în vederea susținerii

Examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenților din

învățământul postliceal

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea:ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Nivel: 5 C.N.C

Numele și prenumele candidatului:

_________________________________
Anul III
Numele și prenumele îndrumătorului de proiect:
1_______________________________________________
2_______________________________________________

ANUL ABSOLVIRII 2022

1
 CUPRINS

ARGUMENT..............................................................................................................................................3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI.........................4
1.1 ANATOMIA PANCREASULUI...............................................................................................4
1.2 FIZIOLOGIA PANCREASULUI.............................................................................................5
CAPITOLUL 2. PANCREATITA ACUTĂ.............................................................................................7
2.1 DEFINIȚIE.................................................................................................................................7
2.2 ETIOLOGIE...............................................................................................................................7
2.3 SIMPTOMATOLOGIE.............................................................................................................8
2.4 DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENȚIAL........................................................................10
2.5 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC...............................................................................................13
2.6 TRATAMENT..........................................................................................................................14
2.7 COMPLICAȚII........................................................................................................................15
CAPITOLUL 3. STUDII DE CAZ..........................................................................................................18
3.1 CAZUL 1...................................................................................................................................18
3.2 CAZUL 2...................................................................................................................................24
CONCLUZII.............................................................................................................................................35
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................36

2
 MOTTO:

„O asistentă medicală ne va da

întotdeauna speranţă- înger cu un stetoscop”

(Terri Guillemets)

ARGUMENT

Am ales ca temă pentru proiectul de diplomă “Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută”

din dorinţa de a mă perfecţiona într-un domeniu care m-a captivat întotdeauna (domeniul
cunoaşterii şi autocunoaşterii).

În stagiile de instruire practică, din timpul celor trei ani de studiu, am avut prilejul să
particip la îngrijirea bolnavilor cu pancreatita acută, unde am constatat faptul că această afecţiune
a început să aibă o frecvenţă tot mai mare în rândul populaţiei. Peste 80% din cazuri se datorează
abuzului de alcool şi bolilor tractului biliar. În aceste situaţii enzimele secretate de pancreas se
activează încă de la acest nivel (în mod normal sunt secretate ca inactive) şi digeră ţesutul
pancreatic. Rezultă distrugerea în diferite grade a pancreasului.
Diagnosticate şi tratate în timp util, bolile pancreasului sunt susceptibile de vindecare
completă, dacă le apreciem după evoluţia patologiei funcţionale. În general însă, evoluţia lor fiind
nezgomotoasă, ele trec nediagnosticate până când într-o fază mai înaintată, aceste stări devin
sindroame de pancreatită cronică latentă. Dacă îmbolnăvirea n-a putut fi evitată, rezultatul
tratamentului depinde de o serie de condiţii: diagnostic precoce, supraveghere continuă, tratament
polivalent susţinut. Adeseori prezenţa mai multor factori cauzali şi condiţiile nefavorabile fac să
progreseze leziunile, rezultând, fie accidente de o gravitate extremă, fie suferinţe cronice de lungă
durată.
În condiţiile în care multe boli sunt asimptomatice, nu dor şi se dezvoltă silenţios, o vizită
la medicul de familie, chiar dacă nu ne doare nimic, este foarte importantă, de asemenea, un set
de analize specific în fucţie de varstă ne poate scuti de multe surprise neplăcute.

3
 Vizita periodică la medic, în special în cazul persoanelor înaintate în vârstă, dar nu numai,
este o metodă eficientă de prevenţie şi diagnosticare precoce a diverse afecţiuni.

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI

1.1 ANATOMIA PANCREASULUI

Pancreasul este o glandă digestivă cu secreție mixtă (internă și externă), orientată

transversal- de la concavitatea duodenului până la splină, de-a curmezișul vertebrei L1, sau
înaintea vertebrelor L2 L3 (poziție joasă), sau mai rar înaintea vertebrei T12 (poziție înaltă), a
marilor vase prevertebral și a rinichiului stâng. Anatomo-topografic, pancreasul este situat
retroperitoneal, înapoia stomacului, pe peretele profund al cavitații abdominale, anterior fiind
acoperit de peritoneu. Pancreasul este alungit transversal, având o lungime ce variază între 12-
22cm, o înălțime de 4,5 cm, o grosime de 1,5 - 3 cm și o greutate de 80 g. Până la 40 de ani,
glanda este în creștere, iar de la 50 de ani se atrofiază.

CONFIGURȚIA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ A PANCREASULUI

 capul- extremitatea dreaptă, mai voluminoasă, situată în scobitura duodenului;

 gâtul - segment îngust ce face trecerea de la cap la corp;
 corpul - porțiune mai alungită, situat transversal, înaintea coloanei lombare;
 coada - prelungește corpul pancreasului la splină, iar uneori până la hilul splinei.
Configurația internă a pancreasului

Pancreasul este o glandă cu dublă secreție: endocrină și exocrină. Pancreasului endocrin îi

corespund, din punct devedere anatomic, insulele lui Langerhans ce sunt mici formațiuni ovalare
de aspect clar, abundent risipite între acinii pancreatici. Pancreasul exocrin are configurația
asemănătoare unui ciorchine cu 2 zone:

 o zonă secretoare compusă din acini ce se grupează în lobuli;

 o zonă excretoare compusă din:
 canaliculele intercalare care fac legătura între acini și canalele intralobulare;
 canalele intralobulare situate în lobulul glandular;
 canalele interlobulare situate între lobuli;
 canalele colectoare secundare care se varsă în canalele excretoare Wirsung și Santorini;
4
 canalele secretoare.
Canalul Wirsung ia naștere la nivelul cozii, printr-o bifurcație, urmând axul mare al
pancreasului, traversându-l de la coadă la cap și se varsă împreună cu canalul coledoc în duoden,
prin papilamare (Vater). Canalul Wirsung este situat pe fața ventrală a pancreasului. Pe toată
lungimea sa primește canalele colectoare secundare. Canalul Santorini ia naștere din canalul
Wirsung la nivelul capului pancreasului și se deschide în duoden la nivelul papilei mici.

VASCULARIZAȚIA PANCREASULUI

Arterele duodenopancreatice provenite din artera hepatică și din artera mezenterică

superioară irigă capul pancreasului, în timp ce corpul și coada pancreasului sunt irigate de
arterele pancreatice provenite din artera splenică.

Venele pancreasului se varsă în vena splenică și mezenterică superioară (deci în vena

portă). Arcadele venoase din pancreasul drept drenează capul pancreasului și o porțiune a
duodenului. Venele care drenează pancreasul stâng se varsă în vena splenică. Vena pancreatică
inferioară merge de la stânga la dreapta, pe marginea inferioară a glandei și se varsă în
trunchiurile venei porte. Limfaticele sunt drenate în ganglionii pancreatito-splenici.

