BAUMLI ORSOLYA 1154 – 2022-2023
MOUNT ROKKO CHAPEL, TADAO ANDO, Kobe, Japonia, 1986 (Realizat)
Descrierea proiectului. Context. Interpretare
Această mică capelă situată pe Muntele Rokko, lângă Kobe, completează
trilogia de structuri religioase creștine proiectate de Tadao Ando la mijlocul
anilor 1980. Deși nu se bucură de aceeași reputație ca Church on Water sau
Chrch of Light, capela de pe Muntele Rokko devine o sinteză a
predecesorilor săi și subliniază efortul arhitectului de a stabili o legătură
între spațiul religios și natură.
În această capelă, Ando folosește materiale precum ciment, sticlă și lumină
pentru a crea un loc spiritual puternic printr-o secvență spațială bogată de
lumină și întuneric, lumină naturală directă și indirectă. Vocabularul său
arhitectural obișnuit: geometrie simplă, jocuri meticulos studiate și delicate
de lumină și umbră, precum și suprafețele de beton expus modulate care
interacționează cu metalul și sticla.
Cu toate acestea, această capelă include elemente occidentale, cum ar fi
clopotnița, care joacă un rol formal mai degrabă decât utilitar, devenind un
contrapunct vertical la o compoziție predominant orizontală.
Spre deosebire de turnurile bisericilor occidentale, unde clopotul chema
enoriașii la slujbe religioase și alte evenimente, în acest caz clopotele sunt
trase rar, pentru a nu deranja clienții hotelului din proximitate.
Fig 1-3. Perspective
ce surprind atmosfera capelei și compoziția volumetrică a ansamblului.
Analiză din perspectiva promenadei arhitecturale
"Promenada arhitecturală" este un termen cheie în limbajul arhitecturii
moderne. Acesta apare pentru prima dată în descrierea lui Le Corbusier a
Vilei Savoye de la Poissy (1929-31), unde înlocuiește termenul "circulație". La
nivel de bază, promenada se referă, desigur, la experiența de a merge prin
intermediul unei clădiri, însă la o analiză mai profundă a termenul, ca
majoritatea lucrurilor corbusiene, se referă la rețeaua complexă de idei care
stă la baza operei sale. "Arhitectura este trăită pe măsură ce te intrii în ea și
te plimbi prin ea [...]Acest lucru este atât de adevărat, încât operele de
arhitectură pot fi împărțite în opere moarte și opere vii, doar analizând dacă
legea "plimbării" nu a fost respectată sau, dimpotrivă, a fost îndeplinită cu
brio." ( Le Corbusier, 1942 )[1]
Flora Samuel, autoarea studiului Le Corbusier and The Promenade
Architecturale propune o analiză a succesiunii de spații din operele lui Le
Corbusier, și nu numai, printr-o ascociere cu momentele cheie ale unui act
teatral. Astfel, expozițiunea este tradusă prin prag, modul în care se intră în
clădire, vestibulul fiind echivalentul intrigii pentru Samuel. Vestibulul este un
spațiu al dezorientării, cu multe posibilități de continuare a traseului.
Momentul culminat, interogarea este despre înțelegerea destinației fiecărui
spațiu, urmând ca reorientarea să ne conducă către obiectivul
final(deznodământul).
Bibliografie:
 Samuel, F. și Jones, P.B. 2012. The making of architectural promenade: Villa Savoye and Schminke House, Architectural Research Quarterly, http://journals.cambridge.org/abstract_S1359135512000437 , accesat la 27.01.2023
 Veal, A. 2002. Time in Japanese Architecture: Tradition and Tadao Ando, Architectural Research Quarterly, 349-6233 http://journals.cambridge.org/abstract_S135913550300187, accesat la 28.01.2023
 Samuel, F. 2010. Le Corbusier and the Architectural Promenade. Basel: Birkhäuser, https://issuu.com/ayazk/docs/the_promenade_in_architecture, accesat la 28.01.2023
Fig 4. Diagrama care ilustraeză Deznodământul. Spațiul se lărgit pentru a genera capela
principiile de analiză ale lui Flora
principală, un cub de 6,5 m pe fiecare latură. Unul dintre
Samuel. Prezintă comparativ
parcursul operelor lui Le Corbusier pereți este complet vitrat, rama simbolizând crucea. Acest
printr-o ascociere cu momentele detaliu prezintă similitudini cu obiectivul final al Villei Savoye, unde capătul
cheie ale unui act teatral. traseului este marcat de faimoasa priveliște "înrămată" asupra lacului.
