriși.

13
 Următoarea întrebare face referire la cât de vastă este gama de servicii acoperită de
asigurare, iar mare parte din persoane au bifat 3, adică nici foarte mică, dar nici foarte mare.

Din graficul următor, se poate observa că locul de muncă a jucat un rol important în
alegerea tipului de asigurare de sănătate.

La ultima întrebare care le-a fost adresată, respondenții au precizat următoarele

recomandări pentru actualul sistem de asigurare de sănătate:

 creșterea gradului de transparență, atenție, informare, profesionalism, interes,

punctualitate și perseverență;
 alocarea unor fonduri mai mari pentru serviciile oferite;
 aparatură modernă;
 gestionarea corespunzătoare a atribuțiilor personalului și a timpului;
 efectuarea de controale periodice.

14
 Concluzii
 Sistemul de asigurări de sănătate privat este mai dorit în detrimentul celui public, însă
costurile îi determină pe oameni să rămână tot la cel din sectorul public.
 Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituție publică, autonomă, de
interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă
asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din
România.
 În urma aplicării chestionarului s-a observat că locul de muncă a jucat un rol important
în alegerea tipului de asigurare de sănătate.
 Pe baza chestionarului aplicat putem observa faptul că, deși majoritatea persoanelor
preferă o asigurare de sănătate din domeniul privat, jumătate dintre ele sunt mulțumite de
prestarea serviciilor actuale din care fac parte.

15
 Bibliografie
CNAS: Casa de asigurări de sănătate (2021) ‘Prezentare generală‘ [online] accesat la adresa,
http://cas.cnas.ro/page/prezentare-generala.html, accesat la data de 25.10.2021.
Vasile Astărăstoae (2018) ‘MedicHub ‘ [online] accesat la adresa
https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/public-versus-privat-in-sanatate-id-1661-cmsid-51,
accesat la data de 25.10.2021.
Victor Negrescu (2013) ‘Contributors.ro ‘ [online] https://www.contributors.ro/sistem-de-
sanatate-public-vs-sistem-de-sanatate-privat-modele-europene-si-internationale/, accesat la
adresa, accesat la data de 25.10.2021.
Asigurări Sănătate (2021) ‘Asigurări-sănătate.ro ‘ [online] accesat la adresa
https://www.asigurari-sanatate.ro/sanatate.htm ,accesat la data de 26.10.2021.
EC: European Comission (2017), [online] accesat la adresa
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_health-systems_ro.pdf , accesat la data de 26.10.2021.
Silviu Sergiu (2020) ‘Newsweeks ‘ [online] accesat la adresa
https://newsweek.ro/opinii/sistem-sanitar-de-stat-sau-privat-o-comparatie-la-prima-mana,
accesat la data de 26.10.2021.
Palmed ‘ Despre sistemul privat‘ [online] accesat la adresa
https://www.palmed-patronat.ro/despre-sistemul-privat, accesat la data de 27.10.2021.
Industria sanatatii (2020), [online] accesat la
https://industriasanatatiionline.wordpress.com/2020/04/28/analiza-swot-a-organizatiilor-din-
domeniul-sanatatii/, accesat la data de 27.10.2021.
Ivana Rosu (2017), ‘ Analiza: 90% din unitatile medicale din Romania sunt private‘[online]
accesat la
https://www.stelianmuscalu.ro/analiza-90-din-unitatile-medicale-din-romania-sunt-private/,
accesat la data de 27.10.2021.
Redactia Health (2014) ‘ Spital privat vs spital de stat, ce aleg Romanii? ‘, [online] accesat la
https://health.ro/spital-privat-vs-spital-de-stat-ce-aleg-romanii/, accesat la data de
27.10.2021.
Renomia, (2021),Asigurari de sanatate locale sau international‘, [online] accesat la
https://www.renomia.ro/sanatate?https://www.youtube.com/watch?
v=A8jRRcVgcE0&gclid=Cj0KCQiAtJeNBhCVARIsANJUJ2FhTTclHjaT75MoAVf9HgGq
wH2sQgIuCl72svvtb3doF0Pad1tFemoaAiPdEALw_wcB , accesat la data de 28.10.2021.