Inervația pancreasului primește fibre aferente și eferente din plexul solar (vagul) simpatic
și din plexul celiac-parasimpatic.

1.2 FIZIOLOGIA PANCREASULUI

Pancreasul, pe lângă rolul sau fundamental în procesele de digestie, este o glandă

endocrină de importanță majoră prin cei 2 hormoni pe care îi secretă în sânge: insulina și
glucagonul.

1. Secreția externă a pancreasului - sucul pancreatic este un Iichid ușor alcalin (p.h: 7,0 - 8,7)
inodor, incolor, bogat în bicarbonat de sodiu și are rolul de a neutraliza chimul acid la ieșirea
lui din stomac. Sucul pancreatic conține: NaCI, Ca3H, K, Ca, fosfor anorganic, glucoză,
proteine și fermenți glicolitici, lipolitici, proteolitici. Cantitatea de suc pancreatic secretată de
pancreas în 24 de ore este de 1000 ml. cu o densitate de 1007.
2. Secreția internă a pancreasului
Insulina joacă un rol important în metabolismul hidraților de C, provocând punerea în
rezervă a glicogenului la nivelul ficatului, conversiunea hidraților de C în grăsimi și oxidarea
glucozei de către țesuturile periferice, participă la reglarea glicemiei. Enzimele proteolitice
5
inactivează insulina, iar substanțele alcaline o denaturează. Injectarea de doze mari la subiecți
normali provoacă o diminuare a zahărului sangvin (scăderea glicemiei) și este însoțită de: foame,
transpirații reci, tremurături, convulsii și comă, ce dispar la administrarea glucozei.

Insulina are următoarele funcții:

 rol în lipogeneză, ușurând intrarea glucozei pe drumul glicolizei;

 reduce cantitatea de acizi aminati ai sângelui și accelerează viteza de sinteza a proteinelor;
 menține balanța între glicogenoliză și glicogeneză;
La om tulburarea metabolismului hidraților de C cu hiperglicemie și glicozurie, urmate de
tulburări în metabolismul grăsimilor și proteinelor cu acidoză și deshidratare - indică prezența
diabetului; administrarea de insulină înlătură aceste tulburări.

Glucagonul este un factor hiperglicemiant. El se distruge repede în sânge, 80% dispărând

în 20 de secunde sub acțiunea plasminei și proteazelor, mai ales în ficat și rinichi. Glucagonul
acționează asupra:

 metabolismului carbohidraților, fiind vorba despre hiperglicemie provocată;

 metabolismului lipidelor și produce lipoliza;
 metabolismului protidic, exercitând o acțiune de scădere a acizilor aminati din plasmă;
 metabolismul mineral, producând o creștere a K plasmatic;
 secreției gastrice având o acțiune de scădere a acesteia, motiv pentru care a fost recomandat
în terapia ulcerului.

6
 CAPITOLUL 2. PANCREATITA ACUTĂ

2.1 DEFINIȚIE

Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut violent ce are la bază afectarea gravă a
pancreasului. Manifestările sunt declanşate prin autodigestia pancreasului de către propriile sale
enzime care devin brusc activate în interiorul glandei prin cauze variate.

2.2 ETIOLOGIE

Numeroşi factori au fost implicaţi în patogeneza pancreatitei acute, mecanismul prin care
aceştia produc boala nefiind bine cunoscuţi.
Cauze frecvente:
 alcoolismul;
 litiaza biliară;
 pasajul calculului prin coledoc şi obstrucţia ampulei lui Vater urmată de refluxul retrograd al
bilei.
Cauze puţin obişnuite:
 ulcerul peptic penetrant
 hiperlipoproteinemia
 infecţii virale
 ereditatea
 traumatisme abdominale
 postoperator, post transplant renal
 stenoză ampulară.
Cauze rare:
 antibiotice (izoniadiză, tetraciclină, rifampicină)
 hiperparatiroidism (cauze endocrine).
Cauze toxice:
 intoxicaţii cu ciuperci
7
 Forme clinice de pancreatită acută:

 pancreatita interstiţială edematoasă 71%;

 pancreatita necrotică 21% care poate fi necroză sterilă sau necroză infectată.
Formele edematoase au în general o evoluţie benignă cu tratament conservator, în timp ce
formele necrozei se caracteritează prin zone focale sau difuze de ţesutul pancreatic devitalizat şi
necroză extensivă a tesutului gras retroperitoneal, cu evoluţie împrevizibilă şi complicaţii
frecvente, care poate duce la deces.