Tadao Ando (1941-prezent) folosește diverse strategii pentru a exprima timpul
în clădirile sale și că, prin lucrările sale, urmărește să sporească conștientizarea
momentului prezent. Acest lucru este deosebit de evident în Capela sa de pe
Muntele Rokko: Ando folosește strategii similare cu cele dintr-o casă de ceai
tradițională, în care drumul spre clădire ia forma unei promenade menite să
facă vizitatorul să conștientizeze trecerea timpului, înainte de a intra într-un Fig 8. Perspectivă asupra peretului curbat care ghidează vizitatorul către spațiul principal al capelei.
spațiu în care scopul este de a da senzația că Fig 9. Imagine asupra interiorului capelei văzută de la cota superioară a pachetului de trepte ce
timpul s-a oprit. Veal (2002: 351)[2] descrie coboară către altar.
Fig 10. Imagine ce prezintă peretele vitrat al capetelei.
drumul către capelă ca pe o experiență
coregrafică, în care o abordare lentă, cu diverse
locuri de pauză, imită abordările în zig-zag ale Concluzii
unui număr de clădiri tradiționale japoneze.
Promenada arhitecturală este o călătorie spațială cinematografică, cu porțiuni
Fig 5. Axonometrie care prezintă traseul prin capelă.
de deplasare mai rapidă sau mai lentă, schimbări de direcție, locuri de pauză și
Pragul. Amenajările exterioare(scări) se termină cu un palier recreere. Elementele compoziționale specifice ale promenadei arhitecturale
circular, unde se creează un puternic sentiment de prag prin sunt clar identificabile în Capela Mount Rokko, proiectată de Tadao Ando. În
intermediul unui mic gol care trebuie traversat pentru a intra în același timp, pe lângă similitudinile conceptuale în ceea ce privește traseul,
colonada care duce la capela propriu-zisă. capela prezintă și mici detalii ce aduc amite de vilele lui Le Corbusier, dar fără ca
acestea să eclipseze jocul de lumini și umbre specific proiectelor lui Tadao Ando.
Vestibulul. Un coridor de beton, lung de 40 de metri, acoperit cu
Consider că este important și interesant de remarcat faptul că acest proiect,
sticlă opacă turcoaz, pe care se află odinioară din oțel și sticlă.
deși reprezentând un alt program de arhitectură, situat într-un context complet
Acest tunel asigură accesul procesional la capelă. Cu toate
diferit față de arhitectura lui Le Corbusier, utilizaeză cu brio aceleași principii de
acestea, această vedere a tunelului nu duce direct la clădire sau la un acces
bază ale conceperii unui traseu de tip promenadă arhitecturală.
monumental, deoarece capela se află pe o parte a traseului. Tunelul încadrează
natura sau, în acest caz, grădina. Capătul tunelului oferă multiple posibilități de
continuare a traseului(spre exterior sau spre spațiului capelei). Această parte a
construcției pregătește scena pentru ceea ce urmează, îl obligă pe cititor să se
implice, să se concentreze și să să participe.
Fig 6. Prezintă primul element al
parcursului și anume pragul
reprezentat de palierul circular care
continuă cu colonada. Fig 11-14. Imagini ce surprind atmosfera generală a
Fig 7. Imagine din tunel, cu capăt de proiectului.
perspectivă către grădină.
Referințe
Interogarea. aceasta este partea promenadei care ghidează
vizitatorul, îl intrigă să se aventureze în spațiu și să găsească [1] Samuel, F. și Jones, P.B. 2012. The making of architectural promenade: Villa Savoye and
ceea ce se ascunde și să dezlege misterul rămas al unei povești Schminke House, Architectural Research Quarterly,
pe jumătate finalizate. În cazul Capelei Mount Rokko, acest spațiu este http://journals.cambridge.org/abstract_S1359135512000437 , accesat la 27.01.2023
[2] Veal, A. 2002. Time in Japanese Architecture: Tradition and Tadao Ando, Architectural Research
reprezentat de un spațiu întunecat definit de un perete curbat care invită
Quarterly, 349-6233 http://journals.cambridge.org/abstract_S135913550300187, accesat la
vizitatorul să intre în capelă, stabilind o tranziție între întuneric și lumină, între 28.01.2023
spațiul mundan și zona sacră.
Reorientarea. Ca și în cazul vilelor lui Le Corbusier, acest
moment al parcursului este marcat de un pachet de trepte ce
coboară spre obiectivul final, interioarul capelei.