16
Dr. Alin T. Băiescu (2012) ‚Asigurarile de sănătate-contextul actual din Romania’, [online]
accesat la https://pt.slideshare.net/alinbaiescu/01-asigurarile-private-de-sanatate-contextul-
actual-din-romania-compatibility-mode?from_action=save , accesat la data de 28.10.2021.
Grupama (2017) ‘Asigurarea mediacală integrală individuală ‘ [online] accesat la adresa
https://www.groupama.ro/persoane-fizice/sanatate/asigurarea-medicala-integrala-individuala?
utm_source=google&utm_medium=google-ads&utm_campaign=s-asigurare-sanatate-
k20&gclid=Cj0KCQiAy4eNBhCaARIsAFDVtI2zJJQo4GpRHXI46HdKGKxOMGOuGgW0
1AiElHq1rr57EF-Tzr8ve-AaAoveEALw_wcB , accesat la data de 29.10.2021.
Plumb, Ion. (2003) ‘Serviciile de sănătate şi asigurările sociale de sănătate’ Administrație și
management public, pp. 20-29.

17
 Anexă – Chestionar
Bună ziua! Acest chestionar a fost elaborat de echipa formată din: Grecu Ana-Maria
Liliana, Brătianu Larisa Ana-Maria, Miu Emilia si Nedelcu Denisa, studente la Academia de
Studii Economice din București, la Facultatea de Administrație si Management Public, anul 3.
Chestionarul a fost conceput în cadrul unui proiect și are ca scop analizarea gradului de
satisfacere a serviciilor de asigurări medicale, atât din domeniul public, cât și din cel privat.
Vă rugăm ca după ce ați citit cu atenție informațiile referitoare la sistemul de asigurări
medicale în care sunteți asigurat, să completați chestionarul de mai jos. Ținem să menționam
faptul că durata de completare chestionarului este în medie de 5-7 minute. Acest chestionar
este confidențial, anonim și vizează doar prelucrări statistice care au ca obiect înțelegerea
opiniilor beneficiarilor cu privire la calitatea serviciilor oferite si prestate de sistemul de
asigurări medicale din care aceștia fac parte.
1. Vârsta (ani):
o Sub 18
o 18-25
o 25-30
o Peste 30
2. Gen:
o Masculin
o Feminin
3. Statusul actual:
o Elev
o Student
o Angajat
o Pensionar
4. Sistemul de sănătate în care sunteți asigurat/ă:
o Public
o Privat
o Nu știu/Nu răspund
5. Pentru ce tip de asigurare medicală ați opta în cazul în care nu aveți?
o Public
o Privat
o Nu știu/Nu răspund

18
6. Argumentați răspunsul de mai sus referitor la tipul de asigurare medicală.
..................................................
7. De cât timp sunteți abonat la furnizorul actual de asigurări medicale:
o Mai puțin de 1 an
o 1-5 ani
o 5-10 ani
o Peste 10 ani
8. De unde vă informați în legătură cu sistemele de asigurări de sănătate:
o Birou al unei firme de asigurări de sănătate
o Site-uri oficiale
o Telefonic
9. Sunteți mulțumit de serviciile oferite de asigurarea de sănătate actuală
o Da
o Nu
o Nu știu/ Nu răspund
10. Pe o scală de la 1 (minim) la 5 (maxim), precizați cât de vastă este gama de servicii
medicale acoperite de asigurarea dumneavoastră de sănătate.
..................................................
11. Care este motivul ce v-a determinat să alegeți acest sistem de asigurări de sănătate?
o Locul de muncă
o Timpul de așteptare
o Costurile serviciilor
o Aparatură de ultimă generație
o Servicii de calitate
12. Sugestii de îmbunătățire a actualului sistem de asigurări de sănătate.
..................................................

19