2.3 SIMPTOMATOLOGIE

Semne funcţionale
a. Durere abdominală – este prezentă la 95% din cazuri, este semnul major şi precoce care
domină tabloul clinic. Ea este violentă, insuportabilă, continuă şi rezistentă la analgezicele
obişnuite. Este durerea de necroză ischemică. Uneori este atât de mare încât bolnavul poate
prezenta un episod sincopal.
Caracterul durerii este descris de bolnav fie ca o lovitură de pumnal, fie ca o durere de
torsiune, de compresiune acută sau mai rar, ca o arsură. Sediul durerii este epigastric,
periombilical, cu iradiere în hipocondrul drept şi stâng şi în regiunea scapulo-humerală stângă.
Adeseori îmbracă aspectul clasic „durere în bară” sau durere în „centură”. Alteori, durerea se
deplasează în hipogastru (masca genitală), în fosa iliacă dreaptă (masa apendiculară) sau în
hipogastrul drept (masa colecistică). Durerea persistă 1-2 zile.
b. Greţurile şi vărsăturile – sunt prezente în 85 – 95% din cazuri, ele constituind al doilea semn
clasic al pancreatitei acute. Sunt contemporane cu durerea, uneori o preced. Cantitatea lor
este neobişnuit de mare, putând ajunge la 5 – 6 litri în 24 de ore determinând stări de
deshidratare care grăbesc alterarea stării generale. Vărsăturile sunt la început alimentare, apoi
biliare, niciodată fecaloide. Aspectul negricios ca zaţul de cafea semnifică un prognostic
grav.
c. Tulburările tranzitului digestiv pot îmbrăca două forme:
 hiperperistaltismul (hiperkinezia) jejuno-ileal
 paralizia gastro-intestinală.
Hiperkinezia jejuno-ileală determină un sindrom diareic cu scaune lichide, apoase.
Această hiperkinezie se datorează eliberării de histamină sub influenţa enzimelor proteolitice
pancreatice.
8
 Paralizia gastro-intestinală poate fi parţială, interesând numai un segment jejunal sau
generalizată. Rareori se poate instala o ocluzie mecanică înaltă, consecutivă unei strâmtări la
nivelul duodenului sau a unghiului duodeno-jejunal.
Semne generale
a. Dispneea cu polipnee – se instalează precoce şi se manifestă ca o bradipnee de tip expirator,
similară cu cea din astm. Se datorează unui bronhospasm provocat de o descărcare
histaminică la care se adaugă limitarea motilităţii diafragmului.
b. Febra – în primele ore de la debut temperatura este în limite fiziologice. În faza de stare
apare febra, care în majoritatea cazurilor nu este microbiană, este o hipertermie aseptică.
Mecanismul acestei hipertermii se datorează în mare parte proteinelor care pătrund brusc în
torentul circulator, creând astfel o „hiperproteinemie toxică”, hipertermia în aceste condiţii
fiind numită „febra polipeptidică”. Persistenţa febrei este un semn de gravitate. Febra sub
formă de oscilaţii ce apar după ziua a şaptea de boală, arată invadarea focarelor necrotico-
hemoragice pancreatice sau extrapancreatice de către flora microbiană.
c. Pulsul şi tensiunea arterială– studiul pulsului şi a tensiunii arteriale în pancreatitele acute are
o dublă valoare: stabilirea diagnosticului, orientarea prognosticului. Reacţia neuro-vasculară
la sindromul dureros determină în primele ore o uşoară scădere a tensiunii arteriale şi o
accelerare a pulsului. La scurt timp, tensiunea arterială revine la normal sau chiar urcă, pulsul
rămânând ritmic şi la valori fiziologice. Ceea ce este caracteristic şi studiului pulsului şi
tensiunii arteriale o constituie variabilitatea bruscă de la o zi la alta, sau chiar de la o oră la
alta, ceea ce impune controlul repetat.
d. Tulburările neuro-psihice– apar sub formă de sindrom confuzional, cu agitaţie psihomotorie,
delir acut, tremurături, sindrom depresiv anxios. Instalarea acestor tulburări prevede o
evoluţie gravă.
e. Oligoanuria– acţiunea enzimelor asupra rinichiului printr-un fenomen de difuzie
retroperitoneală şi prin iradierea ganglionilor şi a nervilor cortico-renali, complexul tripsinic
ajuns în loja renală atacă rinichiul pe două căi: prin hil şi traversând capsula. Leziunea duce
la diminuarea sau chiar suprimarea secreţiei urinare. Coagularea intravenoasă poate fi
cauzată de acţiunea tripsinei prezentă în torentul circulator. Procesul de coagulare tulburat,
antrenează ischemia funcţională a cortexului renal. Leziunile renale din pancreatita acută pot
fi simple tulburări funcţionale până la leziuni ireversibile, de aceea urmărirea diurezei este de
interes deosebit.

9
 f. Şocul– apare cu precădere în pancreatitele necrotico-hemoragice.
g. Icterul sau subicterul– icterul poate fi secundar unei litiaze coledociene sau a unui calcul
înclavat în papilă, unei angiocolite, unei papilite edematoase sau a unei hepatite toxice
asociate.
2.4 DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENȚIAL

Diagnosticul pozitiv se pune pe:

1. Anamneză ;

2. Examenul clinic;

3. Examnele paraclinice.

1. Anamneza

Elaborarea diagnosticului în pancreatita acută se bazează pe durerea epigastrică violentă,

dispneea astmatiformă, meteorismul abdominal cu matitate hepatică prezentă şi croşeul
hipertensiv. Antecedentele biliare, alcoolice, terenul supraponderal prezintă elemente valoroase
care în contextul celorlalte semne pot orienta diagnosticul.

2. Examenul clinic

Diagnosticul de pancreatită acută se confirmă pe baza examenului clinic, al

determinărilor enzimatice şi procedeelor imagistice.

3. Examenele paraclinice

Prezumţia este susţinută de creşterea amilazelor serice şi urinare, a lipazei şi a tripsinei

serice, hiperglicemie, hipocalcemie. O creştere a amilazelor în lichidul pleural ori în cel de ascită
peste valorile serice sugerează pancreatita acută. Este necesară efectuarea unei radiografii
abdominale simple şi a unei ecografii.

Determinarea unei valori a proteinei C reactive mai mari de 150mg/l reprezintă un

element important în stabilirea severităţii puseului acut.

Ecografia abdominală evidenţiază dilataţiile căilor biliare intrahepatice, a litiazei biliare

sau a colecţiilor intraabdominale în cazurile severe.

10
 Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este folosită în cazul pacienţilor cu
litiază coledociană.

Colangiografia RMN cu substanţă de contrast este o metodă neinvazivă care

investighează căile biliare şi pancreatice folosită atunci când colangiopancreatografia retrogradă
este contraindicată.

Tomografia computerizată stabileşte gradul de degradare a pancreasului şi evoluţia bolii.

Diagnostic diferenţial

Mijloacele actuale clinice, biologice şi radiologice permit stabilirea diagnosticului de

pancreatită acută. Expresia clinică similară cu a altor boli abdominale situează pancreatitele acute
abdominale în sfera „sindromului de abdomen acut medico-chirurgical”.Abdomenul acut
chirurgical reprezintă un diagnostic simptomatic fără să se pronunţe asupra factorului etiologic.

Precizarea acestui factor impune o interpretare, catalogare şi diferenţiere a multiplelor

semne aparent identice. De aici necesitatea unui diagnostic diferenţial al pancreatitei acute.

Bolile care se pretează la erori de diagnostic sunt reprezentate de:

a) Sindroame peritoneale acute

b) Sindroame retroperitoneale acute
c) Boli medicale acute
a. Sindroamele peritoneale acute
 perforaţia ulcerului gastric şi duodenal are o expresie clinică destul de caracteristică:
contractura musculară generalizată, pneumoperitoneu, perforaţiile ulceroase în bursa
omentală, care se însoţesc de hipotensiune marcată fără pneumoperitoneu cu dureri în etajul
abdominal superior şi meteorism, pun probleme uneori mai dificile. Durerea este ca o
„lovitură de pumnal”, vărsăturile sunt prezente numai la debutul perforaţiei, în pancreatita
acută persistă, se ameliorează la introducerea sondei nazo-gastrice.
 perforaţia veziculei biliare – antecedentele biliare, topografia durerii în hipocondrul drept,
contractura parietală, reprezintă semne care pot contribui la diferenţiere.
 perforaţia apendicelui sau diverticulului Meckel – în formele cu dureri epigastrice sau
periombilicale asociate cu meteorism, confuzia este posibilă. Reacţia peritoneală

