Marile universități europene

Primele universități
 Primele universități europene au combinat două concepte administrative
- cel bizantin al facultăților
- cel islamic al titlurilor academice
 Au apărut în vestul Europei universitățile
- Bologna (1088)
- Oxford (cca. 1170)
- Paris (1200)
- Cambridge (cca. 1209)
- Salamanca (1218) etc.
 Instituțiile s-au format prin asocierea într-o comunitate
- denumită în lb. latină universitas
- a profesorilor și a studenților
- care asigura drepturi legale membrilor în timpul studiilor și după absolvirea
acestora (asemănător breslelor profesionale)
 Universitatea medievală – deosebit de populară
- avea 6000-7000 de studenți (Bologna, Paris) în perioada
de înflorire (sec. XII-XIII)
 Universitatea din Bologna
 Fondată în 1088
 Este cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Europa şi a doua ca mărime din Italia, după
Universitatea "La Sapienza" din Roma.
 Are drept motto "Alma mater studiorum„.
 Aici au absolvit Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Nicolaus Copernic, dar și scriitori precum Umberto Eco
și politicieni precum premierul italian Romano Prodi
 Încă de la înfiinţare, Universitatea era vestită pentru predarea atât a legislaţiei canonice, cât şi a celei civile.
 Primii savanţi care şi-au legat numele de universitate au fost Pepone şi Irnerius. În 1158, împăratul roman
Frederic I a promulgat decretul "Constitutio Habita", în care universitatea era declarată legal "un spaţiu unde
cercetarea se poate dezvolta independent".
 Mari gânditori în ştiinţe exacte şi umaniste au impus-o ca un punct de referinţă indispensabil în ansamblul
culturii europene.
- În secolul al XIV-lea, aşa-numiţii "artişti" - experţi în medicină, filosofie, astronomie, logică, retorică
şi gramatică au început să colaboreze cu şcoala de Drept
- În 1364, a început predarea teologiei.
- Nicolaus Copernic a început aici studiul medicinei şi dreptului canonic, precum şi observaţiile
astronomice care au dus la descoperirea sistemului heliocentric.
 Facultatea de Arte
 Era facultatea de studii generale
 Se preda trivium – gramatica limbii latine
- retorica
- logica
 necesare pentru a absolvi ca Licențiat în Arte
quadrivium – aritmetica
- geometria
- astronomia
- muzica
 necesare pentru titlul de Masterat în Arte
 Era cerută pentru continuarea studiilor în Facultățile de Teologie, Medicină sau
Drept
 Universitatea Oxford (1096-1167)
 nu se cunoaște exact data fondării
 este cea mai veche universitate din
lumea anglo-saxonă.
 Primele cursuri au început să fie
predate aici din 1096, iar instituția s-a
dezvoltat rapid după 1167, când
Regele Henric II le-a interzis
studenților englezi să mai urmeze
cursurile Universității din Paris.
 Universitatea din Salamanca (1134)

 Cea mai veche universitate din

Spania
 A fost recunoscută ca universitate
în 1218 de către Regele Alfonso
IX
 În 1254 s-au stabilit regulile de
organizare și finanțare.
 Aici a venit Cristofor Columb
pentru a se consulta cu savanții,
în căutarea unei rute către India.
 Universitatea din Paris (1170 – 1250)

 A fost fondată oficial de către

Biserica Catolică în 1200
 Prima referință istorică cu privire la
studiile organizate pe lângă
Catedrala Notre-Dame datează din
1170.
 O altă referință datează din 1182,
știindu-se că Papa Inocențiu III și-a
terminat atunci studiile la această
universitate.
 Este cunoscută astăzi drept
Sorbona
 Universitatea Cambridge (1209)

 A fost fondată de un grup de

profesori de la Oxford care au
părăsit universitatea în urma unui
scandal privind executarea a doi
profesori, în 1209. Astfel,
rivalitatea dintre cele două
universități – cunoscută și astăzi –
datează încă de la fondarea sa.
 De numele unuia dintre
absolvenții universității
Cambridge, John Harvard, se leagă
prima universitate din
America:Harvard.
Reforma
 Reforma
 Este o mișcare social-politică și religioasă cu caracter burghez
 A pus în discuție – creștinismul ca religie
- teologia ca sistem filozofic al religiei creștine
- biserica ca instituție
 A demarat la începutul secolului al XVI-lea
 Bogățiile și pozițiile privilegiate ale bisericii catolice au devenit tot mai
incompatibile cu progresul economico-social, politic, spiritual, științific din Europa.
 Biserica – stăpânea întinse proprietăți funciare
- se bucura de numeroase avantaje (scutiri de taxe, reduceri fiscale)
- avea un set de practici care nu concordau cu preceptele de bază ale
societății (vânzarea de demnități, lipsa de vocație a unor prelați, comerțul cu
indulgențe etc.)
 Reforma în cultură și educație
 Progresul culturii din a doua jumătate a secolului al XV-lea au pregătit opinia
publică pentru Reformă
- inventarea și răspândirea tiparului
- activitatea umaniștilor
- Se călăuzeau pe studierea textelor originale ale operelor
- Aveau ca deviză “ad fontes!” (la izvoare!)
- Folosind metoda lingvistică de analiză a textelor, au constatat că textul latin
oficial al Bibliei (tradus de fericitul Ieronim în sec. IV d.Hr.) conținea
numeroase erori de traducere, pe care se întemeiau unele precepte
fundamentale ale bisericii catolice
 Erasmus de Rotterdam
 a restabilit textul autentic al Noului Testament Novum Testamentum în 1516, în
greacă și latină
 a oferit reformatorilor un instrument redutabil în contestarea sistemului dogmatic
 A scris o serie de texte polemice în care critica lipsa de vocație a clerului,
preocuparea pentru bunurile lumești, ignoranța preoților și mai ales a călugărilor,
precum Elogiul nebuniei (1511)
Scrisorile unor oameni obscuri (1515)
 Reforma luterană
MARTIN LUTHER (1483-1546)
 A fost inițiatorul Reformei în Germania
 Călugăr și profesor de teologie la Universitatea din Wittenberg
 Și-a expus doctrina în celebrele 95 de teze pe care le-a afișat pe porțile castelului
din Wittenberg
- Pentru a se mântui, omul are nevoie de o credință puternică, prin care poate intra în
legătură directă cu Dumnezeu, fără mijlocirea bisericii și a clerului
- creștinul devenea propriul său preot
- Distincția dintre cleric și laic dispărea, preot fiind numai un om învățat
- Baza religiei creștine o constituie Biblia, purificată de toate adaosurile ulterioare și
pusă la îndemâna credincioșilor în limba maternă
Luther diminua astfel rolul bisericii ca instituție și al clerului ca stare socială
 Urmările Reformei
 Cerând ca fiecare credincios să citească Biblia în limba maternă, Reforma a
contribuit
- prin traducerile și tipăriturile efectuate
- la pătrunderea limbilor vorbite în cultura scrisă
- la extinderea învățământului
 Reforma a determinat Biserica catolică să se adapteze. Astfel, biserica
- a urmărit formarea unor clerici mai bine pregătiți
- a fondat seminarii, colegii, academii, universități catolice pentru a-și spori
influența în învățământ și cultură
- a sprijinit pătrunderea unor clerici, îndeosebi iezuiți, în universități și colegii
- a procedat la o mai bună organizare a cultului și a vieții bisericești, pentru
creșterea prestigiului săi moral