11
 generalizată, contractura parietală difuză, plus ileusul peritonitic total sunt semne în favoarea
unei peritonite generalizate apendiculare.
 peritonite acute primitive– indiferent de natura lor se pretează rar la erori de diagnostic.
Durerea difuză, contractura parietală generalizată, ileus paralitic total, pozitivitatea tuşeului
rectal, sunt secvenţe în favoarea unei peritonite generalizate.
 infarctul entero-mezenteric – imită foarte bine, cel puţin în perioada de debut, boala
pancreatică acută. Asemănarea este atât de mare încât putem spune că infarctul entero-
mezenteric este „caricatura” pancreatitei acute. Debutul brutal, cu dureri violente, starea de
şoc cu colaps, distensia abdominală, fac diferenţa între cele două boli dificile.
 ocluziile intestinale – reprezină entităţi care se pretează deseori la erori de diagnostic.
Aspectele cele mai înșelătoare le oferă ocluziile înalte în care tranzitul digestiv se întrerupe
tardiv, meteorismul este localizat preombilical, în timp ce starea generală se alterează
precoce. În ocluzia intestinală , la debut există zgomote intestinale puternice, de tonalitare
înaltă, pe când în pancreatita acută se constată absența zgomotelor intestinale. Apar
vărsăturile fecaloide ce nu apar în pancreatita acută. Indiferent de natura ocluziei, examenul
radiologic pe gol evidenţiază nivele hidroaerice.
 colecistite acute – debutul brusc cu durere în hiopcondrul drept, la un bolnav cu dosar
litiazic, febril, cu subicter şi apărare subcostală dreaptă, poate duce la interpretări false.
Diferenţierea este posibilă dacă analizăm intensitatea durerii care în colecistita acută este mai
atenuată, localizată în hipocondrul drept, febră cu frison, icter, iar manifestările cardio-
vasculare sunt de abia schiţate. Sindromul infecţios care însoţeşte de obicei colecistitele
acute, uşurează diferenţierea.
 apendicita acută -poate crea confuzii la debutul ei atipic cu durere epigastrică, ori colicativă
preombilicală, asociată cu greaţă şi vărsături. În apendicita acută, de obicei în decurs de
câteva ore, durerea se localizeaza în fosa iliacă dreaptă.
b. Sindroamele retroperitoneale acute
 revărsatele sanguine din spaţiul retroperitoneal - pot fi cauzate de fracturi vertebrale, leziuni
ale vaselor prevertebrale, de fisură sau chiar de ruptura aortei sau cavei inferioare. Ceea ce
poate uşura diferenţierea de pancreatita acută, este triada: durere, tablou de hemoragie şi
durere lombară.
 revărsatele biliare – produc un şoc grav, precoce cu tendinţă de colaps vascular. Patogenic,
acest tablou se datorează iritaţiei plexului solar de către sărurile biliare.

12
c. Sindroame medicale acute
 infarctul miocardic acut - poate simula sau se poate asocia cu o pancreatită acută. Invers,
procesul lezional pancreatic poate antrena modificări electrocardiografice, fără infarct
anatomic. Antecedentele coronariene, caracterul constrictiv al durerii, starea de şoc precoce,
creşterea transaminazelor şi a dehidrogenazei lactice, plus modificările EKG pledează pentru
infarctul miocardic acut. În infarct amilaza nu creşte.
 colica nefritică - de origine litiazică ridică probleme de dignostic. Durerile au o topografie
lombară, uneori se proiectează anterior, asociindu-se cu tulburări de tranzit. Teste biologice
şi enzimatice înlătură confuzia; amilazele serice şi cele urinare sunt absente în afecţiunile
renale.

2.5 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Evoluţia pancreatitei acute, mai mult decât a oricărei alte boli din sfera abdomenului acut,
este imprevizibilă. Există o diferenţă evidentă între evoluţia pancreatitei edematoase, care în
majoritatea cazurilor se vindecă, în raport cu pancreatita acută necrotico-hemoragică ce rămane
extrem de gravă.

a) Evoluţie spre vindecare

Pancreatita acută cu leziuni necrotice limitate, tratată precoce şi corect, poate evolua
favorabil. Clinic, evoluţia benignă este anunţată de dispariţia durerii, reluarea tranzitului digestiv,
ameliorarea stării generale şi de tendinţa de normalizare a problemelor biologice. Alegerea
momentului operator se face cu prudenţă de către medic, intervenţia chirurgicală constă în
drenajul secreţiei hemoragice sau al supuraţiei pancreatice sau se evacuează sechestre necrotice.

b) Evoluţie gravă
Unii bolnavi cu pancreatită acută necrotico-hemoragică prezintă o stare extrem de gravă,
chiar în momentul spitalizării. Decesul în aceste cazuri poate surveni în primele 12-24 de ore, cu
tot cu tratamentul aplicat. În alte cazuri, starea gravă se menţine nemodificată, iar după 48-72 de
ore, apare o exacerbare a fenomenelor clinice, cu dezechilibrul hidromineral, în special
hipocalcemia, hipotermia şi agitaţia psiho-motorie anunţă decesul.

13
c) Evoluţie spre cronicizare
Pancreatita cronică reprezintă un stadiu evolutiv al pancreatitei edematoase. Caracterul
dominant al acestei evoluţii este recidivă sub formă de pancreatită acută în pusee a căror
intensitate este variabilă.

Prevenția apariției pancreatitei sau a recurențelor uneia vindecate se face adoptând un stil
de viață sănătos, ce include o dietă echilibrată (cu un conținut redus de grăsimi saturate), un
program bine stabilit de exerciții fizice, renunțarea la fumat și evitarea consumului excesiv de
alcool. O altă metodă particulară de prevenție o reprezintă colecistectomia, în cazul persoanelor
ce au calculi biliari deja decelabili și cu potențial de migrare și obstruare a orificiului de vărsare
al pancreasului.

2.6 TRATAMENT

Tratamentul în pancreatita acută are următoarele obiective:

1. Asigurarea echilibrării hidroelectrolitice şi menţinerea unei diureze optime prin
administrarea parenterală de fluide;
2. Reducerea secreţiei pancreatice cu ajutorul repausului digestiv;
3. Ameliorarea durerii;
4. Prevenirea complicaţiilor.
În cazurile uşoare, tratamentul este de susţinere, acesta fiind, de obicei, suficient. În
cazurile moderate şi severe este necesară spitalizarea pacientului, cel mai frecvent în unităţile de
terapie intensivă.

Măsurile terapeutice sunt:

 Resuscitarea cu fluide: în formele uşoare se pot administra fluide, dar în formele moderate şi
severe, iniţial trebuie evitate lichidele şi alimentele pentru că acestea determină o stimulare
suplimentară a secreției enzimatice.
 Nutriţia: post alimentar/alimentaţie enterală/alimentaţie parenterală. În forma uşoară, se
iniţiază nutriţia orală atât timp cât durerea şi greaţa permit. Alimentaţia parenterală este
indicată în caz de ileus, iar cea enterală după reluarea tranzitului intestinal.
 Analgezice: Tramadol, Mialgin, Fentanyl, nu morfină (doar în cazuri severe, când durerea nu
cedează la alte antialgice), pentru că aceasta poate determina spasm al sfincterului Oddi.
14
 Oxigenoterapia: Pacienţii cu afectare pulmonară necesită administrare de oxigen
suplimentar, iar cei în stare gravă sunt supuşi ventilaţiei asistate.
 Intervenţie chirurgicală pentru cazurile severe de pancreatită acută cu necroză extinsă pentru
a exciza zona de pancreas necrozată sau infectată. Un lucru important de amintit este faptul
că intervenţia chirurgicală precoce creşte mortalitatea, tocmai de aceea se încearcă
temporizarea acesteia cât se poate.
 Schimbarea stilului de viaţă a pacienţilor cu pancreatită acută este foarte importantă şi constă
în:
 Evitarea consumului de alcool;
 Renunţarea la fumat;
 Schimbări la nivelul dietei (alimente cu conţiunut redus de grăsimi, bogate în calorii şi
proteine constînd în fructe, legume, cereale, carne slabă);
 Administrarea de suplimente vitaminice solubile cu grasimi (suplimente de enzime
pancreatice care ajută digestia);
 Menţinerea unei greutăţi optime prin evitarea sedentarismului şi introducerea activităţii fizice
uşoare.

2.7 COMPLICAȚII

Procesul lezional necrotico-hemoragic, acţiunea enzimelor pancreatice, tendinţa marcată

de metastază lezională intra şi extra-abdominală explică apariţia şi frecvenţa complicaţiilor. După
gravitatea lor, se clasifică în:

1. Hemoragiile digestive
Se exteriorizează prin hematemeză sau/şi melenă. Mecanismul hemoragiilor digestive este
complex şi anume:
 Tulburare de coagulare consecutivă acţiunii tripsinei
 Iritaţia neuro-vegetativă care însoţeşte pancreatita acută produce perturbaţii vasomotorii;
 Hipertensiune portală consecutivă trombozelor sistemului port;
 Compresiune prin edemul peripancreatic sau prin volumul glandular mare;
 Fistulizarea abcesului ori pseudochistului în colon, duoden, stomac
 Hemoragie din varice gastrice secundare trombozei venei splenice.
În pancreatitele acute necroticohemoragice oligonuria sau chiar anuria determină creşterea
ureei sanguine. La bolnavii cu insuficienţă renală cronică sau/şi acută pe peretele gastric se
15
găseşte o cantitate mare de urează. Ureea eliminându-se în stările azotemice în cantitate
apreciabilă prin mucoasa gastrică este transformată din urează în amoniac care, eliminându-se în
stomac, provoacă iritaţia mucoasei cu capilaroplegie.
2. Hemoragii extradigestive. Hemoragiile prin extensia procesului de necroză în care leziunile
pot eroda vasele mezenterice sau chiar sistemul port. Indiferent de natura lor aceste hemoragii
impun o atitudine chirurgicală de urgenţă.
3. Perforaţii viscerale. Perforaţia duodenului în cazul pancreatitei acute este gravă, diagnosticul
fiind greu de pus. Perforaţia gastrică este o complicaţie rară, apare în pancreatita necrotic-
hemoragică a pancreasului fiind localizată pe peretele gastric posterior. Contactul secreţiei
gastrice cu structurile din zona omentală agravează evoluţia pancreatitei acute.
Perforaţiile colonului sunt localizate mai frecvent în segmentul stâng al colonului transvers şi
pe colonul descendent. Această topografie preferenţială a fistulelor colice se datorează
intimităţii ansamblului pe care îl formează cele trei organe: coada pancreasului, splina şi
unghiul splenic al colonului.
4. Sechestrul pancreatic. Reprezintă scopul luptei dintre pancreas şi proprii săi fermenţi
proteolitici. Procesul ischemic segmentar localizat la cap, corp sau/şi coadă realizează o
necroză aseptică de mărime variabilă numită „sechestrul glandular”. Poate fi unic sau
multiplu. Prezenţa sechestrului se trădează prin febră, tulburări dispeptice, tahicardie şi
declinul stării generale.
5. Abcesul pancreatic şi extrapancreatic. Acesta se constituie progresiv fie pe fondul unui
hematom închistat, fie datorită unor necroze diseminate care confluează.
6. Pseudochistul. Pseudochistul, chistul postnecrotic sau falsul chist de pancreas se prezintă ca o
pungă ce conţine suc pancreatic sau asociat cu resturi de ţesut glandular mortificat care este în
comunicare directă cu parenchimul pancreatic. Frecvenţa pseudochisturilor după unii autori
oscilează între 2-8% din pancreatitele acute după o evoluţie favorabilă de 10-20 de zile,
reapar dureri epigastrice mai moderate, cu reflectări în hipocondrul drept sau sub rebordul
costal stâng şi dorsal.
7. Flegmonul pancreatic. Se traduce prin dezvoltarea unei formaţiuni tumorale abdominale în
creştere şi prezintă o masă inflamatoare solidă cu arii parcelate de necroză. Dezvoltarea unui
flegmon pancreatic este sugerată când durerea, leucocitoza, hiperamilazemia şi febra persistă
peste 5 zile de la debutul bolii.

16
8. Fistula pancreatică. Complicaţia se instalează de obicei după intervenţii chirurgicale pentru
pancreatita acută pancreatică necrotico-hemoragică. Cantitatea şi calitatea pierderilor de apă,
electroliţi şi enzime dacă sunt mari, pot agrava starea bolnavului.
9. Diabetul apare în urma distrugerii celulelor care secretă insulină;
10. Malnutriţia se produce ca urmare a deficitului de enzime care descompun compuşii din
alimente;
11. Infecţiile - inflamaţia pronunţată generează o poartă de intrare a microorganismelor, care
determină apariţia infecţiilor.

17
 CAPITOLUL 3. STUDII DE CAZ

3.1 CAZUL 1

Date personale

 Nume: F;
 Prenume:R;
 Sex:M;
 Data nașterii: 14.04.1977;
 Domiciliu: Slatina;
 Vârstă: 45 ani;
 Naționalitate: română;
 Stare civilă: necăsătorit;
 Ocupația: inginer constructor;
 Statut pacient: asigurat C.A.S.
 Tipul internării: urgențe;
 Data internării: 15.06.2022;
 Diagnostic la internare: pancreatită acută;
Anamneza

a) Antecedente heredo-colaterale: Mama-HTA, Diabet Zaharat; tata- nesemnificative;

b) Antecedente personale fiziologice și patologice: Etilism cronic 2017, Criză de pancreatită
acută 2019;
c) Condiții de viață și de muncă: Pacientul locuiește într-un apartament cu 3 camere, având
condiții relativ precare;
Motivele internării: Durere violentă, grețuri, vărsături, tahicardie, tahipnee, anxietate , insomnii.

Semne particulare:

a) Alergii: Nu se știe alergic la niciun medicament;

b) Înălțime: 1,80 m;
c) Greutate: 84 Kg
d) Comportamente (fumat, alcool): fumează 10 țigări pe zi și consumă alcool ocazional

18
Situație clinică la internare:

1. T.A=130/70 mmHg
2. P= 120 b/min
3. R=30 r/min
4. T=36,5 0C
Istoricul bolii: Boala actuală a debutat brusc, în urmă cu cîteva zile, cu durere violentă în
epigastru, constant ce iradia în spate. Este accentuată de tuse, strănut. Durerea a fost urmată de
grețuri, vărsături, tahicardie, tahipnee. La durere pacientul spune că adopta poziții antalgice
(antebrațele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă) și la administrarea calmantelor
(algocalmin) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezintă și transpirații abundente.

Nevoi afectate:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

2. Nevoia de a bea și a mânca

3. Nevoia de a dormi și a se odihni

4. Nevoia de a merge și a avea o bună postură

19
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
ALTERATĂ DE NURSING
1. Nevoia de a - Alterarea - Pacientul să - Stabilesc gradul dispneei şi asigur repaus la pat; - Astfel poziția
respira și a respirației din prezinte - Indepărtez eventualele secreţii nazale; corespunzătoare
avea o bună cauza durerilor, respirație în - Așez pacientul în poziție semișezând; scade presiunea
circulație manifestată prin limite normale, - Schimb frecvent poziția pacientului; asupra
tahicardie și fără modificări - Monitorizez regulat functiile vitale și notez diafragmului
tahipnee. patologice; valorile obținute în F.T; - Respirația este în
- Respirație - Combaterea - Încurajez pacientul sa efectueze exerciții de limite normale,
ineficace legată durerilor; respirații profunde; fără modificări
de prezența - Pacientul să - Asigur pacientului o lenjerie de pat curată patologice.
durerii. prezinte stare - Recoltez (sânge, urină) pentru examene de - Evoluția a fost
generală bună. laborator :HLG,VSH,bilirubină,glicemie favorabilă.
2. Nevoia de a -Alimentație - Pacientul să fie - Explic pacientului importanța consumului de - Măsurile luate
bea și a mânca neadecvată echilibrat lichide în cantități mici și repetate pentru a se ajută la
prin deficit din hidroelectrolitic hidrata; restabilirea
cauza durerilor corespunzător - Alimentez pe cale naturală pacientul după echilibrului
- greță încetarea durerilor cu ceaiuri 400ml/24h, apoi hidroelectrolitic
- vărsături supe de zarzavat strecurată; al pacientului
- Asigur un climat cald și confortabil;
- Explic importanța pe care o are alimentația și
hidratarea corespunzătoare;
- Fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate în 24

20
 h;
- Pregătesc pacientul pentru ecografie;
- Alimentez pacientul parenteral ;
- Administrez la indicația medicului:
metoclopramid,glucoză 500 ml/zi.
3. Nevoia de a - Perturbarea - Pacientul să - Asigur un climat corespunzător prin aerisirea - În primele zile
dormi şi a se somnului din cauza beneficieze de salonului pacientul a fost agitat
odihni durerii, manifestată somn - Asigur o temperatură corespunzătoare de 20 – şi nu a reuşit să se
prin ore corespunzător 22oC şi o umiditate corespunzătoare; odihnească
insuficiente de calitativ și - Asigur lenjerie de pat şi de corp curată şi uscată; corespunzător.
somn cantitativ fără - Explic pacientului necesitatea respectării orelor - În urma tratamentului
-Treziri frecvente treziri frecvente de odihnă şi somn pentru refacerea prescris de medic şi a
-Insomnii organismului epuizat de boală; îngrijirilor acordate,
- Învăț pacientul tehnici de relaxare și exerciții pacientul se
respiratorii; odihneşte pe zi ce
- Creez un climat de încredere, încurajez și trece tot mai bine.
liniștesc pacientul pentru a-și recăpăta echilibrul
psihic
- Observ şi notez calitatea, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlaltor nevoi.
- Administrez medicaţia prescrisă de către medic.
4. Nevoia de a - Alterarea - Pacientul să se - Asigur repaus absolut la pat în poziție de - Evoluția a fost
merge și a mobilității din mobilizeze decubit dorsal în perioada dureroasă favorabilă.
avea o bună cauza durerilor - Evaluez capacitatea de mobilizare autonomă a
21
postură accentuate, corespunzător pacientului, atunci când intensitatea durerilor - Pacientul se poate
manifestat prin - Pacientul să-și scade mobiliza
repaus la pat. recapete - Impun după efectuarea acestor exerciţii repaus corespunzător, în
independența în la pat urma administrării
mișcare și să-și - Efectuez masaj pe zonele de compresiune medicației, durerea a
recapete pentru evitarea escarelor de decubit şi evit să cedat
tonusul obosesc foarte mult pacientul;
muscular; - Ajut pacientul la mobilizare;
. - Monitorizez funcțiile vitale
- Fac psihoterapie;
- Asigur igiena pacientului şi lenjerie de pat
curată;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
(analgezic, antienzimatice)

22
 EPICRIZA:
Pacientul în vârstă de 45 ani, cunoscut cu criză de pancreatită acută, se prezintă la
Spitalul Județean Olt, Urgențe, acuzând dureri violente, grețuri, vărsături, tahicardie, tahipnee,
anxietate. Pacientul este internat. I se vor face investigații și administra tratamentul
corespunzător. În ziua 7 pacientul prezintă o stare ameliorată, fără dureri, grețuri și vărsături,
drept urmare este externat. Medicul și asistenta instruiesc bolnavul asupra modului de viață
la externare:
 să evite pe cât posibil stresul, oboseala;
 să respecte regimul alimentar;
 să continue tratamentul la domiciliu;
 să efectueze control periodic la medicul de familie.

23
 3.2 CAZUL 2

Date personale

 Nume: A;
 Prenune: P.R;
 Sex: M;
 Data nașterii: 12.02.1979;
 Domiciliu: Craiova;
 Vârsta: 43 ani;
 Naționalitate: română;
 Stare civilă: căsătorit;
 Ocupație: mecanic;
 Statut pacient: asigurat prin C.A.S. ;
 Tipul internării: urgențe;
 Data internării: 20.04.2022;
 Diagnostic la internării: pancreatită acută edematoasă;
Anamneza
a) Antecedente heredo- colaterale: Mama-HTA, tata- infarct miocardic (decedat);
b) Antecedente personale fiziologice și patologice: Criză de litiază biliară în martie 2017 ,
HVA în copilărie;
c) Condiții de viață și de muncă: Pacientul locuiește într-un apartament cu 3 camere,cu soția
și cei 2 copii.
Motivele internării: Durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondrul drept și umărul
drept, grețuri, vărsături, febră, inapetență, anxietate, transpirații abundente, astenie, insomnie,
retenție de fecale.
Semne particulare:
a) Alergii: Nu se știe alergic la niciun medicament;
b) Înălțime: 1,75 m;
c) Greutate: 90 kg;
d) Comportamente (alcool, fumat): nu fumează, iar alcool consumă foarte rar
Situație clică la internare:
1) T.A=140/80 mmHg
2) P=90 b/min
3) R=20 r/min

24
4) T=38,8 0C

Istoricul bolii: Boala actuală debutează în urmă cu 2 zile, cu dureri epigastrice profunde,
iradiere în hipocondrul drept și umăr, care nu a cedat la medicație. Este urmată de grețuri și
vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetența, meteorism abdominal, anxietate,
transpirații.
Nevoi afectate:
1. Nevoia de a bea și a mânca
2. Nevoia de a-și menține temperatura în limite normale
3. Nevoia de a dormi și a se odihni
4. Nevoia de a elimina

25
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
ALTERATĂ DE NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a - Alimentației - Pacientul să - Explic pacientului importanţa consumului de - Pacientul se poate alimenta singur,
bea și a mânca dezechilibrată, aibă o stare de lichide în cantităţi mici şi repetate pentru a se nu mai prezintă dureri, este echilibrat
manifestată prin bine, fără grețuri rehidrata; hidroelectrolitic
inapetență și vărsături - Ajut pacientul să adopte o poziție antalgică; - Nu mai prezintă grețuri și vărsături
- Grețuri și - Asigurarea - În timpul vărsăturilor ajut pacientul, pregătesc
vărsături unui aport materialele necesare,păstrez produsul eliminat;
nutriţional - Stimulez apetitul pacientului prin crearea de
adecvat condiţii optime în salon, iar odată cu scăderea
febrei, alimentaţia va fi diversificată şi
echilibrată;
- Efectuez cu atenție igiena bucală;
- Recoltez probe biologice (sânge, urină)
pentru examene de laborator
- Efectuez aspirație gastrică continuă;
- Administrez medicatia prescrisă de
către medic: vitamine și perfuzii cu soluții
glucozate
2. Nevoia de a- - Hipertermie - Pacientul să - Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 h - În urma intervențiilor acordate și a
și menține manifestată prin prezinte o - Servesc pacientului cantități mari de medicației pacientul prezintă o
temperatura în febră moderată, temperatură la lichide stare de bine fizic și psihic;
limite normale diaforeză valorile normale - Observ şi măsor zilnic temperatura, pulsul. - Temperatura revine la valori
26
 - Pacientul să fie - Asigur repausul la pat în perioada febrilă normale în urma medicației
echilibrat - Aerisesc încăperea mai ales dimineaţa şi antitermice .
hidroelectrolitic seara;
- Mențin igiena tegumentelor
- Asigur lenjeria de pat şi de corp curată şi
uscată pe care le-am schimbat de câte ori a
fost nevoie
- Administrez antitermice prescrise de medic
3. Nevoia de a - Perturbarea - Pacientul să - Explic pacientului necesitatea respectării - În urma tratamentului prescris de
dormi şi a se somnului din beneficieze de orelor de odihnă şi somn pentru refacerea medic şi a îngrijirilor acordate,
odihni cauza un somn calitativ organismului epuizat de boală; pacientul prezintă un somn calitativ și
discomfortului și cantitativ - Asigur lenjerie de pat şi de corp curată şi cantitativ
abdominal, corespunzător, uscată;
manifestat prin - Învăț pacientul tehnici de relaxare pe care să
fără treziri
insomnie le practice înainte de somn;
nocturne
- Observ şi notez calitatea, orarul somnului,
- Administrez medicaţia prescrisă de către
medic

27
4. Nevoia de a - Deshidratare - Pacientul să nu - Pacientul să prezinte tegumente și mucoase - Pacientul ,în urma intervențiilor
elimina din cauza prezinte semne integre și curate; acordate, se poate alimenta și hidrata
vărsăturilor de deshidratare, - Schimb lenjeria de pat și corp daca este corespunzător, nu mai are senzație de
să fie reechilibrat cazul; greață și vărsături
hidroelectrolitic; - Asigur aport lichidian adecvat;
- să fie menajat - liniștesc pacientul din punct de vedere
fizic și psihic în psihic;
timpul vărsăturii. - -în funcție de starea pacientului ,îl așez
comod aproape de marginea patului;
- Asigur o amibianță în care să fie respectată
intimitatea pacientului ;
- Încurajez pacientul să-și exprime ceea ce
simte în legătură cu această problemă;
- Administrez medicația prescrisă de medic
parenteral, prin perfuzii pentru reechilibrare
acido bazică: amestecuri de vitamine,
electroliți, aminoacizi

28
 EPICRIZA:
Pacientul în vârstă de 43 ani, cunoscut cu criză biliară si HVA, se prezintă la Spitalul
Județean Olt, Urgențe, acuzând durere intensă în epigastru, grețuri, vărsături, febră,
transpirații, astenie. Pacientul este internat, unde i se vor face mai multe investigații și va
urma tratamentul prescris de medic, iar în funcție de starea pe care o prezintă medicul va
decide prelungirea internării sau externarea. În ziua 10 pacientul prezintă o stare ameliorată,
fără dureri, febră și vărsături, drept urmare medicul decide externarea.
Se recomandă :
 un regim alimentar corespunzător;
 continuarea tratamentului prescris de medic;
 odihnă și relaxare.

29
3.3 CAZUL 3

Date personale:

 Nume: S;
 Prenume: F;
 Sex: M;
 Data nașterii: 20.03.1956;
 Domiciliu: Slătioara;
 Vârsta: 66 ani;
 Naționalitate: română;
 Stare civilă: căsătorit;
 Ocupație: pensionar;
 Statut pacient: asigurat prin C.A.S. ;
 Tipul internării: urgențe;
 Data internării: 07.05.2022;
 Diagnostic la internare: colecisto-pancreatită acută severă;
Anamneză
a) Antecedente heredo- colaterale: Mama- cancer col uterin (decedată); tata-decedat;
b) Antecedente personale fiziologice și patologice: Hepatită virală 1997, dischinezie biliară
2005;
c) Condiții de viață și de muncă: Pacientul locuiește într-un apartament cu 3 camere,
împreuna cu soția.
Motivele internării: Durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondrul drept, vărsături,
febră, insomnie, inapetență, scădere în greutate.
Semne particulare
a) Alergii: Nu se știe alergic la niciun medicament;
b) Înălțime: 1,65;
c) Greutate: 60 kg.
Situație clinică la internare:
1) T.A= 130/80
2) P=85 b/min
3) R=15 r/min
4) T=38,9 0C
Istoricul bolii: Boala debutează brusc în urmă cu 3 zile cu dureri în hipocondrul drept cu

30
caracter colicativ, sunt însoțite de grețuri, vărsături cu caracter bilios, febră dispnee,
tahicardie. Nu a tolerat niciun fel de aliment sau lichide, prezentând vărsături după orice
aliment ingerat.
NEVOI AFECTATE:
1. Nevoia de a menține temperatura în limite normale
2. Nevoia de a bea și a mânca
3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
4. Nevoia de a evita pericolele

31
 NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
ALTERATĂ NURSING
1. Nevoia de Hipertemie - Pacientul să își - Supraveghez pacientul pe tot parcursul febrei; - - Pacientul prezintă
a menține manifestată prin febră mențină temperatura - Aplic pacientului comprese reci pe frunte; temperatura corpului în
temperatura moderată din cauza corpului în limite - Măsor temperatura de câte ori este nevoie; limite fiziologice
în limite procesului infecțios normale - Mențin igiena tegumentelor;
normale - Schimb lenjeria de corp și pat;
- Hidratez pacientul;
- Pregătesc pacientul pentru recoltarea sîngelui, a
urinei pentru examene de laborator;
- La indicația medicului administrez antitermice ,
algocalmin.
2. Nevoia de - Alimentație - Asigurarea unui - Asigur un climat corespunzător și liniștit - Pacientul este
a bea și a deficitară calitativ și aport nutrițional - Aerisesc salonul echilibrat
mânca cantitativ adecvat - Administrez pacientului lichide explicându-i hidroelectrolitic
- Dezechilibru - Pacientul să se necesitatea acestora
hidroelectrolitic din alimenteze - Fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate in
cauza vărsăturilor corespunzător din punct 24h
de vedere calitativ și - La nevoie schimb lenjeria de pat și corp
cantitativ - Administrez medicația prescrisă de medic
3. Nevoia de - Dificultate în a Pacientul să beneficieze - Învăț pacientul să facă exerciții respiratorii, de Pacientul evoluează către o
a respira și a respira din cauza de o respirație relaxare; respirație în limite normale
avea o bună intoleranței la efort corespunzătore - Adopt posturi adecvate care să favorizeze
32
circulație fizic, a durerii respirația ;
- Respirație - Învăț pacientul să ia pauze adecvate în funcție de
zgomotoasă efortul pe care îl depune;
- Aerisesc salonul în mod repetat ;
- Măsor respirația de câte ori este nevoie
- Recomand pacientului o vestimentație larga și
confortabilă;
Pregătesc din punct de vedere psihic pacientul
pentru investigațiile și examenele ce urmează a mai
fi efctuate
4. Nevoia de - Incapacitatea de a - Combaterea - Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios - În urma tratamentului
a evita evita pericolele din posibilelor complicaţii. al pacientului, receptivitatea sa administrat, pacientul
pericolele cauza afecțiunii, - Aplic măsuri de izolare a surselor de infecţie prezintă o evoluţie mult
manifestată prin risc - Asigur un climat care să favorizeze somnul mai bună, nu a dezvoltat
de complicații - Îndepărtez sursele cu miros dezagreabil complicaţii sau infecţii
- Asigur o temperatură în salon cuprinsă între 18 – nosocomiale
20oC, fără curenţi de aer

33
 EPICRIZA:
Pacientul în vârstă de 66 ani, cunoscut cu hepatită virală și dischinezie biliară se
prezintă la Spitalul Județean Olt, Urgențe, acuzând durere în epigastru, vărsături, inapetență.
Pacientul este internat, i se vor face toate investigațiile necesare și administra tratamentul
prescris de medic. Pacientul este externat în ziua 12, în toată această perioadă pacientul a
respectat regimul alimentar și medicamentos prescris de medic. Prezintă stare amelioarată,
fără dureri, vărsături sau inapetență și se recomandă în continuare respecterea regimului
alimentar și medicamentos.

34
 CONCLUZII

Pancreatita este o boală cu potențial periculos. În cazurile ușoare, riscul de deces este
de doar 5%, dar dacă boala este lăsată, netratată apar complicații precum hemoragii interne și
leziuni, acesta ajungând până la 50%. Evoluția bolii depinde, deci, atât de severitatea acesteia,
cât și de stadiul în care este descoperită, de prezența complicațiilor și de măsurile luate de
fiecare bolnav în parte. Renunțarea la alcool, luarea medicamentelor recomandate de medic și
schimbarea stilului de viață sunt câteva măsuri care pot permite bolnavilor să revină la
activitățile preferate.

Gravitatea depinde de teren, aceasta fiind mai mare la vârstnici, dar în special de
forma anatomo-patologică a bolii (mortalitatea este de cca 50% în pancreatita necrotico-
hemoragică) iar complicaţiile sunt numeroase şi grave.
Prevenția apariției pancreatitei sau a recurențelor uneia vindecate se face adoptând un
stil de viață sănătos, ce include o dietă echilibrată (cu un conținut redus de grăsimi saturate),
un program bine stabilit de exerciții fizice, renunțarea la fumat și evitarea consumului excesiv
de alcool. O altă metodă particulară de prevenție o reprezintă colecistectomia, în cazul
persoanelor ce au calculi biliari deja decelabili și cu potențial de migrare și obstruare a
orificiului de vărsare al pancreasului.

Astfel, pancreatita este o afecțiune cu o simptomatologie neplăcută, care poate evolua

favorabil către vindecare, sau care poate determina apariția unor complicații cu grade diferite
de severitate. Chiar dacă sunt disponibile opțiuni terapeutice care pot restabili funcția
pancreatică, cea mai bună și sigură metodă de protecție rămâne prevenția timpurie.

35
 BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Albu, Roxana Maria, dr. Bistriceanu, Valeriu, dr. Mincu, Mioara, Anatomia şi
fiziologia omului, Editura Niculescu 2003;
2. Dr. Berbecaru, Mariana, dr. Filip, Valentin, Ce ştim despre alergie, Editura Medicală,
1980;
3. Dr. Mincu, Mioara, Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paleative, Editura
Niculescu, 2003;
4. Mozes, Carol, Tehnica îngrijirii bolnavului: Cartea asistentului medical, Editura
Medicală, Bucureşti, 2006;
5. Prof. dr. doc. Dumitraşcu Dumitru, Urgenţe gastro-enterologice;
6. Titircă, Lucreţia, Urgenţe medico-chirurgicale, EdituraMedicală, 2002;
7. Titircă, Lucreţia, Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali,
Editura Viaţa Medicală Românească, 2008;
8. https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/pancreatita;
9. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/pancreatita-acuta-cauze-
simptome-tratament;
10. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/pancreatita-acuta-simptome-diagnostic-si-
tratament,554,n,295;
11. https://www.poliana.ro/pancreatita-acuta-si-cronica-cauze-diagnostic-tratament/;
12. http://www.scumc.ro/vocea-medicului-specialist-din-spitalul-militar-central-pancreatita-
acuta/;
13. https://www.catena.ro/tratament-eficient-pentru-pancreatita;
14. https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/pancreatita-ce-este-simptome-
diagnostic-tratament.

36
37